BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Este 2023 anul în care BVB intră pe radarul investitorilor străini?

    Piaţa locală de capital are şansa să facă din 2023 unul dintre cei mai importanţi ani de la înfiinţarea sa în urmă cu peste 140 de ani, în vreme ce mult anticipata listare a Hidroelectrica poate aduce Bursa de Valori Bucureşti la statutul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley şi deci mai aproape de investitorii instituţionali globali. Cum se poziţionează piaţa anul acesta? Cum văd analiştii externi BVB? La ce se aşteaptă participanţii bursieri locali?

     

    Debutul la BVB al Hidroelectrica ar putea marca cea mai mare ofertă publică de vânzare de acţiuni (IPO) din istoria României şi posibil din Europa de Est, fiind estimată la 2-2,5 miliarde de euro, peste deţinătorul actualului record, retailerul polonez Allegro. Prospectul de listare va fi depus în curând la Autoritatea de Supraveghere Financiară, prima fereastră pentru IPO fiind în mai, iar a doua la începutul lunii iunie. Ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru piaţa locală?

    „Hidroelectrica va aduce vizibilitate Bursei. Va fi încă un emitent care ne va aduce mai aproape de calificarea ca piaţă emergentă de către Morgan Stanley Capital Partners. În plus, sigur ne va aduce o creştere a numărului de investitori. În acest context, şi noi, şi brokerii din jurul nostru trebuie să fim pregătiţi să procesăm investitorii care se vor uita  şi vor fi aduşi la Bursă de listarea Hidroelectrica”, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, prezent la ZF Capital Markets Summit.

    În cadrul celei de a doua ediţii a conferinţei, organizată pe 13 martie la hotelul Marriott din Capitală, au participat analişti, reprezentanţi ai companiilor listate la BVB, şefi de fonduri mutuale (locale şi străine), brokeri, reprezentanţi ai statului român, ASF-ului, cât şi ai altor burse de valori din regiune.

    Unul dintre invitaţi, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group – operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, Republica Moldova şi Italia –, argumentează că statul român ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea bursei locale, în special prin listarea unui număr mai mare dintre societăţile unde este acţionar majoritar.

    „Cred că pentru a dezvolta mai departe bursa ar trebui să accelerăm ritmul. Tot ce se întâmplă în jurul nostru în lume se întâmplă mult mai repede, inclusiv după criza sanitară toate lucrurile s-au accelerat şi automat şi dezvoltarea Bursei ar trebui accelerată. Un actor important este statul, care ar trebui să listeze mai multe companii şi ar îmbunătăţi performanţa acestor companii prin transparenţă”, crede el.

    De altfel, opinia sa  este împărtăşită inclusiv de Petr Koblic, CEO al Bursei din Praga şi preşedintele Federaţiei Burselor de Valori din Europa (FESE). Într-un interviu acordat recent pentru ZF, el a declarat că debutul Hidroelectrica – prin vânzarea unei deţineri a Fondului Proprietatea, acţionar vânzător – poate da startul altor listări ale companiilor din portofoliul statului în contextul în care disponibilitatea pieţei europene privind IPO-urile şi tranzacţiile realizate pe burse poate reveni la normal. Mai mult, preşedintele FESE este de părere că listarea exclusiv la BVB – deci nu şi pe altă piaţă majoră din vest – se va dovedi o alegere înţeleaptă pe viitor, reuşind să atragă mai mulţi investitori instituţionali către BVB, precum fonduri străine de pensii.

    Pentru context, Victor Gânsac, CEO al companiei de securitate cibernetică listată până de curând pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al BVB, spune că a fost contactat de un investitor instituţional la o oră după transferul pe piaţa principală, unde se va lista Hidroelectrica.

    „Cred că suntem pe un drum bun cu bursa, fondurile şi administratorii de fonduri, în sensul în care la finalul lunii ianuarie avem cel mai mare număr de investitori în fondurile de investiţii în acţiuni, peste 52.000. Avem anul trecut cinci noi administratori de fonduri de investiţii alternative, urmaţi de încă un ETF lansat luna trecută care a adunat aproape o mie de investitori”, explică Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri. Şeful AAF spune că industria locală de asset management a avut subscrieri pozitive în luna ianuarie, dar încă are mult de recuperat, având în vedere că nivelul activelor din fonduri deschise de investiţii nu a mai fost atât de jos din 2013.

    Anul trecut, evoluţia activelor a fost în linie cu pieţele externe, cu excepţia fondurilor de investiţii alternative, care au înregistrat creşteri, faţă de pieţele din Europa care au avut scăderi. Citând un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de anul trecut, Horia Gustă adaugă că un factor important în dezvoltarea pieţei de capital constă în definirea entităţilor responsabile pentru anumiţi paşi, precum Ministerul Finanţelor, ASF, bursa, AAF, BNR etc.

    „Sunt foarte multe măsuri bune, însă aş vrea să le spun doar pe cele din sarcina AAF. Prima măsură era egală de impozitare, care s-a schimbat în România de la 1 ianuarie 2023, vorbind despre reţinerea la sursă.”

    La evenimentul organizat de ZF a participat şi James Ashley, managing director al Goldman Sachs Asset Management, divizia de administrare a activelor din cadrul gigantului bancar american Goldman Sachs, care a intrat recent pe piaţa din România prin preluarea NN Investment Partners. El a adus în discuţie oportunităţile pe care le are România într-un context definit prin „reglobalizare”: „Noi nu vedem deglobalizarea şi avem o perspectivă puţin diferită, poate vedem ceea ce am putea numi o reglobalizare. Ce am văzut în ultimii 20 de ani este că multe companii europene şi americane au folosit China şi Asia de Sud-Est ca un hub pentru producţia de bunuri.”

    Pe baza mai multor factori economici, geopolitici sau a unor elemente precum rezilienţa lanţului de aprovizionare în faţa unor ameninţări de tipul Covid-19, reprezentantul Goldman Sachs crede că pieţele pot vedea lanţuri de aprovizionare mai răsfirate pe viitor. De exemplu, unele companii din Europa de Vest sau din America de Nord nu îşi vor reloca producţia în propriile lor jurisdicţii, ci vor continua să aibă prezenţă în Asia, în timp ce încep să se uite la Europa Centrală şi de Est, spre America Latină sau la anumite părţi din Africa pentru noi facilităţi de producţie. Pe de altă parte, deşi inflaţia pare să fi ajuns la apogeu în unele economii, analistul se aşteaptă în continuare la majorări ale ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale din SUA şi Băncii Centrale Europene, seria de creşteri fiind unul dintre marile motive care au dus la evoluţiile bursiere slabe din 2022.

    „Dacă mergem în urmă cu şase luni, conversaţia era despre cât de adâncă şi cât de lungă va fi recesiunea. Acum e o întrebare legitimă dacă vom vedea sau nu o recesiune. Încă există probabilitatea de a vedea o recesiune scurtă şi de suprafaţă, dar, subliniez, scurtă şi de suprafaţă.” Totuşi, în pofida tuturor estimărilor pesimiste din ultima perioadă, analiştii par să fi căzut de acord asupra unui lucru: listarea Hidroelectrica are potenţialul de a trage în sus evoluţia BVB din 2023, mai ales că anul acesta ar putea avea loc inclusiv relansarea pieţei instrumentelor derivate pe piaţa locală de capital.

    Cum se vede însă listarea Hidroelectrica din afara României?

    „Sentimentul privind listarea Hidroelectrica este unul foarte pozitiv în Croaţia. Investitorii noştri caută oportunităţi de investiţii şi aşteaptă cu interes acest IPO. Al doilea eveniment care sper că va conecta sau care va mări conexiunea cu România este emiterea de ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă – n.r.) şi cred că un ETF pe piaţa de capital din România va da posibilitatea investitorilor din Croaţia să investească în prima ligă bursieră din România”, spune Ivana Gazic, şefa Bursei din Zagreb.

    În acest sens, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investiţiilor care a introdus diverse produse şi servicii noi pe pieţele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croaţia pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb şi ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregăteşte să creeze un ETF care ar replica indicele BET al Bursei de la Bucureşti.

    „În urmă cu doi ani, am lansat primele ETF-uri bazate pe pieţele din Croaţia şi Slovenia, fiind listate pe ambele burse. Acum suntem în proces de creare a unui ETF care ar replica indicele BET şi sperăm să primim aprobare din partea autorităţilor în următoarele 2-3 săptămâni”, spune Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM. Compania este cel mai mare administrator de investiţii independent din Croaţia, care gestionează active de aproximativ 400 de milioane de euro în Europa de Sud şi de Est.

    „Sperăm să îl listăm aici cât mai repede, însă acest lucru nu se află în controlul nostru. Avem investiţii pe piaţa din România de peste zece ani şi vedem întreaga regiune de sud-est a Europei drept un teren propriu. Fără iniţiative de creare de produse noi şi fără promovarea de produse ieftine şi atractive, îndreptate către mediul de retail şi investitorii instituţionali străini, regiunea nu poate decât să rămână la nivelul actual.”

    Totodată, Eglé Fredriksson, manager de portofoliu al administratorului suedez de active East Capital Asset Management, argumentează că listarea Hidroelectrica este intens aşteptată la nivel regional, va avea un impact major asupra modului în care este percepută piaţa românească şi va facilita promovarea de către Morgan Stanley.

    „Noi, de exemplu, am vrea să vedem mai multe companii care să vină pe piaţa de capital şi mai multe stimulente pentru investitorii retail pentru a rămâne şi a investi pe piaţa locală. Pe de altă parte, cel mai important pentru România este că are nevoie de mai mulţi investitori străini, pentru că dacă ne uităm la activitatea investitorilor străini a scăzut destul de mult odată cu invadarea Ucrainei anul trecut şi a rămas la un nivel destul de scăzut”, spune Eglé Fredriksson.

    Anul trecut, Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a avut venituri de 9,1 miliarde de lei, în urcare cu 40% faţă de 2021, şi un profit net de 4 miliarde de lei, cu 32,7% peste rezultatul precedentului exerciţiu financiar. Grupul a vândut energie electrică de 14,33THW, minus 16%, însă preţul mediu de vânzare a crescut cu 65% la 560 lei/MWH.

    Mergând înainte, Milan Pruşan, country head la Goldman Sachs Asset Management, subliniază necesitatea atragerii celor peste 500.000 de investitori din piaţa de asset management din România către fondurile de acţiuni, mai ales când randamentele obligaţiunilor corporative şi guvernamentale sunt date peste cap de inflaţie şi, implicit, de majorarea ratelor dobânzilor, notând în acest sens o oportunitate majoră de dezvoltare a Bursei de Valori Bucureşti.

    „Din structura pieţei locale de administrare a activelor reiese cât de necesară este diversificarea, iar aici aşa face o conexiune şi cu situaţia nefericită a acestei bănci din SUA, în sensul în care o expunere prea mare pe titluri de stat a condus la un dezechilibru caracterizat de performanţe relativ slabe în 2022. Suntem în contextul în care puteam construi pe o fundaţie pe care o consider destul de puternică”, spune Milan Pruşan.

    În aceeaşi notă, Ioan Gheorghiu, manager adjunct, Amundi AM, cel mai mare administrator de active din Europa, spune că principalele sectoare de interes rămân energia (în principal producţia, fără utilităţi) şi domeniul financiar-bancar. Astfel, contextul actual – marcat de prăbuşirea Silicon Valley din SUA şi criza bancară americană – vine să susţină orientarea de tip „value” pentru încă şase luni – un an, ceea ce favorizează Bursa de la Bucureşti, a cărei componenţă este dominată de respectivul tip de companii şi mai puţin de sectorul „growth” (orientat pe creşteri rapide).

    În timpul conferinţei ZF a fost invitat inclusiv Andrei Gemeneanu, managing partner al fondului de private equity Morphosis Capital, cu venituri de 47 de milioane de euro în 2021.

    „Suntem într-un context geopolitic complicat.Stăm de vorbă cu mari administratori de active din afara ţării care spun că România este o oportunitate interesantă. Ei ştiu că este un război la graniţă, însă ceea ce spun după «dar» nu mai este ascultat de nimeni. Orice criză creează oportunităţi”, spune Andrei Gemeneanu.

    În ceea ce priveşte reglementările impuse pieţei, Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi propune să scurteze pe viitor procesele de atragere de capital prin intermediul pieţei bursiere, promiţând să fie mai selectivă cu privire la criteriile de acces pentru finanţare prin BVB.

    „Pentru a atrage investitorii, lucrăm pe mai multe paliere, încercăm să aducem încredere prin stabilitatea financiară a entităţilor pieţei, încercăm să comunicăm pe toate canalele de social media, unde sectorul este destul de activ. Încercăm să educăm populaţia, cifrele sunt undeva la 300.000 de elevi până în ciclul liceal şi 20.000 de studenţi, iar raportat la ciclul de investitori activi, orice procent din aceşti tineri ar putea duce la o creştere substanţială”, spune Cosmin Păunescu, şeful serviciul de supraveghere prudenţială, ASF.

    Pe viitor, Autoritatea vrea să simplifice regulamentele şi interacţiunea cu investitorii, în parametrii menţionaţi de legislaţia europeană şi să observe o îmbunătăţire considerabilă a companiilor pe segmentul ESG (mediu, social şi guvernanţă corporativă), unde se încadrează şi Hidroelectrica.

    „Există un studiu recent care vorbeşte despre interesul a 80% din investitori din generaţiile Millennials şi Z către instrumente ESG şi 60% din investitorii generaţiei X”, adaugă Cosmin Păunescu. Pentru investitori, este un concept cu tot mai multă tracţiune, mai ales pentru ţările unde activismul ecologic şi social are o latură adânc înrădăcinată în comunitate. În plus, lipsa standardelor ESG este privită ca factor de risc în analizele financiare ale Băncii Centrale Europene, urmând să fie luate în calcul de cât mai mulţi analişti care oferă preţuri ţintă.

    „Cu bune şi rele, România este o zonă interesantă şi apetisantă din punct de vedere investiţional. Sunt dorinţe din partea investitorilor străini, trebuie doar să avem deschidere să îi primim şi să ne facem PR-ul mai bun. Viitorul va depinde foarte mult de ce se întâmplă pe plan internaţional”, consideră Aurel Bernat, CEO al BT AM. 

     

    Cosmin Păunescu, head of Prudential Supervision Unit, ASF

    Speranţa noastră este să intrăm pe lista Morgan Stanley cu listarea Hidroelectrica, acesta este targetul final pentru România, asta ne dorim. Contrapartea centrală este în proces de autorizare, va mai dura întrunirea colegiului, dar va fi un alt instrument de creştere a lichidităţii din piaţă. Lichiditatea anul acesta a fost destul de scăzută comparativ cu anul trecut. Anul trecut aveam fenomene geopolitice şi macroeconomice clare, care au condus la o volatilitate ridicată. Anul acesta, investitorii au văzut rezultate financiare destul de bune şi nu au proiectat scăderi atât de mari şi practic nu au fost instrumente disponibile de tranzacţionare, nu aveai ce poziţie să adopţi. Asta sperăm să se rezolve odată cu dezvoltarea pieţei derivatelor din România.

     

    Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM

    Ideea noastră este să ducem aceste produse (ETF-uri – n.red.) pe pieţele UE şi către investitorii instituţionali. Pasul principal ar fi creştem popularitatea acestor produse în rândul investitorilor locali de retail. De la declanşarea războiului din Ucraina, deci de când inflaţia a lovit piaţa, s-a retras mult din fondurile de acţiuni, acesta fiind trendul la nivel global. Povestea s-a aplicat şi la instrumentele cu venit fix. Poate cele care au beneficiat un pic au fost fondurile cu expunere pe piaţa monetară, în special în Statele Unite întrucât ratele dobânzilor au început să crească semnificativ. Din octombrie, sentimentul s-a schimbat un pic, investitorii au adus din nou bani în acţiuni, însă cele mai recente ştiri i-au determinat să fie mai precauţi.

     

    Eglé Fredriksson, Portfolio Manager, East Capital Asset Management

    Ne uităm împreună cu alţi investitori la listarea Hidroelectrica. Desigur, va fi nevoie să vedem şi alte lucruri că se întâmplă în România, precum o claritate privind taxarea, riscurile unei suprataxări, reformele din ţară şi vrem să vedem mai multe progrese. Aceste riscuri nu vor fi rezolvate printr-un singur eveniment pe piaţa de capital.

     

    Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri

    Sunt multe măsuri de dezvoltare a pieţei, precum creşterea nivelului de economisire de către retail sau gospodării. O măsură este legată de creşterea numărului de instrumente financiare listate. De asemenea, o măsură interesantă făcea referire la încurajarea creării de fonduri care să  investească în produse diversificate care să includă bonduri corporative nefinanciare. O atenţie specială trebuie acordată instrumentelor de pe AeRO pentru a finanţa companiile de mărimi medii prin obligaţiuni corporative.  Trebuie să ne gândim cu toţii că asta trebuie să fie o soluţie.

     

    Zuzanna Kurek, fondatoare, Cornerstone Communications

    Foarte multă lume se aşteaptă la listarea Hidroelectrica. Acest lucru trebuia să se întâmple încă de acum 10 ani. Ne lipseşte un ecosistem care să suporte piaţa de capital. Dar această problemă se poate rezolva prin atragerea marilor companii străine, după cum vedem azi, multe din ele deja devin prezente. Există foarte mulţi bani în piaţă care aşteaptă listarea Hidroelectrica. După această listare va fi un interes crescut pentru alte companii antreprenoriale, chiar şi companii deja prezente la bursă. Această piaţă are potenţial pentru că oamenii care lucrează în ea cred şi ei. Mai departe vorbim de resposabilitatea companiilor, de guvernanţă corporativă.

     

    Radu Hanga, preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti

    Fondurile de pensii sunt jucători foarte mari. Vorbim de active de 20 de miliarde de euro. În medie, fiecare administrator are cam 3 miliarde de euro. Sigur, capacitatea lor de a investi este limitată la companiile mari listate la Bursă, cele mai lichide. Mi-ar plăcea să văd lichiditatea mergând în jos, şi către companiile mai mici. Aici intervine rolul fondurilor de pensii ca alocatori. Ca fond de pensii nu poţi să investeşti în 100 de companii, dar poţi să aloci o parte din banii destinaţi fondurilor de acţiuni către alte fonduri, alţi jucători mai mici, cu politică de investiţii mai flexibilă.

    În momentul în care piaţa creşte, şi mecanismul de evaluare creşte, inclusiv valoarea portofoliului listat. Dacă creşterea este mai mare decât creşterea activelor vor fi în zona în care trebuie să facă ajustări. Cred că pe măsură ce industria fondurilor de pensii se va maturiza, rata de creştere a activelor fondurilor de pensii se va plafona, va ajunge la un moment dat pe un palier în care intrările pe fondurile de pensii vor fi egale cu plăţile pe care le vor face pentru oamenii care se vor retrage.

     

    Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România

    În România există puţine tranzacţii cu investitori americani spre deosebire de alte zone din Europa, dar o tendinţă foarte importantă o reprezintă ponderea creşterii investitorilor locali, semnul unei economii mature, a unei clase de antreprenori care realizează că prin astfel de operaţiuni se pot extinde. Avem şi fonduri de investiţii din ce în ce mai active astfel încât atât la nivelul României, dar şi al regiunii, putem spune că 2022 a bifat un an ridicat al investiţiilor.

    Atât la nivel local cât şi regional, peste 50% dintre tranzacţii sunt făcute de investitori din afara regiunii. În România, în 2022, pe primele locuri au fost investitorii din Marea Britanie, Germania şi Austria. Dacă ne uităm pe ultimii trei ani, în acest clasament intră şi investitori francezi, alături de cei germani, cel puţin ca număr al tranzacţiilor.

  • Săptămâna de lucru de patru zile va veni inevitabil peste noua generaţie: lumea va fi plătită ca să stea acasă, dar să consume bunuri şi servicii, ceea ce aplicaţiile, roboţii şi chatboţii nu pot să facă

    Ideea săptămânii de lucru de (numai) patru zile a început să scoată capul la suprafaţă: companiile/multinaţionalele încep să experimenteze această idee pentru a se pregăti pentru viitor, pentru schimbarea lumii. Ceea ce părea o utopie – cum să munceşti numai patru zile pe săptămână, iar trei să le ai libere! – începe să fie luată în considerare. A cincea zi este liberă şi plătită integral – cum ar fi, în ziua de vineri stai acasă, nu mai deschizi calculatorul, nu munceşti în formatul hibrid, ci faci punte cu weekendul care vine. Cine nu ar vrea acest lucru, cel puţin din perspectiva angajaţilor, mai ales că noua zi liberă este plătită integral? Conform unui sondaj făcut în luna ianuarie de Best Jobs, al doilea site de recrutare online din România, angajaţii îşi doresc săptămâna de lucru de patru zile, dar şase din zece companii de pe piaţă sunt reticente, în ciuda succesului experimentat în afară. Conform acestor experimente, în Marea Britanie 92% dintre companiile care au testat formatul cu patru zile lucrate în loc de cinci, fără a creşte numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue cu această idee, în timp ce 30% vor să-l adopte definitiv. Conform sondajului Best Jobs, la care au răspuns pe internet 2.223 de angajaţi şi 254 de companii, doar patru companii din zece ar accepta această formulă de lucru.  Deşi 80% dintre angajaţi vor să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar şi într-o formulă cu 10 ore pe zi, adică redistribuirea celor opt ore de vineri în celelalte zile lucrătoare, 40% dintre companii se tem că acest program ar influenţa negativ capacitatea oamenilor de a se concentra, deci implicit ar fi afectată şi productivitatea muncii, spune Best Jobs. Aproape 35% dintre firme sunt preocupate că pe termen lung angajaţii ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă în creştere, respectiv de la 8 ore la 10 ore. Nu ştiu ce se află în spatele acestei idei, dar cred că în lume actuală, printr-o organizare mai bună, printr-o normare mai bună,  printr-o supraveghere mai bună, ceea ce se face acum în cinci zile se poate face în patru zile. O parte dintre analişti spun că prin acordarea unei noi zile libere se îmbunătăţeşte starea psihică a angajatului, poate sta mai mult cu familia, poate susţine industria turistică, de city break, de entertainment. Cred că în timp se va ajunge la acest lucru, adică să muncim oficial numai patru zile din şapte, dar perspectiva va fi alta: automatizarea, tehnologizarea, digitalizarea vor înlocui inevitabil forţa de muncă, care şi aşa este deficitară, cel puţin ca număr. Toate companiile încearcă să acopere deficitele de forţă de muncă prin schimbarea fluxurilor, prin tehnologizare şi digitalizare. În timp vom vedea cum aplicaţiile, roboţii, chatboţii şi, mai nou, ChatGPT vor înlocui o parte din activităţile umane, chiar şi cele care necesită acum o educaţie superioară. ChatGPT poate face acum chiar o teză, poate scrie instantaneu lucruri care până acum necesitau cercetare şi analiză. Treptat, pe măsură ce roboţii, chatboţii, chatGPT ne vor înlocui, vom fi plătiţi să stăm acasă, aceasta fiind cea mai ieftină formă pentru o companie. Câştigurile în productivitate pe care le aduc şi le vor aduce procesele de automatizare, tehnologizare, digitalizare vor permite plata unor salarii fără ca persoana respectivă să fi muncit ceva. De ce ar face companiile acest lucru? Pentru ca oamenii să nu iasă în stradă, să nu răstoarne orânduirea capitalistă, să nu se revolte împotriva viitorului. Ca să nu se ajungă aici trebuie să se găsească modalităţi de a compensa „angajatul”. Statul va ajunge la un moment dat să taxeze apariţia aplicaţiilor, roboţilor, chatboţilor, pentru că nu va avea de unde să facă rost de alte resurse, care până acum se luau prin taxe şi impozite dintr-un salariu.

    Angajaţilor li se vor da bani să nu se revolte. O aplicaţie înlocuieşte sute, mii şi zeci de mii de angajaţi, nu cere majorare salarială, nu-şi ia zile de concediu, munceşte 25 de ore din 24. Dacă angajatul nu va mai avea de lucru va fi rău pentru societatea capitalsită.

    Aşa că trebuie găsite măsuri de compensare pentru ca lumea să fie liniştită, să muncească patru zile, iar trei zile să facă altceva. Conform sondajului Best Jobs, în această nouă zi liberă cei mai mulţi spun că ar face activităţi în familie – 59%, s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpul programului de lucru – 44%, ar dedica mai mult pasiunilor şi hobbyurilor – 40%, sau ar alege să se odihnească – 39%.

    Cred că ne îndreptăm, nu noi, ci cei care vor veni după noi, către o societate în care angajaţii vor fi plătiţi cel puţin încă o zi să facă altceva decât să muncească. Schimbările tehnologice vor fi atât de puternice încât câştigurile din productivitate vor acoperi încă o nouă zi liberă. Angajaţii trebuie să aibă bani ca să consume în continuare produse şi servicii, pentru că chatbotul Silvia sau Ion nu pot să facă acest lucru.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ce riscuri aduce prietenia dintre şefi şi subalterni

    Îmi aduc aminte de o scenă din Friends când Rachel se apucase de fumat doar pentru a se împrieteni cu şefa ei. Mulţi râvnesc la o prietenie cu şefii şi fac uneori chiar şi mici gesturi disperate, crezând că o relaţie mai apropiată cu superiorul le va fi benefică, le va ţine de cald. Greşit, din multe puncte de vedere! La rândul lor, unii manageri, când sunt numiţi în fruntea unei echipe, consideră că e mai uşor să-şi „apropie” subalternii devenindu-le prieteni. Iarăşi, e o atitudine deloc practică.

    Şi asta pentru că sunt prea puţini cei în stare să fie obiectivi şi să delimiteze foarte bine viaţa profesională de cea personală.

    Să le luăm pe rând. Tu, ca angajat, vrei să intri în graţiile managerului. Nu trebuie să îi aduci cafeaua şi să joci cu el fotbal după program ca să reuşeşti. O prea mare apropiere îţi va atrage în primul rând antipatia celorlalţi colegi şi o anumită etichetă, plus multe bârfe şi insinuări. Apoi, vei fi primul sacrificat când vine vorba de proiectele/activităţi de care toată lumea se fereşte, de la clienţi pe care nu şi-i doreşte nimeni la taskuri urgente care presupun lucrul în weekend/peste program. Căci când nimeni nu se bagă, omul la care va apela vei fi tu, aşa că această prietenie vine la pachet şi cu „obligaţii”.

    În plus, dacă ţi se vor face observaţii, îţi va veni probabil mai greu să le accepţi, pentru că le vei simţi ca un afront personal.

    Să nu mai spunem că o prietenie pe termen scurt poate deveni un mare dezavantaj pe termen lung în cazul în care se rupe, pentru că apar inevitabil anumite resentimente şi de unde primeai, poate, tratament preferenţial  poţi să devii tu cel exclus.

    Aşa că mai benefic e să te evidenţiezi prin rezultate, să fii team player şi să atragi respectul şefilor şi, la fel de important, pe al colegilor, înaintea prieteniei.

    Trecând acum la lideri. Din multe puncte de vedere ar trebui evitate prieteniile cu angajaţii. În primul rând, ţi-ar putea periclita autoritatea. Dacă azi ieşiţi în club iar mâine vrei să te impui la şedinţă şi să le ceri rezultate, va fi cam greu să obţii efectul scontat.

    Apoi, îţi va fi mult mai dificil să oferi feedback negativ celor care nu dau randament, când îţi sunt prieteni, de teamă să nu îi pierzi sau să nu le răneşti sentimentele.

    Şi mai important, evită ca lider să îţi etalezi problemele personale în faţa celor din echipă, pentru că, la rândul tău, ai nevoie să te respecte, nu să te compătimească. Ba mai rău, dacă le încredinţezi cui nu trebuie, te poţi trezi că sunt folosite pentru a ţi se sabota poziţia sau, în cazuri extreme, ca şantaj.

    Există şi situaţia în care doi oameni sunt deja prieteni şi unul dintre ei ajunge şeful celuilalt. Ce e de făcut în acest caz? Ei bine, cred că atât timp cât prietenia e sinceră, unul ar trebui să se bucure pentru succesul celuilalt, iar al doilea să îl trateze în continuare ca pe un egal în afara biroului şi cu obiectivitate în timpul programului de lucru. Dar, cel mai important, să nu îşi transpună eventualele probleme şi resentimente apărute în afara jobului la locul de muncă. E uşor ca biroul să devină un teren de război, dar extrem de nociv.

    O idee, care nu-mi aparţine, ci care mi-a atras atenţia zilele trecute e că cel mai bine ar fi să reuşeşti să îţi apropii şeful nu ca prieten, ci ca mentor. Da, în felul acesta, el va avea satisfacţia că prin propriul exemplu a impulsionat pe cineva să îşi depăşească limitele, să îşi îmbunătăţească performanţele şi nu numai, făcându-se respectat în acelaşi timp, iar tu vei avea, de asemenea, de câştigat profesional, având „acces” la experienţa şi cunoştinţele unui om care se află deja într-o poziţie în care vrei, poate, să ajungi la rândul tău pe viitor.  

    Andra Stroe, jurnalist, BUSINESS Magazin

    (andra.stroe@businessmagazin.ro)

     

     

  • Brăţară reinterpretată

    Introdusă de jucătoarea americană de tenis Chris Evert, care o purta în timpul meciurilor, aşa-numita „brăţară de tenis” este în continuare căutată. Brăţara, care constă dintr-un şir de diamante de aceeaşi dimensiune montate în aur, s-a păstrat fie în această formă, fie a fost reinterpretată.

    Unii creatori de bijuterii au preferat, spre exemplu, să întrerupă şirul clasic cu pietre de dimensiune mai mare care închipuie nişte broboane de sudoare, scrie New York Times. Există şi variante în care diamantele nu mai sunt de aceeaşi culoare sau mărime sau în care se folosesc safire în culorile curcubeului, precum şi modele de brăţări gândite să fie purtate în set la o mână. Alţi creatori de bijuterii s-au îndreptat şi spre o gamă de pietre semipreţioase cum ar fi onix, opal sau labradorit, montate în metal placat cu rodiu ori au ales safire sintetice.

     

  • Sculpturi cu pene

    După ce a debutat cu o lucrare realizată din 23.000 de iadeşuri fierte aranjate într-o spirală, pe care i-a achiziţionat-o colecţionarul de artă Charles Saatchi, artista britanică Kate MccGwire a continuat să lucreze cu materiale naturale neapreciate de alţii, scrie The Telegraph, specializându-se în sculpturi din pene de pasăre. Ideea i-a venit după ce a văzut un depozit dărăpănat care avea podeaua acoperită de pene de porumbei, ajungând să realizeze lucrări care pot necesita ani buni de muncă şi pot costa mai bine de 100.000 de euro.

    O parte dintre sculpturile sale sunt expuse în hoteluri precum NoMad din Las Vegas sau Hôtel de Crillon din Paris, la festivaluri de artă sau sunt prezente în expoziţii din Japonia, Hong Kong, China, Coreea de Sud, Elveţia, SUA ori Germania. Materialul pentru lucrările sale, penele, provine de la crescători de porumbei, adunat atunci când păsările îşi schimbă penajul, sau de la crescători de fazani, artista folosind însă şi pene de la alte zburătoare, cum ar fi coţofenele.


     

     

  • Mersul la centre spa care oferă tratamente gândite să-i ajute pe clienţi să ajungă la o stare de bine psihică nu e suficient pentru toată lumea

    Mersul la centre spa care oferă tratamente gândite să-i ajute pe clienţi să ajungă la o stare de bine psihică nu e suficient pentru toată lumea, existând persoane care doresc să aibă asemenea posibilităţi cât mai aproape de casă, cerere care a crescut în pandemie şi nu a trecut neobservată de dezvoltatorii imobiliari de locuinţe de lux.

    Printre oferte se numără asistenţa spirituală, oferită prin intermediul unor aşa-numiţi concierge spirituali, al căror rol este să pună locatarii în legătură vindecători care utilizează terapii cu cristale sau reiki, cititori de aură sau instructori de meditaţie. Un exemplu în acest sens, scrie Mansion Global, este Maverick Chelsea din New York, care pe lângă concierge spiritual are şi trei etaje amenajate pentru wellness. În Mexic, pe Riviera Nayarit se află complexul One & Only Mandarina Private Homes care oferă locatarilor posibilitatea de a apela la un şaman care să le binecuvânteze casele.

    Alte dotări cu care se laudă clădirile rezidenţiale de lux noi sau în construcţie sunt băile cu gheaţă, promovate ca utile atât pentru sănătatea trupului, cât şi a minţii, printre proiectele prevăzute cu aşa ceva numărându-se Brooklyn Point din Brooklyn, New York şi Cipriani Residences din Miami, ori spaţiile destinate meditaţiei. Acestea pot lua forma unei curţi interioare cu pergolă cu flori situate la unul din etajele inferioare ale clădirii, ca la 212 West 72nd St in Upper West Side în Manhattan sau a unor locuri special amenajate în grădinile clădirilor, cu apă, flori precum crini şi stânjenei şi capsule construite din lemn care seamănă cu nişte insule plutitoare, în care se pot retrage cei doresc să mediteze, ca la Perigon, la Miami Beach. 

  • Aplicaţia care a schimbat lumea bancară a ajuns la 27 de milioane de clienţi şi venituri de sute de milioane de euro. Cum au ajuns aici şi ce planuri au pentru viitor

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Cum a luat naştere un imperiu într-un mic atelier de la periferie şi cine este omul care a reuşit să transforme o mică invenţie într-un gigant

    Într-un mic atelier de producţie deschis la periferia Parisului, Jean Mantelet a creat prima sa invenţie – un aparat pentru zdrobit legumele, care a avut un succes răsunător. Pe bazele acestui prim produs a luat naştere, ulterior, unul dintre cele mai cunoscute branduri de electrocasnice mici din lume: Moulinex, astăzi parte a gigantului SEB, împreună cu alte nume mari, ca Rowenta şi Tefal.

    Jean Mantelet s-a născut în suburbiile Parisului, în anul 1900, în familia unor artizani. După divorţul părinţilor săi, pe când avea doar 12 ani s-a angajat ca ucenic în atelierul unui pantofar, unde a învăţat bazele comerţului şi ale contabilităţii. Şi, cu toate că a dat dovadă de talent într-ale businessului şi proprietarul intenţiona să îl numească succesorul său, acesta din urmă a murit înainte să apucă să o facă, aşa că tânărului viitor antreprenor nu i-a rămas decât să i se alăture tatălui său la magazinul acestuia.

     

    El a urmat totodată şi cursurile şcolii de business HEC Paris, iar în 1929 a decis să pornească propria afacere, deschizând în Bagnolet, o comună din apropierea capitalei franceze, un mic atelier, pe care l-a numit Manufacture d’Emboutissage de Bagnolet, şi a a început să producă aici echipamente pentru bucătărie. După ce şi-a perfecţionat procesele de producţie, în 1931 a inventat Moulin-Légumes, un aparat destinat zdrobirii alimentelor, pe care l-a şi brevetat un an mai târziu şi cu care a reuşit să obţină o multitudine de premii, acesta fiind considerat predecesorul procesoarelor alimentare moderne. Invenţia a avut un succes răsunător şi în numai doi ani, între 1933 şi 1935, au fost vândute peste 2 milioane de unităţi. La alţi doi ani distanţă, pentru că fabrica din Bagnolet ajunsese la capacitate maximă, a fost deschisă o nouă unitate de producţie, în Alençon.

    Aici, Mantelet a fost ales consultat guvernamental pentru comerţ extern, iar din 1959 în 1965 a fost, totodată, consilier municipal al oraşului, fiind numit ulterior preşedinte al Camerei de Comerţ.

    În paralel, portofoliul businessului său a reuşit să ţină pasul cu timpurile şi, în 1953, a luat naştere brandul Moulinex, după ce antreprenorul a inventat un prăjitor de cafea electric căruia îi dăduse acest nume. Un alt moment important din istoria companiei a avut loc în 1969, când Moulinex s-a listat la bursa de la Paris. Pe fondul succesului avut cu invenţiile sale şi cu un portofoliu de peste 90 de patente la activ, în 1978 antreprenorul ajunsese deja unul dintre cei mai bogaţi 25 de oameni din Franţa. La moartea sa, în 1991, Alençon a ales o stradă pentru a-i purta numele.

    În prezent, brandul face parte, alături de nume ca Rowenta şi Tefal, din Groupe SEB, companie cu venituri anuale de peste 7 miliarde de dolari.   ■

     

    Carte de vizită

    Jean Mantelet, fondator, Moulinex

    1. S-a născut în 1900, în Franţa;

    2. A urmat cursurile HEC Paris;

    3. În 1932 a inventat Moulin-Légumes, un ustensil pentru zdrobirea legumelor, care a câştigat numeroase premii, fiind considerat predecesorul procesoarelor alimentare moderne;

    4. A fost consultant pentru comerţ extern şi preşedinte al Camerei de Comerţ din Alençon, localitate în care există şi o stradă ce îi poartă numele;

    5. A murit pe 19 ianuarie 1991, la puţin peste un deceniu de când ajunsese unul dintre cei mai bogaţi 25 de oameni din Franţa.

  • O companie românească pe care au construit-o trei tineri are un cuvânt de spus în viitorul căutărilor. Ce este detectivul digital şi cum a reuşit să convingă mai mulţi investitori să ofere deja milioane de dolari

    A căuta şi a face „research” despre un potenţial nou client, colaborator sau furnizor în ziua de azi mănâncă foarte mult timp, însă noile tehnologii au capacitatea de a simplifica toată această muncă. Aceasta a fost practic ideea unui start-up local, numit Veridion (fost Soleadify), care a primit milioane de dolari ca investiţii pentru a pune pe masă o soluţie software bazată pe AI ce cuprinde baze întregi de date cu informaţii relevante despre companii, astfel încât businessurile să îşi poată găsi furnizorii sau clienţii potriviţi.

    Colectăm date despre companii din surse publice şi din text nestructurat. Cred că de când au apărut ChatGPT şi alte tooluri similare, este mai uşor de înţeles ce facem. Luăm extrem de multe informaţii şi încercăm să ne dăm seama ce e adevărat, care este realitatea curentă versus doar nişte informaţii postate acum trei ani pe internet, le structurăm şi ţinem o bază de date de 70 milioane de companii din toată lumea, pe care le actualizăm în fiecare săptămână în funcţie de ce mai apare nou.

    Practic, noi trebuie să ştim tot ce se întâmplă pe orice profil de social media al unei companii, ce apare în presă, ce se schimbă pe site-ul companiei şi să înţelegem din text complet nestructurat, să ne scoatem informaţii la fel cum ar face cineva «research» despre o companie anume. Doar că datele respective le dăm clienţilor într-o secundă şi nu în câteva zile“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Florin Tufan, cofondator şi CEO al Veridion.

    Start-up-ul, înfiinţat încă în 2019, utilizează tehnologia de inteligenţă artificială pentru a analiza un volum foarte mare de pagini web pe săptămână, cu scopul de a construi şi menţine o bază de date actualizată despre companii la scară globală. Această bază de date poate fi utilizată de companii pentru găsirea de furnizori, modelare de risc, cercetare de piaţă ş.a.m.d. Clienţii ţintă pentru soluţia Veridion sunt companiile din industria financiară, de asigurări, de consultanţă, precum şi din zona de producţie.

    În prezent, start-up-ul are în portofoliu 16 clienţi recurenţi, care plătesc pentru utilizarea soluţiei peste 50.000 euro pe an. În prezent, soluţia Veridion se integrează în platformele de management al riscului folosite în cadrul companiilor mari care le devin clienţi, însă start-up-ul are în plan să lanseze anul acesta şi o suită de produse pentru companiile mai mici, inclusiv o soluţie cu o interfaţă proprie. „Vrem să lansăm o suită de produse self-service pentru companiile mici. Vom avea şi un motor de căutare public atât pentru fonduri mici de investiţie, cât şi pentru companii din afara producătorilor foarte mari, care au nevoie să-şi caute furnizori doar cu o frecvenţă mai mică şi cu o complexitate mai redusă.

    Iar această soluţie va avea o interfaţă proprie şi vom avea şi API-uri pentru companii mici”, a precizat el. Pentru anul acesta, Veridion şi-a propus să îşi tripleze veniturile anuale recurente la peste 3 milioane de euro, menţinând astfel acelaşi ritm accelerat ca şi în 2022. Start-up-ul a atras recent o investiţie de 6 milioane de dolari de la mai multe fonduri de investiţii – LAUNCHub Ventures, OTB Ventures, Underline Ventures, GapMinder Venture Partners şi Day One Capital. „În 2022 am triplat businessul faţă de începutul anului. În enterprise este un pic mai complicat pentru că majoritatea colaborărilor pe termen lung cu companii foarte mari trebuie să înceapă cu un soi de pilot pentru care de obicei iei o sumă foarte mică de bani. Şi atunci noi numărăm doar contractele care ajung la maturitate la un angajament de cel puţin un an, iar noi pe pe acestea le-am triplat. În venit anual facem peste un milion de euro, nu pot să dau cifra exactă, dar este peste. Iar anul acesta am vrea să ne triplăm din nou veniturile.

    Avem deja în tot ce înseamnă «late stage pipeline» clienţi cu care să ne dublăm în următoarele 4 luni, însă vrem să fim foarte conservatori şi să luăm în calcul în economia globală şi contextul acesta macroeconomic care s-ar putea înrăutăţi practic oricând. Şi atunci, fiind conservator, ne propunem măcar măcar să ne triplăm din nou. Iar majo­ritatea diferenţei va veni din munca pe care am făcut-o deja“, a spus Tufan. Legat de runda de finanţare obţinută recent, cofondatorul Veridion a menţionat că întregul proces a durat destul de mult în contextul noilor condiţii de piaţă. Primele discuţii au început în aprilie anul trecut, iar în decembrie s-au finalizat actele aferente. „A durat enorm pentru că ne-am apucat să vorbim cu investitori în momentul în care totul era foarte bine şi efectiv mergea piaţa, creşteau banii în copac şi undeva la câteva săptămâni distanţă peisajul s-a schimbat.

    Noi deja eram în contact cu peste 50 de investitori şi au început să nu ne mai răspundă. Şi am aflat ulterior că ei erau conştienţi de criza care urmează să vină, cu câteva luni înainte să fim cu toţii conştienţi de ea, iar în momentul acela a devenit totul mult mai greu. Toată lumea, pe bună dreptate, a început să-şi facă mult mai bine temele de dinainte şi să ceară interviuri cu clienţii, de exemplu, pentru că intrau într-o logică de recesiune care acum e cât se poate de serioasă, şi anume se gândeau că orice nu este OK în companie va înseamna că tu practic n-o să poţi să treci de criză cu banii pe care îi ai.” În ceea ce priveşte evaluarea companiei, el nu a oferit detalii, însă a precizat că deşi a fost cu 30% mai mică decât şi-ar fi dorit, a fost cu 30% mai mare decât la nivelul pieţei. „Nu pot să zic exact evaluarea, doar că este o rundă normală ca procent din companie la stadiul ăsta. Evaluarea este poate cu 30% mai mică decât ne-am fi propus în condiţii economice normale şi din ce informaţii avem despre ce se întâmplă acum în piaţă, este undeva cu 30% peste. Ca idee, în momentul ăsta în piaţă sau ce am văzut noi în această vară este că ce ni se propunea în special de la investitori din SUA, care sunt mult mai direcţi şi au reacţionat mult mai repede la situaţia economică, evaluările au scăzut de la 50x la 10-15x în SUA.” Echipa şi-a propus să deschidă următoarea rundă de investiţii peste circa un an şi jumătate.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    1. Marius Corîci, cofondator al Hound Bytes

    Ce face? Dezvoltă o platformă de cybersecurity care combină informaţiile despre ameninţări, răspunsul la incidente şi analizele de securitate pentru a ajuta companiile să identifice şi să atenueze proactiv ameninţările cibernetice.

    „În decembrie am înfiinţat firma şi din luna ianuarie a acestui an am pornit activitatea. Practic, avem două luni de activitate. Zicem noi că anul acesta o să fie un an foarte bun pentru noi, în special pentru că am pornit aşa bine. Practic, primul contract semnat a fost cu o firmă din Olanda, deci, putem spune că suntem o companie internaţională. Şi mai avem contracte cu două companii mai mici de pe plan local.“

     

    2. Cristian Mogodici, CEO al ZayaAI

    Ce face? A dezvoltat o soluţie bazată pe inteligenţa artificială care are ca scop îmbunătăţirea şi accelerarea interpretării datelor de imagine pentru a uşura procesul de diagnosticare pentru diferite patologii.

    „Anul acesta avem ca obiectiv să ridicăm o rundă de finanţare pe platforma de crowdfunding Ronin şi avem ca obiectiv să ridicăm o finanţare de minimum 250.000 de euro.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    Florin Tufan, cofondator şi CEO al Veridion (fostul Soleadify) – platformă AI cu date relevante despre companii

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să îşi tripleze anul acesta veniturile anuale recurente la peste 3 milioane de euro, menţinând astfel acelaşi ritm accelerat ca şi în 2022. Start-up-ul a atras recent o investiţie de 6 milioane de dolari de la mai multe fonduri de investiţii – LAUNCHub Ventures, OTB Ventures, Underline Ventures, GapMinder Venture Partners şi Day One Capital.

    „În 2022 am triplat businessul faţă de începutul anului. În enterprise este un pic mai complicat pentru că majoritatea colaborărilor pe termen lung cu companii foarte mari trebuie să înceapă cu un soi de pilot pentru care de obicei iei o sumă foarte mică de bani. Şi atunci noi numărăm doar contractele care ajung la maturitate la un angajament de cel puţin un an, iar noi pe pe acestea le-am triplat. În venit anual facem peste un milion de euro, nu pot să dau cifra exactă, dar este peste. Iar anul acesta am vrea să ne triplăm din nou veniturile.”

    Rubrica „Start-up Boost”

    Roxana Popa, director executiv, Asociaţia Proiect Voiajor, şi Anca Luca, community manager, InnovX-BCR

    Platforma de joburi pentru refugiaţii din Ucraina jobs4ukr.com a ajuns la 2.000 de angajatori care au publicat peste 2.800 de joburi

    Roxana Popa: „În prezent sunt peste 133.000 de persoane care au vizitat platforma de peste 700.000 de ori. Avem candidaţi înregistraţi în platformă atât din România, cât şi din alte ţări din Europa, care ating un număr de circa 8.800 de persoane – un număr destul de mare pentru momentul în care suntem. De asemenea, avem peste 2.000 de angajatori care au postat peste 2.800 de joburi în peste 55 de ţări şi 230 de oraşe. Am facilitat 4.300 de interacţiuni între angajatori şi candidaţi şi 600 de colaborări care s-au finalizat cu da din partea ambelor părţi.“

    „Într-un an proiectul a scalat extrem de bine, a crescut organic. Lansarea oficială a fost pe 3 martie 2022. În trei săpătmâni aveam 900 de angajatori în platformă, peste 1.000 de joburi postate de aceste companii şi circa 28.000 de utilizatori unici. Cifrele sunt impresionante. Deci suntem fericiţi cu proiectul, suntem fericiţi de modul în care el a crescut şi de comunităţile pe care am reuşit să le atragem acolo. O altă validare pe care am obţinut-o a fost chiar de la Comisia Europeană care, în august 2022, ne-a anunţat că vom avea un feature în raportul anual al preşedintei Comisiei Europene, ceea ce evident că a fost extraordinar, având în vedere cât de multe astfel de proiecte de dezvoltau în perioada respectivă.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Povestea tinerei care a transformat într-o afacere profitabilă lucrurile pe care alţi oameni le aruncă fără să se gândească prea mult

    Pe Adelina Rata, imaginaţia a îndemnat-o totdeauna să vadă potenţial în piesele vestimentare sau tot felul de materiale care altfel poate ar deveni deşeuri. Una dintre primele experienţe de acest tip s-a petrecut în 2014, când, dintr-o veche fustă de piele a mamei ei, şi-a făcut accesorii pe care le-a purtat mândră la serviciu.

    A fost doar primul pas, pentru că atunci colegele i-au remarcat „bijuteriile” şi au rugat-o să creeze şi pentru ele altele asemenea, devenindu-i astfel primele cliente. Această activitate nu a fost nimic mai mult decât un hobby până în 2016, odată cu venirea pe lume a primei fetiţe a Adelinei. Atunci a început să-şi dorească tot mai mult să transforme acest hobby în business, pentru a putea petrece cât mai mult timp cu ea, acasă. „Această trecere s-a petrecut natural, treptat, a fost mult de muncă şi încă este. În această perioadă, am învăţat diferite tehnici de a prelucra pielea, am creat mai multe modele de accesorii, am învăţat cum să comunicăm cu clienţii, care sunt preferinţele lor şi am învăţat să ne adaptăm”, spune Adelina Rata. Vorbeşte la plural, deoarece Haiart – aşa cum se numeşte atelierul de accesorii pe care îl coordonează – este de fapt o afacere de familie, în care îl are alături pe soţul ei, Cătălin. Dacă Adelina este partea creativă a afacerii, fiind responsabilă de crearea modelelor, producţie şi comunicarea cu clienţii, lui Cătălin îi revin sarcinile tehnice, precum gestiunea site-ului, a comenzilor, legătura cu furnizorii, achiziţiile, contabilitatea şi fotografierea produselor. Activitatea amândurora are loc în atelierul lor din Constanţa, amenajat într-o cameră din apartamentul în care şi locuiesc. „Eu am terminat Facultatea de Ştiinţe Agronomice, însă adevărata mea aplecare a fost către pictură, desen, modă şi chiar am urmat şi cursuri în acest sens, cursuri care m-au ajutat ulterior în businessul nostru”, povesteşte Adelina Rata. La rândul lui, Cătălin a terminat Facultatea de Management şi Marketing, iar în prezent, pe lângă afacerea pe care o au în comun, este şi angajat pe poziţia de controlor de trafic aerian. „Nu am avut o investiţie iniţială, primele produse au fost create cu piele primită de la alţi creatori care mai aveau resturi de piele pe care nu le mai foloseau şi ni le-au dăruit, iar apoi investiţiile au fost făcute din încasări, treptat.”

    Iar încasările au dus la o cifră de afaceri de 375.000 de lei în 2022, cu un profit de 195.000 de lei. Cea mai mare realizare a anului trecut pentru fondatorii Haiart a fost participarea la un târg internaţional de bijuterii, organizat în Amsterdam, unde au participat unii dintre cei mai talentaţi creatori de bijuterie din lume, provenind din ţări ca România, Coreea de Sud, Japonia, Ţările de Jos, Italia, Germania, Franţa, Bulgaria şi altele. Produsele Haiart se vând online, pe propriul site, dar şi la târguri de profil, ajungând să fie purtate de amatori de accesorii din State Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Franţa, Suedia, Germania, Italia, Luxemburg şi multe altele. „În principal, clienţii noştri sunt doamne şi domnişoare care îşi doresc să poarte accesorii speciale, ele fiind realizate manual, în serii mici şi unicat, personalizabile, pe care le pot asorta la orice ţinută. Fiind accesorii versatile, sunt un cadou potrivit atât pentru iubitoarele stilului minimalist, cât şi pentru cele care adoptă stilul statement. Un mic procent din clienţi este reprezentat de bărbaţi.” Ca preţuri, piesele Haiart pornesc de la 60 de lei şi pot ajunge la 500 de lei. Produsele-emblemă sunt cerceii cu model floare, care costă 100 de lei, şi colierele cu bonbons din piele, care costă 125 de lei. „Provocări avem atunci când căutăm materia primă, pentru că nu toată pielea este potrivită pentru accesoriile noastre, trebuie să se încadreze într-un anumit standard, motiv pentru care nu tot timpul găsim culorile pe care ni le dorim.” O provocare a fost şi crearea site-ului, de care s-a ocupat Cătălin Rata, fără a avea cunoştinţe anterioare. Provocări sunt şi când pozează produsele, întrucât culoarea produsului în poză trebuie să fie cât mai apropiată de realitate şi este greu să reuşească asta în afara unui studio foto. „În toată această aventură antreprenorială a noastră, cred că, în primul rând, am ajuns să ne cunoaştem pe noi mai bine, am văzut de câtă muncă este nevoie ca să poţi construi ceva de la zero şi astfel am ajuns să apreciem mai mult ceea ce avem şi să fim mai recunoscători”, mărturiseşte Adelina. Mai departe, ea şi soţul ei îşi doresc să păstreze trendul ascendent al afacerii pe care au fondat-o şi să caute, totodată, un spaţiu mai mare în care să-şi desfăşoare activitatea, să poată coopta colegi în echipă şi să poată instala echipamente mai mari, care să le uşureze munca.  

    Produsele Haiart se vând online, pe propriul site, dar şi la târguri de profil, ajungând să fie purtate de amatori de accesorii din State Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Franţa, Suedia, Germania, Italia, Luxemburg şi multe altele.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Galop Coffee Shop – cafenea de specialitate (Satu Mare)

    Fondatori: Raul Murgu şi Raul Paşcoviciu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: Satu Mare

    Mr. H Jewellery – atelier de bijuterii (Cluj-Napoca)

    Fondator: Horea Moldovan

    Cifră de afaceri în 2022: 250.000 de lei (50.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Meat Up – restaurante (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Paul Petri şi Viorica Nechiti

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 2,5 mil. lei (500.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Allurene – brand de cosmetice (Târgu-Mureş)

    Fondatoare: Gina Bordaş

    Investiţie iniţială: 170.000 de euro

    Cifră de afaceri pentru primul an de activitate: 400.000 de euro

    Prezenţă: online

    Stomart Basketball – club sportiv (Iaşi)

    Fondator: Ovidiu Stochici

    Prezenţă: Iaşi

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.