Chiar şi cu un produs bun, dacă nu ai un vis măreţ, nu ajungi nicăieri. Modul de gândire este foarte important. E nevoie de antreprenori care cred în ei. Oamenii trebuie să le spună că pot crede în ei. Storytellingul şi modul de gândire sunt foarte importante.
Antoine Dusoulier, fondator şi CEO al iBan First, în cadrul ZF/iBan Regional Business Summit „Cum se pot extinde internaţional companiile din estul Europei”
Lansat în urmă cu două decenii în Cugir, într-o vreme în care nu găseai supermarketuri la tot pasul, ca acum, producătorul de mezeluri Elit a reuşit să se adapteze trendurilor şi evoluţiei industriei. A ajuns, astfel, dintr-un jucător regional, un nume puternic cu prezenţă naţională, dar şi cu vânzări la export, astăzi fiind parte din portofoliul gigantului Smithfield. Ce borne i-au marcat activitatea de până acum şi ce planuri are pentru următorii 20 de ani?
Înfiinţat în 2002, ca o investiţie antreprenorială românească, Elit, un business cu venituri de 637 de milioane de lei în 2021, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, „s-a dezvoltat treptat prin votul de încredere al clienţilor şi consumatorilor, câştigat prin muncă susţinută şi optimismul echipei”, spune Voicu Vuşcan, administrator al companiei. Începând cu 2018, jucătorul este parte a grupului Smithfield România (care în 2021 a avut o cifră de afaceri de 1,27 mld. lei, potrivit datelor publice disponibile), cel mai mare producător şi procesator de carne din piaţa locală.
Businessul, pornit de antreprenorul Dorin Mateiu în 2002, îşi are rădăcinile în Cugir, oraş cunoscut mai ales pentru fabrica de arme din localitate. În primul an de activitate, compania a avut un portofoliu de 100-150 de produse, prezente în magazinele din comerţul tradiţional, deoarece, povesteşte Vuşcan, la vremea aceea nu existau în România supermarketuri. „Cu timpul, ne-am specializat pe acest canal de vânzare, iar în prezent, aproximativ 80% din vânzările noastre de mezeluri sunt direcţionate către micile magazine din satele şi oraşele din România.”
Potrivit lui, în primul an, ca orice început, activitatea companiei era restrânsă la un portofoliu modest de produse şi clienţi. „Elit a pus primul produs pe rafturile magazinelor într-o lume în care risipa alimentară era redusă, o lume în care calitatea produselor era definitorie şi produsele autentice erau apreciate. Oamenii cumpărau întodeauna produse proaspăt realizate, deoarece viteza de rotaţie a stocului era atât de mare, încât rafturile se umpleau zilnic direct de la producători. În piaţă activau mai mulţi jucători de talie mai mică şi multe carmangerii”, descrie Vuşcan vremurile de început ale businessului. De când au pus pe raft primul produs Elit până azi, spune că piaţa locală de produse din carne şi mezeluri a trecut prin multe schimbări: de la preferinţe şi obiceiuri de consum diferite, la preferinţe diferite pentru modalităţi de ambalare, „dar am avut mereu abilitatea de a ne adapta trendurilor şi, mai ales, de a seta trenduri”.
După ce, în urmă cu 20 de ani, afacerea „a trecut de la idee la realitate”, a urmat apoi planul de a deveni un important jucător regional pe piaţă, iar de acolo compania s-a extins la nivel naţional. „Cu fiecare client sau partener nou, cu fiecare produs nou, gamă sau brand lansat şi susţinut în piaţă, marcăm momente esenţiale pentru companie. Nu cred că a existat un an în care să nu ne fi confruntat cu vreo provocare, cu un moment-cheie în care a fost nevoie să luăm cele mai bune decizii referitoare la creşterea şi dezvoltarea businessului şi care ne-au trasat parcursul companiei.”
Carte de vizită
Voicu Vuşcan, administrator, Elit:
► A absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai;
► A făcut parte din echipa Elit încă de la început şi, timp de 11 ani, în perioada 2002-2013, a ocupat funcţia de director comercial;
► În 2003 a preluat funcţia actuală, de administrator al companiei;
► Este pasionat de golf.
În cele două decenii de activitate, Voicu Vuşcan spune că Elit a avut o singură perioadă de stagnare, în timpul crizei din 2008-2013, când 20% din industrie a intrat în faliment. Începând cu 2013 însă, compania a crescut an de an. „De-a lungul timpului am trecut prin multe situaţii dificile. Dar cu seriozitate şi perseverenţă, am depăşit provocările întâlnite, de exemplu, pe parcursul colaborării cu anumiţi clienţi. Orice eveniment, orice situaţie se rezolvă prin comunicare şi înţelegere. Seriozitatea, constanţa în calitatea produselor şi în prezenţa pe piaţă, inovaţia continuă şi, nu în ultimul rând, respectul faţă de clienţii noştri ne-au permis să devenim una dintre cele mai longevive companii din industria alimentară, cu branduri puternice, de top”, descrie el ingredientele succesului. Despre integrarea producătorului în 2018 în grupul Smithfield România (tranzacţie care s-a ridicat, potrivit anuarului Top Tranzacţii realizat de Ziarul Financiar, la 30 de milioane de euro), spune că acest pas a adus un important aport de capital, iar odată cu această integrare, compania şi-a propus să vină şi mai aproape de consumatorul final şi de aşteptările acestuia.
2021, cel mai greu an din ultimul deceniu
Spre deosebire de criza financiară precedentă, 2020, anul care a adus pandemia de COVID-19, spune că a fost un an mai predictibil, căci după perioada de lockdown am asistat la o revenire treptată a consumului. „În contrapartidă, 2021 a fost marcat de o instabilitate generală, iar pentru industrie a fost probabil cel mai greu an din ultimul deceniu, cu numeroase provocări, marcat de ameninţarea pandemiei, de lipsa materiilor prime şi de întârzieri în livrarea acestora. S-a adăugat creşterea explozivă a preţurilor la utilităţi în a doua jumătate a anului, cu un impact major în activitatea şi în performanţa companiei. Sincopele majore în fluxul de aprovizionare, generate de un context de piaţă mai dificil, au pus o presiune mare pe producţie, vânzări şi rezultate, care s-a menţinut constant, de-a lungul anului.” În perioada pandemiei, Elit a alocat un interes egal pentru respectarea cu stricteţe a normelor, reglementărilor şi recomandărilor specifice perioadei COVID-19, dar şi pentru gestionarea relaţiei cu angajaţii şi cu partenerii, managementului proceselor operaţionale şi atingerea obiectivelor strategice şi operaţionale ale companiei. „Stadiul în care ne-a găsit a contat cel mai mult în traversarea în siguranţă a perioadei pandemiei: Elit este o companie matură, cu resurse şi oameni profesionişti în domeniul lor de activitate, cu o echipă de management performantă, cu o capacitate de reacţie şi organizare rapidă şi eficientă. Toate acestea ne-au condus spre identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii şi la o adaptare rapidă la noile condiţii de piaţă.”
Pandemia, adaugă el, a accelerat schimbările în obiceiurile de consum, iar consumatorii au trecut de la etapa în care cumpărau cât mai multe, pentru a avea frigiderul sau cămara pline, la etapa în care îşi analizează atent nevoile şi achiziţionează strictul necesar. „În ultima perioadă se remarcă pe piaţă preferinţa consumatorilor pentru achiziţia produselor la gramaj fix, potrivite pentru o singură masă. Dorinţa acestora de a evita risipa alimentară este încurajată de noi, prin implementarea de modalităţi de ambalare cu gramaje fixe, în cantităţi mai mici.” Potrivit lui, consumatorul contemporan de mezeluri se regăseşte în alegeri conştiente, asumate. „În domeniul producţiei de preparate din carne, o preocupare continuă este crearea de produse cu reţete bune, cu un gust autentic, realizate în mod sustenabil. De-a lungul timpului Elit a achiziţionat cele mai bune tehnologii de producţie, şi-a asumat rolul de trendsetter al pieţei, a colaborat cu cei mai buni furnizori, a format o echipă competitivă dedicată dezvoltării produselor şi, nu în ultimul rând, a format o echipă performantă de management.”
Gusturi locale pentru românii din ţară şi de peste graniţe
După ani de creştere, în prezent businessul a ajuns la 16.000 de clienţi activi la nivel naţional şi la un portofoliu de peste 300 de tipuri de mezeluri din toate categoriile, incluzând aici produse fiert-afumate, crud uscate, specialităţi, salamuri, prospături, parizer, crenvurşti, cârnaţi, afumături, şunci etc. Toate acestea se regăsesc sub umbrela a şase branduri proprii: Elit (cel mai cunoscut), Plin de Carne, Premia, Promo, Veri şi Finom. Compania are în acest moment patru fabrici proprii în Bucureşti, Alba Iulia, Cugir şi Arad, cu o capacitate de producţie de 32.000 de tone pe an, iar distribuţia se face prin cinci depozite logistice (Alba Iulia, Bucureşti, Craiova, Bacău şi Constanţa) şi peste 20 de depozite cross-docking plasate în mod strategic pentru a deservi clienţii din orice parte a ţării.
Reţeaua de magazine Elit, depozitele şi reţeaua de distribuţie care cuprinde o flotă de 300 de maşini frigorifice fac posibil ca mezelurile Elit să ajungă în cel mai scurt timp pe mesele consumatorilor. „Suntem printre primii producători de mezeluri care au recunoscut necesitatea unui sistem bine pus la punct de transport şi livrare a produselor către parteneri şi clienţi. În momentul de faţă deţinem una dintre cele mai eficiente reţele de distribuţie naţională din România.” Potrivit executivului, sezonul grătarelor aduce o creştere semnificativă a volumelor de vânzări pentru mici, însă vânzările din industrie sunt supuse sezonalităţii, mai ales atunci când vorbim de produse special destinate grătarului, cum sunt micii, sau de produse puternic asociate perioadei sărbătorilor de iarnă, cum ar fi specialităţile sau cârnaţii.
Voicu Vuşcan, administrator, Elit: „2021 a fost marcat de o instabilitate generală, iar pentru industrie a fost probabil cel mai greu an din ultimul deceniu, cu numeroase provocări, marcat de ameninţarea pandemiei, de lipsa materiilor prime şi de întârzieri în livrarea acestora.”
Relativ constante, de-a lungul anului, sunt vânzările de salamuri, crenvurşti şi cârnaţi de casă. Produsele companiei se adresează întregii familii, atât seniorilor cât şi tinerilor. „De aceea, ne-am dorit ca noua înfăţişare a brandului Elit să corespundă atât valorilor sale cât şi aşteptărilor clienţilor noştri – un brand cu rădăcini solide care devine din ce în ce mai conversaţional. Încă de la început ne-am dorit să venim mai aproape de consumatorul final, de aşteptările acestuia. Astfel, începând cu selecţia materiei prime, procesul de producţie, testarea şi calibrarea gustului şi în final ambalarea produselor, Elit oferă românilor o experienţă clară şi consistentă despre reţete cu tradiţie şi produse inovatoare.” Compania are, potrivit lui Voicu Vuşcan, un impact şi asupra micilor magazine şi a furnizorilor locali din industria alimentară sau furnizorilor de servicii adiacente, la a căror dezvoltare organică îşi aduc sprijinul, prin parteneriate locale stabile. „Tot timpul mă bucur atunci când avem exclusivitate într-un lanţ local de magazine. Impactul asupra micilor magazine se traduce prin servicii complexe şi de calitate, asigurarea mărfii la timp şi susţinerea financiară prin oferirea de termene de plată favorabile, necesare pentru realizarea de plus valoare.”
Peste 80% din produsele Elit sunt comercializate în prezent în retailul tradiţional şi cele 57 de magazine proprii, dar şi în IKA. O parte dintre produsele companiei merg şi la export, cu predilecţie în ţările în care trăiesc mari comunităţi de români, precum: Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Danermarca, Suedia sau Austria. „Sunt mândru când spun că este greu să găseşti vreun oraş sau sat fără produse Elit. Aria geografică în care activăm este România şi este important pentru noi să fim cât mai aproape de consumatorii din mediul rural sau urban.”
Dorinţa de autodepăşire, un „must” în CV
În ultimii 5 ani, şi numărul angajaţilor a crescut exponenţial, echipa businessului ajungând în prezent la 2.000 de persoane. „Elit este un angajator preferat în zona Transilvaniei, acolo unde locurile de muncă oferite de companie sprijină indirect crearea unui lanţ valoric sigur şi stabil, având impact semnificativ asupra micilor magazine, furnizorilor locali din industria alimentară sau furnizorilor de servicii adiacente.” De altfel, Voicu Vuşcan susţine că Elit s-a dezvoltat datorită oamenilor dedicaţi, direct implicaţi în procesul de producţie şi în toate departamentele de sprijin. „Ne consolidăm poziţia de top în rândul procesatorilor de carne, ridicând permanent standardele de calitate prin acţiuni care au la bază un program continuu de investiţii în fiecare latură a afacerii. Investim permanent pentru a inova, pentru a maximiza standardele de calitate, pentru creşterea capacităţilor de producţie, de depozitare şi de distribuţie a produselor noastre. Nu în ultimul rând, investim în oameni, pentru că doar cu ajutorul lor pot fi susţinute toate aceste procese.” De aceea, adaugă el, dorinţa de dezvoltare şi autodepăşire este esenţială pentru fiecare angajat al companiei. „Dacă angajaţii Elit nu ar fi înarmaţi cu aceste calităţi, ar fi o provocare să ţină pasul.” Dacă ar trebui să angajeze un om pe baza răspunsului oferit unei singure întrebări, spune că l-ar întreba, cu siguranţă, pentru cât timp doreşte să facă parte din echipa companiei. „Este foarte important să cunoaştem intenţiile, să ştim dacă ne putem baza unii pe alţii. Răspunsul acesta m-ar ajuta să evaluez dacă pune preţ pe loialitate, seriozitate şi stabilitate. Echipa Elit este caracterizată de aceste atribute şi caut membri care să le preţuiască şi să le respecte la fel de mult.”
Viitorul, privit cu optimism
În următorii 20 de ani, executivul îşi doreşte ca jucătorul să îşi consolideze poziţia pe piaţa în care activează. „Derulăm proiecte concrete pentru optimizarea capacităţilor de producţie, de depozitare şi de distribuţie a produselor noastre. Momentan, ne concentrăm pe dezvoltarea unei viitoare platforme logistice de mare capacitate la Alba Iulia. În urma finalizării acestei investiţii, vom avea o mai mare capacitate de producţie şi livrare, ceea ce duce şi la o oportunitate de a livra şi pe alte canale de vânzare.” Potrivit lui, noua platformă, pentru dezvoltarea căreia nu oferă însă cifre legate de investiţii, va aduce şi o eficientizare a muncii şi, speră el, posibilitatea creării de noi locuri de muncă. „Dorim să fim în continuare un angajator important pe piaţa forţei de muncă la nivel local, iar cei care îşi doresc o carieră în industria alimentară sunt aşteptaţi să ni se alăture.” Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi propun să păstreze acelaşi trend de creştere şi vor continua dezvoltarea, cu focus special pe brandurile din portofoliu. „Planurile de viitor rămân, aşadar, optimiste: investiţii constante în spaţiile de producţie, în flota de transport, investiţii în infrastructură şi, automat, creşterea numărului locurilor de muncă.”
Un domeniu de actualitate indiferent de vremuri
În ceea ce-l priveşte, Voicu Vuşcan povesteşte că a ajuns în domeniul acesta din întâmplare, printr-o conjunctură pe care acum, privind înapoi, o vede favorabilă. În toţi aceşti ani de activitate în cadrul Elit, executivul spune că i s-a reconfirmat mereu importanţa implicării personale şi faptul că încrederea acordată echipei se întoarce înzecit, cu rezultate performante pentru companie. „Îţi trebuie multă pasiune, dedicare şi responsabilitate pentru a avea o carieră de succes în industria alimentară, dar este un domeniu frumos, esenţial, un domeniu care va fi de actualitate şi de viitor indiferent de vremuri”, le transmite în încheiere executivul tinerilor aflaţi la început de drum. El îi sfătuieşte pe aceştia să rămână în România, să o dezvolte, pentru că aici există un mare potenţial. „Produsele româneşti sunt acea categorie de produse de suflet, meşteşugite cu respect pentru tradiţie si valorile româneşti de către oamenii de lângă noi. Ele generează locuri de muncă şi bunăstare în comunitatea locală. Indiferent că veţi căuta servicii sau diverse produse, să aveţi în vedere că afacerile locale au nevoie şi merită susţinute. De aceea, îi încurajez să consume produse locale, realizate de cei de lângă noi.”
Cei din management, directorii, patronii, antreprenorii, cei care au pe mână o companie, se uită în jur şi se întreabă unde-i criza: preţurile cresc într-un ritm nemaivăzut de foarte mult timp, mulţi chiar nu s-au confruntat cu o asemenea situaţie (spre exemplu, preţurile producţiei industriale au crescut cu 53% în perioada ianuarie-august, iar inflaţia, măsurată la preţurile de consum, este oficial de 15%, dar neoficial, dacă s-ar elimina plafonarea din energie, ar depăşi cu mult 20%), preţurile la energie sunt în aer, dobânzile s-au triplat (ROBOR), vânzările încep să scadă, dar… Acest dar vine din tensiunile de pe piaţa muncii cu care se confruntă managerii.
Deşi totul din jur pare să indice o criză, ca să nu mai vorbim de război, angajaţii continuă să plece de pe o zi pe alta sau chiar nu se mai prezintă la muncă, fluctuaţia de personal este în continuare mare – 25%-35%, chiar 40% –, presiunile pentru majorarea salariilor există în fiecare zi. Dacă cineva vrea să plece nu găseşti altul în loc sau dacă îl găseşti costă mult mai mult. Şomajul corporatist aproape că nu există. Dacă este criză ar fi trebuit ca angajaţii să tragă de job, să se teamă să nu fie daţi afară, să nu se mai plimbe de la o companie la alta. Dar nu se întâmplă aşa. Dacă o companie nu-i măreşte salariul, sigur altă companie din jur face acest lucru, dacă vine la ea. Bineînţeles că aici nu este vorba de dublarea salariului peste noapte.
Aceasta este o situaţie din Bucureşti, dar probabil că la fel este în Cluj, Timişoara, Iaşi, poate Sibiu, Braşov. În celelalte oraşe care nu sunt în prim-plan, s-ar putea ca situaţia să fie puţin diferită. Toţi, adică managerii şi proprietarii companiilor, se întreabă de unde vine această tensiune de pe piaţa muncii, unde sunt oamenii pe care să-i angajeze. Mulţi cred că dacă renunţă la un angajat acesta nu-şi găseşte un alt job imediat, dar nu este aşa. La un moment dat, cineva spunea că vrea să vină odată criza, ca să mai tempereze fluctuaţia de personal! Criza a venit, se întinde în business, dar tensiunile de pe piaţa muncii nu s-au redus. De foarte multe ori se uită că România este parte a unei pieţe globale, deschise, iar oamenii se pot mişca cum vor. Dacă nu-ţi găseşti în România de lucru, s-ar putea să-ţi găseşti în afară.
Site-urile de recrutare de la noi sunt pline de anunţuri pentru joburi în Germania, Franţa, Italia, Anglia etc. În timpul pandemiei s-a deschis piaţa muncii remote, respectiv să poţi să lucrezi din România pentru o companie din afară fără niciun fel de problemă, ca şi cum ai fi lucrat în New York, Londra, Paris, Viena. Nu toată lumea primeşte un salariu ca acolo, dar oricum oferta este mult mai bună decât ceea ce se găseşte pe piaţa românească. De asemenea, se uită că numărul de oameni disponibili pentru piaţa muncii scade în fiecare an şi poţi să măreşti salariile în fiecare zi şi tot s-ar putea să nu găseşti oameni.
Bineînţeles că această criză economică va lovi cumva în piaţa muncii, dar s-ar putea să nu fie ca în criza anterioară, când companiile au tăiat salariile şi au dat oameni afară. Acum, mai important este să ai oameni cu care să lucrezi, pentru că este de lucru, contând mai puţin marja de profitabilitate sau rezultatul final. Foarte mulţi cred că această criză legată de inflaţie, de explozia preţurilor la energie, de triplarea dobânzilor, este doar o situaţie temporară, iar dacă războiul din Ucraina se va opri, lumea îşi va reveni foarte repede. Aşa că toţi trag de angajaţi, atât cât pot. Cel mai bine rezumă situaţia actuală Voicu Oprean, cel care a înfiinţat AROBS Cluj, o companie de software listată la Bursă, cu o capitalizare bursieră de 795 mil. lei (4 octombrie 2022). El a spus că mottoul companiei este: People first, customers second.
Cristian Hostiuc
(cristian.hostiuc@zf.ro)
Povestea lui Friedrich Engelhorn demonstrează că, în reţeta unui business de success, niciun ingredient nu trebuie neglijat. Dintr-o mică afacere cu producţie de gaze, folosind gudronul rămas, a pus bazele BASF, un gigant activ în industria de produse chimice, cu venituri anuale de zeci de miliarde de dolari.
Născut pe 17 iulie 1821 în Mannheim, Germania, în familia unui maestru berar şi proprietar de pub, la 13 ani Friedrich Engelhorn abandona şcoala de gramatică pe care o urma pentru a deveni ucenicul unui aurar. A învăţat meserie călătorind în mai multe oraşe europene din Germania, Austria, Elveţia şi Franţa, pentru ca în 1847 să se întoarcă în oraşul natal şi să deschidă propriul magazin.
În urma revoluţiei din anul următor, businessul a avut de suferit, aşa că antreprenorul s-a reorientat, deschizând o fabrică privată de gaze în aceeaşi localitate. Aici, a început să producă şi să vândă gaz îmbuteliat, folosit la iluminarea tavernelor şi a atelierelor. La trei ani distanţă, gazul vândut de Englehorn a început să fie utilizat şi la iluminatul public.
În timp ce producea gaz, a observat că rămâneau cantităţi mari de gudron, pe care s-a gândit să îl folosească pentru a fabrica coloranţi sintetici. Aşa că a fondat o fabrică în care a început, din 1861, să producă fucsină (colorant roşu solubil în apă).
După alţi patru ani a decis să îşi extindă activitatea în industria chimică, aşa că, alături de alţi câţiva parteneri de business, pe 6 aprilie 1865 lua naştere BASF (Badische Anilin – und Sodafabrick). Una dintre provocările de început ale companiei a fost găsirea unei locaţii, deoarece autorităţile din Mannheim au refuzat să le vândă antreprenorilor terenul necesar deschiderii unei noi fabrici. Au găsit însă spaţiul potrivit într-o localitate învecinată, Ludwigshafen. Afacerea a avut succes şi, în scurt timp, a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din Europa. În doar doi ani de la deschidere ajunsese deja la o echipă de aproape 300 de angajaţi, evoluând apoi într-o multinaţională. În 1873 compania a deschis un birou la New York, după alţi trei ani a inaugurat un nou centru de producţie în apropiere de Moscova, iar în 1878 pornea producţia şi într-o fabrică din Franţa.
În 1884, în urma unor neînţelegeri cu ceilalţi fondatori, Engelhorn a părăsit businessul şi a cumpărat o companie farmaceutică, Boehringer Mannheim. Antreprenorul a murit pe 11 martie 1902, iar din 1957 un nou departament comercial din sediul central al companiei îi poartă numele, în onoarea sa.
În prezent, BASF este una dintre cele mai mari companii chimice din lume, cu o echipă de peste 117.000 de angajaţi. În 2021, pe plan internaţional businessul a înregistrat venituri de 78,6 miliarde de euro, iar BASF România a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 772 de milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile.
Un asistent digital pe propriul smartphone nu mai lasă loc de scuze celor care vor un stil de viaţă sănătos, dar care spun că nu găsesc timp pentru a organiza o dietă echilibrată. Aceasta este ideea de la care a pornit proiectul DAHNA – Diet According to the Healthy Nutritional Approach, aplicaţia mobilă având ca scop final prevenţia bolilor cardiovasculare.
După ce îşi creează un cont, utilizatorii trebuie să introducă date personale care ţin de sex, vârstă, greutate, înălţime, colesterol HDL şi tensiune. Bifează nişte casete dacă au avut sau nu anumite afecţiuni medicale şi imediat este estimat gradul de risc de a avea o boală de inimă. Aici ne referim în principal la infarct, atac de cord sau accident vascular cerebral. Apoi, în funcţie de acest grad de risc primeşte recomandări medicale de care dacă va ţine cont, va reuşi să facă prevenţia şi să ţină sub control aceşti factori de risc. Imediat în bara de jos, în secţiunea de meniuri, sunt atribuite meniurile personalizate în funcţie de acest grad de risc şi le alege pe cele dorite, le adaugă într-o «găletuşă» proprie în contul personal, iar apoi este creată lista de ingrediente exact cu cantităţile de alimente de care are nevoie pentru a prepara zi de zi acele meniuri. Cu această listă deocamdată merge şi şi le procură singur din magazin, dar în viitorul apropiat, foarte apropiat sperăm noi, şi le va putea comanda online direct acasă”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Daniela Tatu-Chiţoiu, fondator, DAHNA.
Proiectul DAHNA a pornit în urmă cu trei ani în cadrul companiei locale CardioScience, deţinută de soţii Daniela Tatu-Chiţoiu (economist) şi Gabriel Tatu-Chiţoiu (medic cardiolog), aplicaţia adresându-se în special persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 55 ani care nu au foarte mult timp la dispoziţie pentru prepararea mâncării zi de zi, dar care se gândesc la sănătatea lor şi vor să ia măsuri în acest sens.
În prezent, aplicaţia mobilă DAHNA este disponibilă în limba română şi engleză, 25% dintre utilizatori fiind din străinătate, iar cea mai nouă funcţionalitate le oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi afla riscul cardiovascular.
Echipa DAHNA nu se opreşte însă aici din dezvoltare, la începutul anului viitor umând să lanseze o versiune pro a aplicaţiei ce va include o serie de funcţionalităţi noi prin care DAHNA va deveni un adevărat ecosistem de prevenţie a bolilor cardiovasculare pentru utilizatori. Mai exact, pe lângă evaluarea riscului cardiovascular şi generarea meniurilor personalizate pentru fiecare utilizator în parte pe baza profilului său cardiometabolic, aplicaţia DAHNA le va oferi utilizatorilor şi posibilitatea de a-şi comanda ingredientele necesare preparării acelor meniuri personalizate, precum şi posibilitatea de a-şi face abonament la o sală de sport sau de a-şi găsi terapeutul potrivit pentru psihoterapie, şi nu în ultimul rând posibilitatea de a-şi face programare la un medic cardiolog în cazul în care este nevoie. Odată cu lansarea versiunii pro a aplicaţiei, DAHNA va începe să monetizeze şi în primă fază vizează atragerea a minimum 1.000 de clienţi plătitori de pe segmentul B2C, pe zona B2B, oportunităţile fiind şi mai mari.
„Din fericire, produsul nostru se aşază foarte bine şi pe zona B2C şi pe B2B. Pentru zona B2C, o să avem varianta freemium pentru care ţintim 100.000 de utilizatori. Acum avem 35.000 şi să sperăm că printr-o campanie de promovare intensă vom reuşi să aducem aceşti utilizatori. Pentru 2023 ne-am propus să ajungem la minimum 1.000 de utilizatori plătitori pentru varianta pro pe segmentul B2C, dar mai multe aşteptări şi mai bune rezultate ar putea să apară în zona de B2B prin contracte cu parteneri – companii – care vor dori ca angajaţii lor să îşi afle gradul de risc cardiovascular şi să folosească aplicaţia noastră. Acolo putem atinge chiar mii de utilizatori, dar poate că nu vor plăti abonament în fiecare lună, ci va fi un fel de plată per interogare, per profil cardio-metabolic. Rămâne de văzut cum îşi doresc şi partenerii noştri. Vorbim de parteneri angajatori care înţeleg tot mai mult că prin aceste servicii de prevenţie medicală comunitatea lor de angajaţi poate să fie mult mai sănătoasă şi de aici impactul semnificativ şi asupra indicatorilor lor. Nu mai vorbim de costul cu serviciile medicale, de urmărire, supraveghere, monitorizare, zile de muncă active versus perioade de concedii şi multe alte lucruri“, a menţionat Daniela Tatu-Chiţoiu.
Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.
Start-up Update
1. Invitat: Andrei Vasile, cofondator şi CEO în cadrul SanoPass – platformă pentru abonamente medicale şi de fitness
Ce e nou? Start-up-ul local medtech va lansa la începutul anului viitor pachete integrate de servicii medicale, de fitness şi de nutriţie, aceasta fiind viziunea pe termen lung a companiei care rămâne aceeaşi şi după recenta intrare în acţionariat a gigantului MedLife. Acesta a devenit acţionarul majoritar în SanoPass după cumpărarea integrală a participaţiilor investitorilor în start-up – fondurile Cleverage Venture Capital (8%) şi Founders Bridge (8%) şi investitorii de pe SeedBlink (5%), plus o parte din participaţiile acţionarilor persoane fizice.
„Intrarea MedLife în acţionariatul companiei noastre reprezintă de fapt o finanţare, doar că nu din partea unui VC (fond de investiţii cu capital de risc – n. red.) aşa cum se obişnuieşte în lumea aceasta de start-up-uri şi în finanţările de start-up-uri, ci din partea unui jucător strategic. Este foarte important de menţionat faptul că chiar dacă noi am obţinut această finanţare din partea unui partener strategic, SanoPass, în urma finalizării acestei tranzacţii, va rămâne un business independent, iar echipa de management formată din mine şi Delia Iliaşa se va păstra ca până acum.“
2. Invitat: Daniela Tatu-Chiţoiu, fondator DAHNA – aplicaţie de prevenţie a bolilor cardiovasculare
Ce e nou? Start-up-ul va lansa la începutul anului viitor o versiune pro a aplicaţiei ce va include o serie de funcţionalităţi noi prin care DAHNA va deveni un adevărat ecosistem de prevenţie a bolilor cardiovasculare pentru utilizatori. Odată cu lansarea versiunii pro a aplicaţiei, DAHNA va începe să monetizeze şi în primă fază vizează atragerea a minim 1.000 de clienţi plătitori de pe segmentul B2C, pe zona B2B, oportunităţile fiind şi mai mari.
Start-up Boost
Invitaţi: Andrei Munteanu, CEO şi cofondator al Cowork Timişoara, şi Thomas Kolarik (stânga), COO al BCR
Spaţiu de lucru pentru start-up-urile tech din Timişoara într-un sediu BCR
Andrei Munteanu: „Ne aşteptăm la o creştere a comunităţii, ne aşteptăm ca ecosistemul de start-up-uri din Timişoara să înflorească şi mai mult şi ne aşteptăm ca acest spaţiu de coworking să devină hubul principal pentru ecosistemul de start-up-uri din Timişoara. Îmi doresc ca în următorii cinci ani să avem primul «unicorn» care să pună Timişoara pe hartă. Avem acceleratoare, programe educaţionale pentru a susţine start-up-urile, iar odată ce au toate aceste facilităţi într-un singur loc, ideea este să ne asigurăm că îi punem într-un spaţiu sigur pentru ca ei să se dezvolte din ce în ce mai mult şi să le oferim acel sprijin de care au nevoie în ceea ce priveşte mentoratul, în ceea ce priveşte resursele, astfel încât să ajungă la următorul nivel. Deci, indiferent de nevoi, în ceea ce priveşte resursele, cunoştinţele, accesul la oameni care au diverse expertize, le vom facilita asta.“
Thomas Kolarik: „Noi deţinem încă multe spaţii de birouri, pe de altă parte este nevoie de automatizare şi digitalizare. Deci ce facem cu aceste spaţii? Le putem închiria, le putem vinde sau putem face ceva cu impact, care să merite. Şi cred că ceea ce facem aici are valoare, cred că este o bază foarte bună pentru tinerii care sunt la început de drum cu start-up-urile lor sau cu ideile de business să vină aici, unde găsesc oameni cu experienţă care îi pot ghida.“
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
www.zf.ro/zf-it-generation.
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot
După ani întregi în care titlul de lider al industriei de streaming părea că nu poate fi revendicat de niciun jucător din domeniu în afară de Netflix, peisajul arată complet diferit în toamna lui 2022, în vreme ce localizarea globală începe să apară tot mai des pe buzele executivilor. Cum plănuieşte Disney+, recent lansat în România şi Europa Centrală şi de Est, să schimbe Status Quoul?
În timpul convenţiei D23 Expo organizată la începutul lunii septembrie în Anaheim, California, locul unde a luat naştere primul Disneyland în urmă cu aproape şapte decenii, managementul de top al Disney a discutat despre planurile serviciului de streaming din cadrul companiei pentru regiuni ca America Latină, Asia-Pacific şi, nu în ultimul rând, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). De la titluri noi şi planuri pentru următorii ani la servicii D2C şi potenţialul pieţelor internaţionale, executivii s-au pus de acord asupra unui lucru: localizarea conţinutului – continuând între timp procesele de extindere ale grupului – trebuie să reprezinte o constantă în strategiile următoare.
„Lucrăm şi suntem în etapele de început în Europa Centrală şi de Est. Echipa a fost asamblată abia acum câteva zile, însă ne mişcăm destul de rapid. Este extrem de interesant ce se întâmplă acum în industrie”, a spus Lee Mason, director scripted content, EMEA, Disney.
Compania preconizează că va crea 60 de producţii locale în respectiva regiune până în 2024. De altfel, într-un interviu de vara aceasta oferit Business MAGAZIN, Kakhaber Abashidze, prim-vicepreşedinte, general manager media şi country manager pentru The Walt Disney Company, argumenta că principala modalitate de dezvoltare a platformelor de video-streaming este marcată de generarea unui conţinut de calitate, compania concentrându-se însă asupra creării de producţii locale şi regionale.
În Europa, piaţa de streaming a oferit o gamă din ce în ce mai atractivă de seriale în ultimii ani. Regizori şi scenarişti care, până recent, nu dispuneau de resursele necesare realizării unui show memorabil, au primit însă cale liberă să creeze conţinut îndreptat iniţial către un public local, dar care – datorită unor aspecte care ţin de calitatea regiei, scrisului şi actorilor – au devenit ulterior populare în întreg continentul.
Lista este destul de lungă, însă putem enumera din capul locului The Bridge (Suedia/Danemarca), Babylon Berlin (Germania), Gomorrah (Italia), La Casa de Papel (Spania), Ted Lasso (Regatul Unit) şi Umbre (România). În aceeaşi notă, Jessica Kam-Engle, head of content & development, Asia-Pacific, spune că atunci când „creăm conţinut local, vrem să ne asigurăm că se adresează în primul rând audienţei din acel loc şi, dacă respectivul serial/film are elementele ce îl recomandă a fi transportat către alte pieţe, cu atât mai bine.
Totuşi, repet, misiunea noastră este să servim audienţele locale.” Zilele în care conţinutul american reprezenta norma, fiind urmărit cu precădere pe televizorul oricărei gospodării, se duc uşor pe apa sâmbetei, iar aici putem nota în primul rând ascensiunea producţiilor globale, fenomen care a generat cel mai mare număr producţii în limbi altele decât engleza din istorie.
„Putem găsi poveşti cu caracter global, însă cu ajutorul unor creatori locali, care pot spune poveşti ce contează cu adevărat în rândul unui anumit public. Însă, în cele din urmă, este vorba despre calitatea poveştilor şi felul în care sunt scrise personajele”, spune Gaurav Banerjee, Head of Content, India.
Cei mai mari câştigători vor fi însă consumatorii de conţinut, cei care vor beneficia din plin de distrugerea monopolului din industrie, deci şi de o „competiţie” din ce în ce mai accentuată între producători şi scenarişti la nivel global.
Pe acest fond, Disney, companie cu venituri de 22 de miliarde de dolari în cel mai recent trimestru, intenţionează să investească rapid în serviciul de streaming pe care îl deţine, ajuns în luna mai la aproape 140 de milioane de abonaţi. Planul de dezvoltare a fost „alimentat” încă din primul an al crizei generate de coronavirus, când parcurile Disney au suferit pierderi de câteva miliarde de dolari din cauza restricţiilor de circulaţie şi măsurilor de distanţare socială.
Şapte cabine, 200 de accesorii, 50 de fundaluri şi mii de oameni care s-au distrat şi au râs – aşa ar suna bilanţul în cifre al Cabinei Trăsnite, o afacere pe care Elena Dosan a iniţiat-o ca o încununare a celor zece ani de experienţă în organizarea de evenimente.
„Ţinem pasul cu tehnologia, aşadar anul acesta ne-am extins, adăugând în portofoliul Cabina Trăsnită două video booth-uri (platformă video 360), acum având în total şapte photo/video booth-uri, dar nu ne oprim aici. Avem în plan ca în 2023 să ne mărim portofoliul cu minimum cinci cabine – trei photo booth-uri şi două video booth-uri”, dezvăluie Elena. Cabina Trăsnită a participat până acum la 150 de evenimente, iar anul 2022 se va încheia cu 200 de astfel de petreceri, pe baza contractelor încheiate deja. „Îmbinăm creativitatea cu latura tehnică, aducem la un loc tehnologie de ultimă generaţie şi cele mai haioase decoruri şi accesorii, iar cabina foto se transformă într-un punct de atracţie şi distracţie pentru toţi participanţii sau invitaţii la eveniment, indiferent de vârstă.”
Cele şapte cabine foto disponibile în prezent pentru evenimente vin cu peste 200 de accesorii pline de haz, o colecţie variată de peste 50 de fundaluri – în mare parte handmade – şi multă distracţie. „După o experienţă de peste zece ani în marketing şi în managementul evenimentelor, am simţit că este momentul să aleg calea antreprenoriatului, astfel că am dezvoltat un proiect de suflet, în care sunt implicată 100% la fiecare eveniment.”
Investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, buget aferent proiectului StartUp Nation, dar nu s-a oprit aici. Pentru a putea contura un pachet complet, Elena a adăugat în ofertă şi alte servicii – de la DJ şi sonorizare, până la pachete florale sau pachete dedicate evenimentelor private. Pentru a ţine pasul, ea investeşte continuu atât în echipamente, cât şi în recuzită. „Anul 2021 a fost anul în care am început să ne revenim după pandemie, astfel că am avut o cifră de afaceri de aproximativ 100.000 de lei. Ne contractează atât persoane fizice, cât şi companii. Avem clienţi cu care colaborăm încă din 2018. Suntem prezenţi atât la evenimente private, cât şi la cele corporate, festivaluri sau lansări de produse.”
Mai mult, Cabina Trăsnită participă la evenimente în toată ţara, nu doar în Bucureşti. Printre cele mai recente deplasări, de pildă, se numără cea pentru un eveniment în Iaşi. „Preţurile variază în funcţie de numărul de participanti şi de pachetul ales. De exemplu, pentru un eveniment la care participă în jur de 150 de persoane, preţul pachetului de patru ore este 235 de euro.” Din cauza pandemiei, o parte dintre cei care formau echipa Cabina Trăsnită au plecat, iar aceasta nu a fost singura consecinţă a acestor ani tulburi. Acum, businessul numără nouă colaboratori, fiecare cabină foto fiind însoţită de cel puţin un coleg care are grijă ca totul să se desfăşoare cum trebuie.
Elena Dosan, fondatoare Cabina Trăsnită: Avem clienţi cu care colaborăm încă din 2018. Suntem prezenţi atât la evenimente private, cât şi la cele corporate, festivaluri sau lansări de produse.
Pentru un eveniment la care participă în jur de 150 de persoane, preţul pachetului de patru ore este 235 de euro.
Cinci idei de afaceri de la zero
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Ateliere de muzică pentru copii
Fondatoare: Georgiana Studencu
Investiţie iniţială: 3.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 12.000 de euro
Prezenţă: Bucureşti
Dulcipass – cofetărie-cafenea (Bucureşti)
Fondatoare: Ioana Suhan
Investiţii: peste 60.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 100.000 de euro
Prezenţă: zona Piaţa Alba-Iulia din Bucureşti
Scrisul Alexandrei – caligrafie
Fondatoare: Alexandra Drăgălan
Cifră de afaceri în 2021: 20.000 de lei (4.000 de euro)
Prezenţă: online
Vargas Corner – atelier de prelucrare a lemnului masiv (Braşov)
Fondatori: Iulia şi Francisc Varga
Prezenţă: naţională
Symphony Tiny House – unitate de cazare
Fondatori: Dragoş şi Mădălina Obancea
Investiţii: 50.000 de euro
Prezenţă: Râşnov
ZF, Banca Transilvania şi Vodafone au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Scăldată de soare şi înconjurată de vii, Casa boierului din deal pare un conac de pe timpuri, restaurat cu migală. În fapt, sub aspectul istoric se ascunde o construcţie veche de numai câţiva ani, proiectată de o echipă tânără de arhitecţi talentaţi. În spatele proiectului stă Laura Mocanu, o antreprenorare care, la 38 de ani, a decis să îşi urmeze visul şi să descopere tainele gastronomiei de lux, transpunând toate secretele deprinse în pensiunea deschisă în judeţul natal, Buzău.
De profesie economist, Laura Mocanu munceşte încă din timpul facultăţii în comerţ. Businesul de bază al antreprenoarei de 48 de ani este comerţul cu carburanţi auto. „La vârsta de 38 de ani am decis să învăţ bucătărie cu acte în regulă şi am urmat, timp de şase luni, cursurile şcolii Bella Italia Brăila, şcoala de bucătări. Mentor mi-a fost maestrul în artă culinară Cerasela Lungu, care apoi mi-a devenit o bună prietenă”, povesteşte ea.
În anii ce au urmat, antreprenoarea a construit echipa regională „Casa Boierului din Deal”, cu care a participat la concursuri internaţionale de gastronomie la Luxemburg, Erfurth şi Stuttgart. „Rezultatele au fost pe măsura muncii: bronz, argint, aur şi multe aprecieri.”
Ideea construirii restaurantului-pensiune, amplasat în zona cramelor de pe Dealul Mare, a apărut în urmă cu zece ani, când a găsit „acest loc minunat”. Nu exagerează când laudă frumuseţea împrejurimilor. Cocoţată pe un deal la poalele căruia stau înşiruite casele comunei Pietroasele, cunoscută drept locul în care a fost descoperit cel mai cunoscut tezaur al României, Cloşca cu puii de aur, de pe cerdacul pensiunii poţi admira, pe înserate, un apus de poveste, degustând un pahar de vin din producţia anuală a familiei Mocanu. Unitatea are şi o cramă proprie cu o producţie de 30.000 de litri pe an, urmând ca în acest an să obţină certificarea DOC. În prezent, circa 25% din producţie este folosită în cadrul restaurantului.
„Am început (şi terminat) pe economiile noastre şi cu ajutorul unor împrumuturi bancare”, continuă antreprenoarea povestea afacerii. Construcţiile au durat 8 ani, iar deschiderea oficială a avut loc în iulie 2020, în plină pandemie.
Laura Mocan susţine că cea mai mare provocare a fost închegarea echipei din bucătărie şi din sală. Mărturiseşte că pandemia a ajutat-o, dându-i timpul necesar pentru aceasta. În acest moment, echipa este formată din 13 persoane (bucătari şi ospătari).
În ceea ce priveşte designul restaurantului, acesta a fost realizat de o echipă formată „din doi prieteni buni din Bucureşti, Daniel Brătescu şi Vlad Osiac”. 90% din mobilier a fost realizat de către ei, firma Zetam şi maeştri populari din zonă, restul pieselor fiind achiziţionate conform proiectului. „Cei doi designeri au făcut studii la Muzeul Ţăranului, în zona noastră dar şi la oamenii locului, meşteri populari ai zonei.”
Participarea la numeroase evenimente, concursuri şi târguri internaţionale a ajutat-o pe Laura Mocanu să îşi rafineze gusturile, permiţându-i să aducă în judeţ conceptul de fine dining deşi spune modestă că încă nu e la acel nivel. „Îmi place zona de fine dining deoarece te scoate din zona de confort a mesei clasice. Sunt de părere că românii au început să înţeleagă şi să accepte acest mod de servire a mesei. Este mai mult o experienţă culinară, nu o masă care să ţină de foame”.
În prezent, restaurantul are o capacitate de 60 de locuri la interior şi alte 60 de locuri la exterior. „Nu aş putea spune câţi clienţi ne-au trecut pragul, deoarece clienţii noştri au devenit prietenii noştri. Ei revin pentru a trece prin tot meniul, dar şi pentru a încerca noile meniuri pe care noi le schimbăm sezonier. Ca marjă de preţ, ne situăm încă în zona medie”, explică Laura Mocanu. „Am început să creştem încet ca nivel de venituri. Ţinând cont că lucrăm de joi până duminică, prânz şi cină, am ajuns să avem venituri de aproximativ 50.000-75.000 lei pe lună.”
În ceea ce priveşte planurile de viitor ale antreprenoarei, acestea includ extinderea capacităţii de cazare, existând planuri de a o mări cu 4-8 căsuţe individuale, adică 16-32 de locuri, ivestiţia aferentă ridicându-se la aproximativ 200.000 de euro. „Ţinând cont că noi suntem deschişi de joi până duminică, numărul mediu de înnoptări este de trei pe săptămână. Primim turişti în toate perioadele anului, ţinând cont că zona este minunată în fiecare zi din an. Ca şi evenimente le preferăm pe cele mici, restrânse, cu persoane dispuse la nou.”
În ceea ce priveşte îmbunătăţirile pe care le-ar vedea pentru zona în care afacerea sa operează, antreprenoarea consideră că focusul ar trebui pus, în primul rând, pe infrastructură.
Laura Mocanu, fondatoare, Casa boierului din deal: „Am început să creştem încet ca nivel de venituri. Ţinând cont că lucrăm de joi până duminică, prânz şi cină, am ajuns să avem venituri de aproximativ 50.000-75.000 lei pe lună.”