Parcurile de distracţii erau cândva un loc în care se putea merge fără prea mare bătaie de cap. De ceva vreme însă, fără rezervări şi planificări atente, vizita la unele foarte populare are toate şansele să nu fie pe atât de plăcută pe cât s-a dorit. Ca atare, au apărut firme care oferă asistenţă în acest sens, acestea organizând vizitele în parcuri de distracţii cum ar fi cele Disney sau Universal, contra unei sume, pe lângă tarifele percepute de parc pentru diversele atracţii, scrie Wall Street Journal. Firmele specializate oferă ghizi care au grijă ca clienţii să nu rateze ce merită văzut şi care ştiu în ce loc şi la ce oră sunt cozile cele mai mici la obiectivele din locul respectiv, gestionează rezervările clienţilor la restaurantele din cadrul parcurilor şi rezolvă problemele care ar putea apărea în timpul vizitei. Chiar şi Disney sau Universal au servicii contra cost pentru cei care nu vor să stea la coadă şi să se înghesuie cu restul lumii, mulţi fiind dispuşi să plătească ca să profite la maximum de timpul alocat excursiei.
Category: Revista BM
-
Lux în comun
Cunoscut mai ales din domeniul imobiliar, unde cei care apelează la el o fac pentru a împărţi costurile şi a nu-şi bate capul cu întreţinerea proprietăţii atunci când nu o folosesc, time-sharingul se aplică mai nou şi în domeniul comerţului online cu accesorii de lux. Acesta este modelul de afaceri al unui site numit Covett, scrie The Telegraph, care, contra unui abonament lunar, oferă posibilitatea cumpărării a 20% dintr-o geantă sau a 25% dintr-o bijuterie. Clientele pot folosi obiectul deţinut în time-sharing timp de câteva zile consecutive pe lună şi îl pot împrumuta unei cliente cu care nu împart proprietatea lui, aceasta trebuind să achite o taxă. Produsele de lux disponibile provin de la Dior, Louis Vuitton, Chanel, Bottega Veneto sau Theo Fennell ori Nadine Aysoy, iar mai nou Covett a adăugat şi posibilitatea de a deţine în time-sharing şi articole vestimentare.
-
Ofensiva românească din piaţa gadgeturilor
De peste 15 ani, magazinul online de telefoane şi gadgeturi DualStore luptă pentru a evolua pe o piaţă extrem de competitivă, dominată de giganţi internaţionali. Iar din 2021 are o nouă armă: un brand propriu, made in Ro. Care sunt planurile companiei pentru anii următori?
În pandemie şi la începutul războiului am întâmpinat provocări în ceea ce priveşte transportul mărfii din Asia către noi, iar costurile au fost mult mai mari şi timpii de livrare ridicaţi. Aceste aspecte ne-au îngreunat activitatea şi le-am simţit ca pe adevărate provocări”, povesteşte Ioana Szentlaszloi, cofondatoare a StarMobileGsm, sub umbrela căreia activează magazinului online de telefoane şi gadgeturi DualStore şi brandul propriu iSEN, prin care businessul comercializează online diferite categorii de produse, de la telefoane mobile (smart, rezistente, clasice), camere auto de bord, gadgeturi, trotinete şi biciclete electrice, la tablete PC, laptopuri, media playere cu Android, proiectoare, ceasuri smart, brăţări fitness şi căşti audio, printre altele.
Povestea companiei a început în 2007, la Baia Mare, în urma unei investiţii de 10.000 de euro, businessul axându-se iniţial pe nişa de telefoane dual sim, un segment insuficient acoperit la momentul respectiv. În cei 16 ani de activitate, afacerea a reuşit să ajungă de la vânzări de 50.000 euro pe an la afaceri de peste 2 milioane de euro în prezent. Pentru anul în curs, reprezentanţii businessului estimează o creştere de 25%.„Primele investiţii au fost în produse. Am început cu un model de smartwatch, apoi căşti, trotinete şi biciclete electrice, TV box-uri, stabilizatoare gimbal, navigatoare de bord şi oglinzi electrice şi nu ne-am oprit. Am dezvoltat, în 2021, şi brandul iSEN, cu care suntem într-o continuă diversificare”, spune Ioana Szentlaszloi. Potrivit ei, în ciuda provocărilor aduse în ultimii ani de pandemie şi războiul de la graniţă, în prezent fabrica se află la o capacitate optimă. „Acum, la început de sezon, când se caută astfel de produse, asamblăm aproximativ zece biciclete electrice pe zi. Costurile noastre sunt mai mari acum, dar cu toate acestea nu am mărit preţurile produselor comercializate online.”
Despre portofoliul de clienţi antreprenoarea spune că este unul foarte variat, incluzând „de la simplul consumator până la companii cunoscute şi chiar instituţii publice”. Aici se numără inclusiv câteva companii mari care achiziţionează telefoane rezistente sau tablete pentru angajaţi, compania având ca parteneri oficiali Ulefone, Blackview, Doogee, Oukitel, Amg, Bluedio, „şi dorim ca în 2023 să extindem aceste colaborări”. Potrivit fondatoarei, cererea a crescut în ultimii doi ani şi îşi menţine trendul ascendent. „În 2022, portofoliul de clienţi a crescut cu 22%, iar pentru anul acesta estimăm o creştere de 15%. Anul 2022 a fost unul în care am realizat noi parteneriate, care ne-au adus implicit atingerea obiectivelor stabilite la început de an. Am început colaborarea cu Decathlon, Evomag şi Flanco, spre exemplu”, a mai spus Ioana Szentlaszloi.
De asemenea, în septembrie 2022 compania a investit în dezvoltarea aplicaţiei iSEN Mobility, care a fost finalizată în ianuarie 2023. „Am conceput aplicaţia iSEN Mobility special pentru clienţii noştri care au achiziţionat trotinete electrice iSEN, cât şi pentru potenţialii clienţi. Considerăm că este loc pentru toată lumea în această piaţă care ce-i drept este foarte competitivă. Trebuie doar să vii cu ceva inedit mereu, cu ceva nou. Colaborarea directă cu furnizorii din China şi Europa ne oferă posibilitatea de a aduce pe piaţă multe produse în exclusivitate şi ne oferă privilegiul de avea preţuri mai mult decât competitive”, a menţionat ea.
În prezent, în cadrul companiei, care deţine, în paralel cu birourile, un depozit şi o fabrică, lucrează o echipă de nouă persoane. „Suntem în această formulă de mult timp, astfel că nu a fost nevoie de schimbări. Fiecare ştie ce are de făcut, ceea ce ne ajută foarte mult zi de zi, dar şi pe termen lung. După ce ne vom muta în noul sediu, anul acesta, vom recruta oameni noi în echipă. Va fi nevoie de noi talente în echipă pentru o bună desfăşurare a activităţii. Încă nu ştim de câţi oameni va fi nevoie sau pe ce poziţii, dar vom afla pe parcurs, în funcţie de parteneriatele, oportunităţile şi noutăţile pe care le vom lansa. Căutăm şi găsim mereu soluţii optime pentru business şi echipă.”
Printre obiectivele pentru anul în curs ale reprezentanţilor companiei se numără aşadar mutarea sediului, creşterea brandului propriu şi extinderea vânzărilor la nivel european, businessul fiind activ momentan în România şi Ungaria.
Printre strategiile de creştere a vizibilităţii brandului, dar şi pentru a găsi noi surse de inspiraţie, reprezentanţii companiei obişnuiesc să ia parte şi la diverse evenimente de interes. „Am participat şi vom participa în continuare la evenimentele locale şi internaţionale din industria noastră. Înainte de pandemie am fost în Hong Kong, iar de curând ne-am întors de la World Mobile Congress din Barcelona. La nivel local, anul acesta participăm la Gomag eCommerce Summit, la Salonul Bicicletei, Maramureş Bike şi alte evenimente cu expoziţii.”Saltul de la angajat la angajator
Ioana Szentlaszloi a absolvit Facultatea de Resurse Minerale şi Mediu la inginerie, şi şi-a început cariera ocupând funcţia de manager în cadrul unei companii de telefonie mobilă active pe piaţa locală, unde a lucrat până în 2007, când a ales calea antreprenoriatului. „Am simţit mereu că mă atrăgea tot ce are legătură cu tehnologia, asta şi pentru că mereu va fi ceva nou de învăţat, iar restul a venit în mod natural. Nu ştiu dacă am visat să devin ceva anume, nu cred. Mi-am dorit doar să fiu un adult responsabil şi serios”, a povestit Ioana Szentlaszloi.
Ea consideră că un lider bun nu este neapărat cel care face cele mai mari lucruri, ci este cel care îi face pe oameni să facă cele mai mari lucruri. „A fi un lider bun a fost întotdeauna un avantaj competitiv. Indiferent de dimensiunea echipei sau a unei companii pe care o conduci, vei avea nevoie de un set complet de abilităţi de conducere care te vor ajuta în relaţiile de zi cu zi: cu angajaţii, membrii echipei, alţi manageri, clienţi. Nouă ne plac oamenii cu iniţiativă, care vin mereu cu idei, cu soluţii, responsabili şi cu simţul seriozităţii. După aceste aspecte ne ghidăm când alegem un angajat nou.”
Despre agenda zilnică, antreprenoarea spune că este mereu plină, având în vedere că trebuie mereu să ştie care este trendul pieţei şi ce va urma. „Agenda mea zilnică este încărcată cu diverse activităţi – de la întâlniri cu diverşi parteneri şi colaboratori, la convorbiri uneori şi video cu furnizorii din China, care mă ţin la curent cu noutăţile şi apariţiile în materie de telefoane, gadgeturi, tablete şi toate celelalte produse din portofoliul nostru. Îmi place să discut cu angajaţii, să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în cadrul companiei, să găsim împreună soluţii când e cazul. Industria de profil este într-o continuă transformare, trebuie doar să ţii pasul cu ea”, a mai spus Ioana Szentlaszloi.
Carte de vizită
Ioana Szentlaszloi, cofondatoare, DualStore & iSEN
1. A absolvit Facultatea de Resurse Minerale şi Mediu, Inginerie;
2. Înainte de a deveni antreprenor a fost manager la o companie de telefonie mobilă de pe piaţa locală;
3. În 2007 a cofondat compania DualStore şi brandul iSEN – sub care sunt produse şi comercializate trotinete şi biciclete electrice, căşti audio cu Bluetooth, ceasuri smart, camere auto dvr şi alte gadgeturi;
4. Pe lista de hobby-uri ale Ioanei Szentlaszloi se regăsesc activităţi precum cititul, călătoriile, sportul şi un stil de viaţă sănătos. De asemenea, îi place să asculte muzică.
-
Banking sub semnul capacităţii de adaptare
România are o experienţă destul de îndelungată în a trăi într-un mediu inflaţionist, chiar la niveluri semnificativ mai mari decât cele pe care le vedem la ora actuală. Aşadar, într-un perimetru economic constant, fără escaladări neaşteptate venite din exterior, nu va exista o recesiune, ci mai degrabă o încetinire a creşterii. Şi, în condiţiile în care vom vedea o încetinire a creşterii economice în 2023, este de aşteptat ca nici creditarea să nu cunoască salturi impresionante, anticipează François Bloch, CEO al BRD. În privinţa sistemului bancar românesc, el nu are temeri deosebite şi nici nu crede că s-ar putea confrunta cu situaţii periculoase, bineînţeles, în ipoteza că nu intervin evenimente neprevăzute sau „lebede negre”.
„2023 stă sub semnul capacităţii de adaptare. Pe de o parte, este o perioadă încă dominată de incertitudini geopolitice, pe de altă parte, anumite consecinţe ale acestei situaţii vor merge către o normalizare progresivă. Ne aşteptăm ca inflaţia să se scrie din nou cu o singură cifră spre sfârşitul acestui an, într-un context caracterizat de dobânzi de piaţă înalte, şi foarte probabil de o mai mare prudenţă din partea companiilor şi gospodăriilor, care ar putea fi tentate să-şi amâne sau să-şi limiteze planurile de investiţii”, anticipează François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale.
În ceea ce priveşte evoluţia economiei în acest an şi în perspectivă, CEO-ul băncii româneşti cu capital francez se declară „mai degrabă optimist”. „România are o experienţă destul de îndelungată în a trăi într-un mediu inflaţionist, chiar la niveluri semnificativ mai mari decât cele pe care le vedem la ora actuală. Aşadar, într-un perimetru economic constant, fără escaladări neaşteptate venite din exterior, nu credem că va exista o recesiune, ci mai degrabă o încetinire a creşterii. În ceea ce ne priveşte, ne vom urmări planurile şi vom investi în zonele prioritare, în special în ceea ce priveşte domeniul IT”, a explicat şeful BRD într-un interviu.
Oportunităţile, la fel ca temerile legate de economie, sunt legate de capacitatea României de a pune la lucru fondurile europene. „PNRR este o oportunitate uriaşă, o şansă unică de a accelera proiectele de modernizare a ţării şi de recuperare a decalajelor care încă despart România de economiile avansate. De aceea, orice întârziere în respectarea calendarului asumat reprezintă un motiv de îngrijorare.” În privinţa sistemului bancar, şeful BRD nu are temeri deosebite şi nici nu crede că s-ar putea confrunta cu situaţii periculoase, bineînţeles, în ipoteza că nu intervin evenimente neprevăzute sau „lebede negre”.
Piaţa bancară românească este o piaţă competitivă, deschisă la nou şi dispusă să exploreze metode noi de a atrage şi fideliza clienţii, după cum consideră François Bloch. „Piaţa românească este destul de deschisă către inovare, deşi anumite proiecte de modernizare, cum ar fi plăţile instant, nu avansează cu viteza pe care şi-ar dori-o clienţii. Este o piaţă acum mult mai deschisă către dialog şi comunicare cu clienţii, dovadă că băncile au tras concluziile necesare după momentele dificile traversate cu ani în urmă. Altfel, rămâne o piaţă solidă, bine supravegheată, o piaţă sigură şi pentru investitori, şi pentru clienţi.” Referindu-se la evoluţia creditării, şeful BRD aminteşte că aceasta este strâns legată de evoluţiile macroeconomice. Astfel, în condiţiile în care vom vedea o încetinire a creşterii economice în 2023, este de aşteptat ca nici creditarea să nu cunoască salturi impresionante. „La nivelul preferinţei pentru lei versus moneda unică europeană, deşi ne aflăm momentan într-un mediu caracterizat de dobânzi înalte, cred că leul va rămâne moneda de bază pentru clienţii care plănuiesc să se împrumute, ţinând cont şi de proiecţiile care iau în calcul o revenire a inflaţiei la un nivel scris cu o singură cifră chiar înainte de sfârşitul acestui an.”
Asupra evoluţiei creditelor şi a depozitelor bancare o influenţă importantă o au şi nivelurile dobânzilor, care ţin cont şi de deciziile BNR privind dobânda-cheie. După ce în 2022 BNR a majorat de opt ori rata-cheie, până la 6,75%, în ianuarie 2023 banca centrală a mai operat o creştere a dobânzii, până la 7%, pentru ca în februarie să menţină acest nivel. „Nu aş vrea să fac pronosticuri, nici să contribui la crearea unor anticipaţii; BNR are toate instrumentele ca să aprecieze nivelul potrivit al dobânzii cheie, în concordanţă cu nivelul inflaţiei la un anumit moment, dar şi cu alţi indicatori macroeconomici. Dobânzile comerciale la depozite şi cele la credite vor evolua în consecinţă”. În materie de tendinţe, ar trebui să vedem în 2023 un vârf al dobânzilor, urmat de o scădere graduală, care va continua în 2024, după cum anticipează şeful BRD, a treia cea mai mare bancă după active din România. Important este şi cum tolerează companiile nivelurile ridicate ale inflaţiei şi dobânzilor, precum şi încetinirea economiei.
România are deja un track record important în materie de încetiniri economice, aminteşte François Bloch, aşa că el nu crede că o eventuală recesiune (care însă nu este prevăzută în acest moment) ar putea lua prin surprindere companiile din România. Pe de altă parte, există deja programe şi măsuri luate de guvern care şi-au dovedit utilitatea în ultimii trei ani şi pot proteja într-o anumită măsură companiile. „În acest moment nu se întrevăd corecţii şi restructurări de amploare, însă, dacă acest lucru se va întâmpla totuşi, băncile sunt pregătite să răspundă, aşa cum au făcut-o şi până acum.”
Şeful BRD menţionează că nu a remarcat, deocamdată, scăderi de activitate sau sectoare care să fi intrat în recesiune. „Aici trebuie să ţinem cont de faptul că România este o economie deschisă, care evoluează într-un context mai larg, şi multe dintre companii sunt angrenate în lanţuri de valoare mai lungi, care trec de graniţele ţării. În măsura în care industriile exportatoare vor funcţiona şi vor avea comenzi de la marii lor clienţi, este mai puţin probabil să vorbim despre crize pe anumite pieţe sau industrii şi vom vorbi mai degrabă despre încetiniri care sunt normale în ciclurile economice.” În absenţa unor evoluţii macroeconomice pronunţat negative, este relativ improbabilă o modificare semnificativă a nivelului ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) la nivelul sistemului bancar, în opinia CEO-ului BRD. Din contră, potrivit ultimelor estimări ale Băncii Centrale, inflaţia va scădea semnificativ spre finalul acestui an, coborând sub 10%. Există, aşadar premisele unei stabilizări a situaţiei macroeconomice, aspect care nu este de natură să provoace o creştere a neperformanţei portofoliilor de credite acordate de băncile din România. Având în vedere nivelul ridicat al dobânzilor, dacă apar clienţii care au probleme cu creditele – companii şi persoane fizice – care sunt soluţiile BRD? “Suntem deschişi să discutăm cu toţi clienţii şi îi invităm să vină către noi imediat ce simt că ar putea avea probleme. Aşa am procedat şi în timpul pandemiei, când am amânat rambursarea ratelor pentru peste 43.000 de clienţi persoane fizice.”
În zona corporate, BRD este permanent în legătură cu companiile pentru că specificul relaţiei cu firmele este mult mai complex şi, în acest mod, banca are tot timpul o imagine destul de fidelă asupra sănătăţii businessurilor, explică Bloch. „Vom face acelaşi lucru oricând va fi nevoie, pentru că avem datoria şi, deopotrivă, interesul să venim în sprijinul clienţilor noştri. Aşadar, cu sau fără pandemie, cu sau fără existenţa unei OUG, le stăm la dispoziţie clienţilor noştri cu o gamă cuprinzătoare de soluţii de restructurare adaptate oricărei situaţii.” Şeful BRD susţine că banca românească cu capital francez va finanţa în continuare companiile, din diferite domenii, dacă în urma evaluărilor constată că există proiecte viabile şi cu logică de business. „Nu avem o listă de excluderi, după cum nu avem nici o listă de preferinţe. În măsura în care considerăm, pe baza criteriilor noastre, că proiectele sunt viabile şi că există o logică de business, vom finanţa. De altfel, portofoliile de clienţi ale băncilor, care s-au format în foarte mulţi ani, numără companii din toate zonele economiei, din marea majoritate a industriilor şi, din acest punct de vedere, este greu, dacă nu imposibil, ca băncile să excludă sau să prefere doar anumite zone ale economiei – bineînţeles, atâta timp cât nu există constrângeri puternice, de ordin legal”.
Un alt an special, în retrospectivă. Vorbind despre 2022, Bloch spune că a fost un an special, cu evoluţii neaşteptate, care nu pot fi disociate de modul în care s-a prezentat economia, în general, şi piaţa bancară, în special. „După şocul de la începutul războiului din Ucraina, mediul de afaceri din România s-a mobilizat şi, privind retrospectiv, a fost destul de bine protejat de efectele conflictului. Acest lucru indică, pe de o parte, faptul că firmele şi antreprenorii au atins un grad destul de ridicat de maturitate, experienţă şi rezilienţă, şi pe de altă parte că măsurile luate de autorităţi şi alţi stakeholderi au fost eficiente.”
BRD a continuat să sprijine şi în 2022 mediul de afaceri prin participarea la programele cu garanţii guvernamentale, fie că este vorba despre IMM Invest sau despre IMM Invest Plus. „În cadrul programului IMM Invest, am finanţat anul trecut peste 2000 de companii cu credite în valoare de peste 2 miliarde de lei. În total, în cei trei ani de existenţă a programului, am sprijinit 5.300 de companii să răspundă provocărilor generate, rând pe rând, de pandemia de COVID-19 şi de războiul din Ucraina cu finanţări în valoare de 4 miliarde de lei. Anul trecut, am lansat divizia Euromentor, o structură menită să acorde asistenţă financiară specializată IMM-urilor şi companiilor mari în procesul de accesare a fondurilor nerambursabile şi pe parcursul implementării proiectelor de investiţii.”
În contextul actual, mediul de afaceri are nevoie de instrumente financiare capabile să încurajeze investiţiile care contribuie la tranziţia economiei, adaptarea la schimbările climatice (inclusiv pentru sectorul agriculturii) şi să faciliteze tranziţia către economia circulară. Astfel de instrumente financiare au avantajul efectului de pârghie în economie, asigurând o penetrare mai bună a finanţărilor în rândul companiilor eligibile, precum şi pe cel al simplificării, eliminând barierele procedurale şi administrative specifice procesului de accesare a fondurilor nerambursabile, mai spune CEO-ul BRD. „Trebuie menţionat totuşi că programele garantate de stat reprezintă doar o parte din producţia noastră de credite din 2022, marea majoritate a tranzacţiilor fiind bazată pe propriile noastre produse – credite pentru investiţii sau pentru capital de lucru.”
Soldul creditelor acordate de BRD a crescut anul trecut peste 35,5 mld. lei, cu 10,4% peste nivelul din 2021. Pentru întregul grup BRD, creditele au avansat cu circa 10,2% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2021, până la 36,3 mld. lei. BRD susţine că a acordat persoanelor fizice în 2022 credite noi de aproape 7,5 mld. lei, cu o producţie record de credite pentru locuinţe (Ă58% în dinamică anuală) şi al doilea cel mai bun an pentru creditele noi de consum. Pe segmentul corporate, BRD a transmis că finanţarea companiilor a înregistrat rezultate impresionante în 2022 (Ă25,8% faţă de sfârşitul anului 2021) bazate pe o performanţă deosebită pe segmentul IMM-urilor (Ă43% faţă de 2021) şi pe o creştere notabilă a creditelor acordate marilor companii (Ă18,7%), în timp ce activitatea de leasing a înregistrat, de asemenea, un nivel ridicat (Ă15,1%). În privinţa nivelului de capitalizare, BRD are o poziţie de capital foarte confortabilă şi, în caz de nevoie, va recurge şi la alte instrumente pe care le are la dispoziţie, după cum dă asigurări şeful băncii. „După cum am anunţat, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a aprobat o emisiune de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar într-un plafon maxim de 300 milioane EUR sau echivalent în RON, sub forma unuia sau mai multor împrumuturi. Aceste instrumente ne conferă flexibilitatea de care avem nevoie – putem să tragem fondurile sau nu, depinzând de evoluţia situaţiei – menţinând în acelaşi timp o bază de capital puternică, care ne permite să continuăm finanţarea economiei româneşti.”
La nivelul pieţei, portofoliile de titluri de stat au fost impactate de creşterea dobânzilor, însă acesta este un fenoment temporar, tranzitoriu, menţionează Bloch. „Efectul va fi recuperat până la scadenţa fiecărei emisiuni din acest portofoliu. În ceea ce ne priveşte, poziţia noastră de capital este absolut confortabilă, avem un buffer suficient la care putem recurge, precum şi alte instrumente, în caz de nevoie.” BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a reuşit să obţină în 2022 un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 0,5% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de aproximativ 1,34 mld. lei, cu 1,4% mai mare faţă de 2021. Dar cât de importantă este profitabilitatea vs cotă de piaţă pentru BRD, a treia bancă mare după active? „Rentabilitatea şi cota de piaţă se potenţează reciproc. Este mai greu să produci o rentabilitate bună dacă nu ai şi o cotă de piaţă pe măsură. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care în ultimii ani în România au avut loc mai multe fuziuni, dar şi ieşiri din piaţă”, explică Bloch. În ceea ce priveşte BRD, banca doreşte să continue să crească bussinessul şi să fie profitabilă. „Este un dublu obiectiv pe care l-am bifat mereu în ultimii ani. Avem capacitatea de a ne accelera creşterea activităţii în cadrul existent dar, în acelaşi timp, nu spunem nu unor oportunităţi nonorganice care ne-ar permite, bineînţeles, în mod calibrat, să ne mărim cota de piaţă.” Numărul băncilor active pe piaţa românească a scăzut în 2022 la 32, de la 34 în 2021. Comparativ, în urmă cu un deceniu erau în jurul a 40 de bănci în România. Date fiind structura pieţei româneşti şi distribuţia cotelor de piaţă, este foarte probabil ca unele dintre băncile care nu au reuşit să câştige cote relevante să încerce să fuzioneze cu alţi jucători, după cum vedem de altfel şi în acest moment astfel de intenţii, concluzionează François Bloch.
► BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a reuşit să obţină în 2022 un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 0,5% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de aproximativ 1,34 mld. lei, cu 1,4% mai mare faţă de 2021.
► Venitul net bancar al BRD a avansat anul trecut cu 12,2%, până la 3,29 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 14,6%, peste 2,2 mld. lei, şi ale unui uşor avans, de circa 2%, al încasărilor din comisioane, la 719 mil. lei.
► Pe o tendinţă de creştere au fost cheltuielile operaţionale ale băncii, care au depăşit 1,64 mld. lei, după o creştere cu 9,8%.
► Soldul creditelor acordate de BRD a crescut anul trecut peste 35,5 mld. lei, cu 10,4% peste nivelul din 2021. Pentru întregul grup BRD, creditele au avansat cu circa 10,2% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2021, până la 36,3 mld. lei.
► BRD susţine că a acordat persoanelor fizice în 2022 credite noi de aproape 7,5 mld. lei, cu o producţie record de credite pentru locuinţe (+58% în dinamică anuală) şi al doilea cel mai bun an pentru creditele noi de consum.
► Pe segmentul corporate, BRD a transmis că finanţarea companiilor a înregistrat rezultate impresionante în 2022 (Ă25,8% faţă de sfârşitul anului 2021) bazate pe o performanţă deosebită pe segmentul IMM-urilor (Ă43% faţă de 2021) şi pe o creştere notabilă a creditelor acordate marilor companii (Ă18,7%), în timp ce activitatea de leasing a înregistrat, de asemenea, un nivel ridicat (Ă15,1%). BRD spune că a continuat să fie un participant activ în cadrul programului IMM Invest, oferind sprijin pentru peste 2.000 de IMM-uri eligibile, valoarea totală a creditelor aprobate în cadrul programului ajungând la 2 mld. în 2022, în creştere cu 69% în comparaţie cu anul 2021.
► În ceea ce priveşte costul net al riscului, banca a înregistrat în 2022 o cheltuială de 95 mil. lei (faţă de o reluare în venituri de 146 mil. lei în 2021) influenţat de contextul macroeconomic, în timp ce portofoliul neperformant a înregistrat recuperări susţinute şi un nivel scăzut de intrări nete în categoria neperformante.
► Calitatea activelor rămâne solidă, potrivit BRD, rata creditelor neperformante (NPL) fiind de 2,5% la finalul lunii decembrie 2022 (în scădere de la 3,1% în decembrie 2021), iar nivelul de acoperire cu provizioane la finalul anului este unul confortabil, de 77%.
► În ceea ce priveşte poziţia de capital, BRD spune că este solidă, cu o rată de adecvare a capitalului de 20,9% la nivel individual la finalul lunii decembrie 2022 (incluzând profitul net aferent primelor 9 luni ale anului 2022 şi recunoaşterea în întregime a rezervelor aferente altor elemente ale rezultatului global în fondurile proprii).
► Pe partea de depozite atrase de BRD, soldul economiilor a înregistrat o creştere cu 7,6% în 2022, până la 56,9 mld. lei.
► Avansând către un parcurs complet digitalizat al clienţilor săi, BRD susţine că a făcut progrese importante: fluxul 100% online de emitere a cardurilor de credit, accesibil prin intermediul site-ului BRD şi al aplicaţiei de mobile banking You BRD şi soluţia de plăţi instant oferită clienţilor persoane fizice (accesibilă 24/7 în You BRD).
-
Ninsoare după dorinţa clientului
Dacă nu e zăpadă, atunci se face rost de ea, soluţie la care se recurge pentru filme sau seriale ori pentru competiţii sportive de iarnă în locuri în care nu a nins suficient. Pe lângă acestea, de vreo câţiva ani a apărut cerere şi în zone în care nu ninge de obicei, cum ar fi sudul statului California din Statele Unite, fie de la firme care vor o petrecere de Crăciun cu zăpadă, reni şi cabină pentru fotografii cu Moşul, fie din partea unor persoane particulare, scrie Wall Street Journal. Solicitările variază de la o cantitate de zăpadă pe care firma specializată o pune într-o zonă a curţii clientului la evenimente mai complicate, de tip Crăciun în iulie, cu deluşoare de zăpadă pe malul mării prevăzute cu tobogane pe care se poate aluneca până pe nisip. Alteori, clientul îşi doreşte să aibă o sanie cu care să coboare de pe acoperişul plin cu zăpadă al casei până în ocean. Se primeşte comandă simplă de zăpadă sau de amenajare pentru un eveniment care s-o includă şi pentru a bucura copiii care n-au avut încă ocazia să vadă omătul. Cei care optează doar pentru zăpadă pot apoi să o modeleze cum doresc cu lopata, activitate descoperită de unii în timpul pandemiei, atunci când nu puteau pleca de acasă. O distracţie cu zăpadă artificială poate costa, în funcţie de complexitate, de la câteva mii la câteva zeci de mii de dolari, în cazul unui decor bogat şi al amenajării unor pârtii de săniuş. Unii clienţi, după ce au comandat o dată aşa ceva, doresc să repete experienţa, alegând livrarea în momente în care sunt şanse reduse de ploaie care să le strice zăpada.
-
Alexandra Peligrad, CEO Smartree: Flexibil – hibrid – remote. Cum pot alege companiile cel mai bun model de lucru pentru angajaţi?
După ce, în ultimii ani, pe fondul schimbărilor semnificative din mediul de business, al evoluţiei tehnologice, precum şi în contextul pandemic s-a observat o creştere semnificativă a popularităţii unor forme de muncă, precum cele remote, flexibile şi hibride, acestea oferind avantaje semnificative în ceea ce priveşte flexibilitatea şi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, în 2023 se anunţă o continuare a tranziţiei către aceste modele de lucru alternative. Fiecare are propriile sale avantaje şi dezavantaje, ceea ce face ca alegerea unuia dintre ele să fie o decizie destul de dificilă pentru companii.
Un mod de a facilita luarea unei decizii în ceea ce priveşte adoptarea unui model de lucru poate fi abordarea unor teste de personalitate sau includerea de întrebări punctuale în cadrul cercetărilor de tip stay interviews, ce au ca scop retenţia personalului. Prin aceste strategii putem constitui metode eficiente în determinarea impactului pe care un tip de muncă sau altul îl poate avea asupra colectivului sau asupra angajaţilor la nivel individual.
Modelele flexibile, cum ar fi munca part time sau contractul flexibil, au devenit din ce în ce mai comune. Acestea permit angajaţilor să lucreze într-un mod care se potriveşte stilului lor de viaţă şi responsabilităţilor personale, în timp ce contribuie şi la succesul şi evoluţia companiei. În 2023, este probabil ca aceste aranjamente să devină chiar mai populare, deoarece companiile continuă să observe beneficiile pe care le oferă angajaţilor prin echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională.
Bineînţeles, modelele de lucru hibride, care combină atât munca la distanţă, cât şi mersul la birou, sunt şi ele la mare căutare. Într-un model hibrid, angajaţii au opţiunea de a lucra de acasă sau de la birou, în funcţie de preferinţele personale şi cerinţele locului de muncă. Acest tip de aranjament oferă cele mai multe beneficii, permiţând angajaţilor să se bucure de avantajele lucratului la distanţă, în timp ce menţin şi o legătură strânsă cu colegii şi mediul de lucru din birou.Potrivit unui studiu publicat de Gartner în 2023, până la finalul acestui an, 39% dintre angajaţii specializaţi vor lucra în mod hibrid, dacă contextul de lucru o va permite. Această prognoză indică faptul că din ce în ce mai multe companii adoptă modele de lucru hibride, care combină munca la distanţă şi munca de la birou, ca urmare a pandemiei de COVID-19, chiar şi după încheierea acesteia.
De asemenea, crearea spaţiilor de lucru virtuale va permite companiilor să îşi extindă posibilităţile de a recruta şi a motiva angajaţii în ciuda locaţiilor geografice diferite. Conform studiului publicat de Gartner, până în 2025, 10% dintre lucrători vor utiliza spaţiile virtuale pentru activităţi cum ar fi vânzările, integrarea angajaţilor noi şi lucratul de la distanţă.
Numeroase companii au constatat că lucratul la distanţă sau modelul de lucru remote, care presupune munca dintr-o locaţie în afara mediului tradiţional de birou, poate duce la creşterea productivităţii şi satisfacţiei la locul de muncă, precum şi la eficientizarea considerabilă a bugetului atunci când vine vorba de spaţii de birouri şi alte cheltuieli generale. În 2023, este probabil ca munca la distanţă să continue pe un trend ascendent, pe măsură ce un număr tot mai mare de companii îi recunosc beneficiile.
Este dificil de anticipat cu exactitate care va fi cel mai folosit model de lucru în România în 2023. Există mulţi factori care pot influenţa deciziile companiilor şi preferinţele angajaţilor. Printre aceşti factori se numără biasul cognitiv al managementului. Frecvent, managerii au tendinţa de a lua decizii în funcţie de experienţa personală privind tipul de muncă, fără să ia cu atenţie în calcul nevoile specifice ale colectivului de angajaţi sau pe cele ale angajaţilor la nivel individual. De asemenea, capcana costurilor nerecuperabile (sunk cost) poate influenţa decizia organizaţiilor când vorbim despre întoarcerea angajaţilor la birou. Chiar şi atunci când productivitatea a rămas neschimbată, sau poate chiar a crescut în perioade de muncă remote sau hibrid, investiţiile iniţiale şi curente în spaţiile de birouri pot avea greutate în luarea deciziilor privind tipul de muncă oferit angajaţilor.
Ce modele de lucru vor alege românii în 2023?
Modelul de lucru hibrid a fost adoptat de numeroase companii care au fost nevoite să se adapteze în timpul pandemiei. Acesta va continua pe o pantă ascendentă şi în 2023, întrucât oferă un echilibru între munca la birou şi munca de acasă, permiţând angajaţilor să îşi organizeze programul de lucru în funcţie de nevoile lor şi să aibă o flexibilitate mai mare. Companiile vor continua să adopte acest model pentru a atrage şi păstra talente, dar şi pentru a reduce bugetul dedicat cheltuielilor administrative.
În acelaşi timp, modelul de lucru remote, care permite angajaţilor să lucreze în totalitate sau în majoritatea timpului de acasă sau de la distanţă, va rămâne principala opţiune pentru mulţi angajaţi şi companii, în special în domeniul IT. Acest model de lucru oferă o flexibilitate mare şi poate oferi angajaţilor multe beneficii. Pot exista însă şi unele dezavantaje, cum ar fi izolarea socială sau dificultăţile de comunicare cu colegii şi managerii.
Printr-o planificare atentă, alături de revizuirea regulată a rezultatelor deciziilor luate, companiile pot naviga cu succes prin multitudinea de modele de lucru şi pot asigura continuitatea şi succesul la nivel de organizaţie.
Echilibrul va veni, ca de fiecare dată, din mai multe direcţii. În primul rând, raportul dintre cererea şi oferta de locuri de muncă va forţa partea mai puţin avantajată de situaţia din piaţă să cedeze cerinţelor celuilalt partener. În al doilea rând, organizaţiile care vor argumenta eficient avantajele modelului de lucru ales pentru ambele părţi implicate vor putea să îşi convingă angajaţii să se conformeze.
Soluţia rămâne una de compromis. Organizaţiile trebuie să stabilească un program adaptat nevoilor şi limitelor angajaţilor, care să nu îi împingă pe aceştia în capcana productivităţii cu eforturi dincolo de programul de muncă normal din dorinţa de a demonstra că livrează corespunzător şi din afara biroului, iar o modalitate de a evita asta este folosirea tehnologiei, care oferă astăzi posibilitatea de implementare a unui pontaj personalizat, în funcţie de specificul organizaţiei.
-
Un alt fel de aur negru
Cristi Cojocariu are 25 de ani, iar prima cafea de specialitate a băut-o când avea 19 ani, în 2017, în localul unui fotograf din Myanmar. Tot atunci şi acolo a văzut pentru prima dată cu ochii lui cum arată arborii de cafea, „tolăniţi” pe marginea drumului şi plini de fructe roşii. A păstrat experienţa în suflet şi în minte şi a găsit în ea resurse pentru o nouă traiectorie.
Întorcându-mă la Londra, unde studiam artă şi industrie digitală, specializarea fotografie, la University of East London, am început să caut cafenele de specialitate, să întâlnesc oameni pasionaţi de acest domeniu. Mi-a atras atenţia site-ul celor de la Artisan Coffee School din Londra, unde am absolvit cursul de Introduction to Coffee”, povesteşte azi Cristi Cojocariu. Au urmat câţiva ani în care şi-a desăvârşit arta preparării cafelei în propriile ceşti, fiind home barista, pasionat de cafeaua de specialitate până la ultima picătură. Îl interesa tot traseul, de la recoltare şi până la prăjire, apoi mai departe la gust, aşa că, fiind conştient că dintr-o pasiune aşa mare se pot naştere lucruri măreţe, a decis că este timpul pentru pasul următor. „Anul 2020 a fost cel în care am absolvit facultatea şi anul în care, «datorită» pandemiei, am reuşit să mă concentrez pe ceea ce astăzi este Roastery 29.” Adică o prăjitorie din Sibiu, pentru cei măcar la fel de pasionaţi de cafea precum Cristi.
Iniţial, a încercat să acceseze fonduri prin programul guvernamental Start-Up Nation, însă cum programul întârzia să se lanseze, şi-a făcut curaj şi a ales să pornească la drum cu fondurile de care dispunea la acel moment şi cu ceva ajutor din familie.
Octombrie 2021 este luna în care a prăjit primele şarje în prăjitoria proprie, adică patru saci de cafea cu o masă totală de aproximativ 250 de kilograme. „Folosesc un prăjitor de 2,5 kilograme în flux de aer cald. Roastery 29 are o abordare sustenabilă în ceea ce priveşte achiziţionarea boabelor de cafea – colaborăm cu ferme de cafea din diferite regiuni ale lumii pentru a asigura calitatea şi sustenabilitatea producţiei. Ne străduim să ne asigurăm că fermierii sunt plătiţi echitabil pentru cafeaua pe care o produc şi colaborăm cu cei mai buni parteneri care importă cafeaua în Europa, cu unii legând chiar şi prietenii. Principalii furnizori de cafea verde sunt din Belgia şi Austria.”
Cafeaua de la Roastery 29 se găseşte astăzi în mai multe cafenele de specialitate din Bucureşti, Miercurea Ciuc, Tulcea, Craiova, Timişoara, Botoşani, Cluj-Napoca, Mediaş şi Sibiu.
Cristi îşi aminteşte că lansarea propriu-zisă pe piaţă a fost la târgul de Crăciun din oraşul lui natal, Sibiu, iar primul parteneriat încheiat a fost cu o cafenea mobilă locală care a ales să prepare pentru clienţi cafeaua prăjită de Roastery 29. Astăzi, ingredientul-minune se găseşte în mai multe cafenele de specialitate din Bucureşti, Miercurea Ciuc, Tulcea, Craiova, Timişoara, Botoşani, Cluj-Napoca, Mediaş şi Sibiu. „Am dezvoltat şi un magazin online, unde clienţii pot comanda o gamă variată de origini, în prezent având disponibile 17 cafele diferite, cu preţuri începând de la 47 lei pentru 250 de grame. Ne propunem să aducem şi să prăjim cafele cât mai interesante, accesibile pentru cât mai mulţi consumatori. În fiecare lună oferim un pachet de trei cafele, denumit Roaster’s Choice, o variantă foarte bună pentru cei ce vor să încerce mai multe origini, mergând pe mâna noastră în alegerea acestora.” Cristi îşi ia în serios rolul de educator în lumea cafelei, aşa cum, de altfel, şi el s-a educat în ultimii ani, aşa că una dintre misiunile lui în 2023 este să încerce să schimbe percepţia despre cafeaua de specialitate în HoReCa. „Sunt foarte multe restaurante care investesc mult în designul interior, în pregătirea personalului şi în meniuri cu texturi şi arome fantastice, dar care nu pun accent pe calitatea cafelei, neştiind poate că un astfel de meniu ar trebui să fie încununat de o cafea pe măsură, o cafea de calitate, cu aciditate medie şi corp plin.” Al doilea ţel al fondatorului Roastery 29 este, evident, să crească businessul, mai exact să tripleze cifra de afaceri. Până acum el s-a ocupat singur de tot ce ţine de prăjitorie – de la selecţia de cafea verde pe care o achiziţionează, prăjirea acesteia, ambalare, distribuţie şi până la social media, marketing şi relaţia cu partenerii – clienţi şi furnizori. Cum cafeaua este însă liant între oameni, şi Roastery 29 ar putea să coaguleze în viitor o întreagă echipă.
„Am dezvoltat şi un magazin online, unde clienţii pot comanda o gamă variată de origini, în prezent având disponibile 17 cafele diferite, cu preţuri începând de la 47 lei pentru 250 de grame.
Cristi Cojocariu, fondator Roastery 29
Cinci idei de afaceri de la zero
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Brutăria Claudia – brutărie (Floreşti, jud. Cluj)
Fondatoare: Claudia Crişan
Investiţie iniţială: 10.000 de euro
Prezenţă: judeţul Cluj
Fructy – sucuri din fructe (Cluj)
Fondator: Cristian Gherle
Investiţie iniţială: 45.000 de euro
Prezenţă: în restaurante, cafenele, depozite angro din judeţul Cluj
Baie la pachet – servicii de amenajare a băilor (Bucureşti)
Fondatori: Alex şi Raluca Petrea
Investiţii: 10.000 de euro
Prezenţă: naţională
Camping Fain – spaţiu de cazare (Lunca Bradului, jud. Mureş)
Fondator: George Alistar
Investiţii: câteva sute de mii de euro
Cifră de afaceri în 2022: peste 300.000 de lei (60.000 de euro)
Prezenţă: judeţul Mureş
Gallantique – decoraţiuni handmade (Berceni, jud Ilfov)
Fondatoare: Simona Gherasim
Cifră de afaceri în 2022: 220.000 de lei (44.000 de euro)
Prezenţă: naţională
ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
-
O perspectivă diplomată asupra businessului românesc. 10 întrebări pentru Laurence Auer, ambasadoarea Republicii franceze în România
Cu o valoare totală a schimburilor comerciale de 10,6 miliarde de euro anul trecut, Franţa este a treia ţară generatoare de investiţii străine directe în România, după Austria şi Germania. Cum vede Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România, dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări în continuare?
„Mi se pare necesar să subliniez că puterea comerţului dintre cele două ţări constă în marea sa diversitate. Cu toate acestea, este adevărat că anumite sectoare beneficiază de legături privilegiate. Mă gândesc în special la transport, care singur a generat 29% din comerţul franco-român în 2022. Acest sector mi se pare un simbol perfect al parteneriatelor reciproc avantajoase pe care companiile noastre le-au dezvoltat de-a lungul anilor. De exemplu, Renault a făcut numeroase investiţii în România, prin brandul Dacia, contribuind la dezvoltarea industriei auto româneşti şi promovând creşterea unui mare ecosistem de subcontractare. Dacia, la rândul său, continuă să câştige cotă de piaţă în Franţa. Aş putea aminti şi sectoarele chimice şi cosmetice, în care companiile noastre găsesc numeroase puncte de vânzare în România. Dimpotrivă, românii, de exemplu, profită de excelenţa lor în domeniul IT&C pentru a exporta un număr mare de servicii către clientul lor francez”, a spus Excelenţa Sa Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, într-un interviu scris pentru BUSINESS Magazin.
Franţa este unul dintre principalii investitori din România de câteva decenii (al treilea, după Germania şi Austria), iar companiile franceze au investit de-a lungul timpului 9,7 miliarde de euro în ţară, adică aproape 10% din stocul total de investiţii străine directe, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii Ambasadei. Franţa este al treilea client al României, precum şi al nouălea furnizor. În 2022, Franţa a importat mărfuri româneşti în valoare de 5,7 miliarde de euro şi a exportat mărfuri în valoare de 4,9 miliarde de euro în România, potrivit celor mai recente date comunicate de reprezentanţii Ambasadei Franţei în România. „Sunt mereu impresionată de dinamismul mediului de afaceri românesc. Se dezvoltă foarte rapid de câţiva ani, în special datorită adaptabilităţii actorilor privaţi. Cred că asta explică, cel puţin parţial, rezistenţa economiei româneşti în faţa crizelor succesive pe care le-am trăit în ultimii ani. În 2022, România era a treia cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană şi, conform previziunilor Comisiei Europene, ar trebui să menţină acest rang în 2023, cu o creştere de 2,5%”, a mai adăugat Excelenţa Sa. Ea a subliniat, de asemenea, că anul 2023 marchează 15 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic Franco-Român, a cărui foaie de parcurs a fost actualizată în octombrie 2020. „Acest parteneriat este într-un fel coloana vertebrală a relaţiei bilaterale şi identifică sectoarele economice prioritare în care noi dorim să intensificăm colaborările şi schimburile noastre deoarece potenţialul de dezvoltare este semnificativ. În special, vizează sectoarele de apărare şi energie, în special energia nucleară civilă, două sectoare prioritare pentru cele două ţări ale noastre în contextul actual. Mai mult, Franţa susţine pe deplin aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, ce marchează, printre altele, recunoaşterea unui mediu de afaceri stabil şi va fi un semnal puternic pentru investitorii străini”.
10 întrebări pentru Excelenţa Sa Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, într-un interviu scris pentru BUSINESS Magazin cu ocazia Zilei Francofoniei:1. Care sunt unele dintre provocările cu care se pot confrunta companiile franceze atunci când desfăşoară afaceri în România şi cum pot fi acestea depăşite?
Cred că economia românească este, într-un fel, victima propriului succes. Companiile se confruntă cu dificultăţi de recrutare din cauza ratei scăzute a şomajului din ţară. În plus, densitatea scăzută a infrastructurii de transport poate fi o barieră pentru companiile noastre, dar ştim că investiţiile în derulare, în special în cadrul PNRR, urmăresc îmbunătăţirea acestui punct.
2. Ce investiţii franceze urmează pentru România în perioada următoare şi ce impact ar putea avea acestea asupra economiei locale?
Fiind al treilea cel mai mare investitor din România, avem multe proiecte noi, mai ales când vine vorba despre companii deja prezente care îşi consolidează prezenţa şi deschid noi locaţii de producţie sau vânzare. Mă gândesc în special la Carrefour şi Leroy Merlin, care au anunţat mai multe deschideri de magazine pentru 2023, contribuind la crearea de noi locuri de muncă.
3. Cum lucrează Ambasada Franţei în România pentru a sprijini şi promova afacerile franceze care îşi desfăşoară activitatea în ţară?
Ambasada Franţei oferă companiilor franceze informaţiile de care au nevoie cu privire la situaţia economică şi perspectivele de dezvoltare ale economiei româneşti, precum şi ale mediului de afaceri şi legislaţiei. Agenţia Business France organizează numeroase evenimente şi misiuni pentru companiile franceze din România pentru a ajuta companiile în eforturile lor de prospectare şi pentru a asigura contactul cu jucătorii locali.
4. Ce sfaturi le-aţi da antreprenorilor francezi care doresc să intre pe piaţa din România şi ce resurse au la dispoziţie?
Singurul sfat pe care îl dau companiilor noastre este să se intereseze de piaţa românească şi de potenţialul acesteia. Cred că, la fel ca în cazul oricărui proiect internaţional, este necesar să înţelegem legislaţia şi specificul cultural. Pentru aceasta, antreprenorii pot conta pe prezenţa Business France, Camera de Comerţ Franco-Română, pe reţeaua La French Tech Bucharest sau pe prezenţa consilierilor noştri în comerţ exterior din Franţa, bine stabiliţi în ţară şi mereu dornici să ajute nou-veniţii. În plus, Bpifrance, banca noastră de investiţii publice, oferă garanţii de finanţare care pot fi foarte utile.
5. Privind în perspectivă, care consideraţi că sunt cele mai mari oportunităţi pentru afacerile franceze din România şi cum pot profita cel mai bine de acestea?Există multe oportunităţi astăzi. Companiile franceze care se instalează în România vor continua să beneficieze de excelenţa infrastructurii de comunicaţii şi se vor putea baza pe o forţă de muncă locală din ce în ce mai calificată. Mai mult, cred că România poate profita de proximitatea sa geografică şi culturală pentru a deveni un adevărat releu, pentru companiile noastre, între piaţa comună şi ţările balcanice sau Moldova, cu puternice aspiraţii europene.
6. Ce model de bune practici de afaceri credeţi că ar putea fi „importat” în mediul de afaceri din România? Credeţi că există şi modele de afaceri româneşti care ar putea fi exemple în Franţa?
Companiile româneşti şi-au demonstrat de multă vreme capacitatea de adaptare şi dezvoltare, dar încă nu sunt foarte internaţionalizate, deşi acesta poate fi un pilon pentru creştere. În direcţia opusă, Franţa îşi propune în special să sprijine dezvoltarea start-up-urilor industriale, care au un rol de jucat în dinamica reindustrializării europene în curs şi care sunt foarte adesea purtătoare de inovaţie. În acest domeniu, România are câteva exemple foarte inspirate, precum UiPath, pentru a-l numi pe cel mai cunoscut.
7. Cât de important este rolul schimbului cultural în consolidarea legăturilor dintre Franţa şi România şi cum influenţează acest lucru relaţiile de afaceri?
Schimburile culturale sunt foarte importante pentru că fac posibilă întărirea interesului şi a cunoştinţelor pe care le aducem culturii celuilalt. Acord o mare importanţă menţinerii şi dezvoltării acestor legături culturale străvechi. Acestea sunt importante pentru relaţiile de afaceri deoarece ne oferă referinţe comune. De exemplu, în companiile româneşti, un anumit număr de manageri vorbesc limba franceză, ceea ce în mod firesc facilitează schimburile.
8. Cum credeţi că ar putea fi încurajaţi turiştii francezi să vină în România?
Cred că România ar putea comunica mai mult cu francezii, pentru că potenţialul turistic al României este imens. Ştim că ţara are o mare diversitate de peisaj şi o adevărată identitate culturală, dar acest lucru nu este încă suficient de cunoscut în Franţa. Sunt totuşi convinsă că tot mai mulţi francezi vor merge în România în anii următori.
9. Câţi români vizitează anual Franţa şi care sunt principalele destinaţii alese de aceştia?
Atout France, agenţia noastră naţională responsabilă cu promovarea turismului, a raportat că înainte de pandemie, aproximativ 450.000 de români călătoreau în Franţa în fiecare an. În timpul sejururilor, turiştii români preferă vizitele la Paris, zonele de coastă şi zonele muntoase, în special pentru practicarea sporturilor de iarnă.
10. Ce părere aveţi despre asemănarea dintre Bucureşti (Micul Paris) şi Paris – care sunt aspectele culturale care ne leagă şi, dimpotrivă, principalele diferenţe?
Cele două ţări ale noastre beneficiază de o proximitate culturală puternică datorită istoriei noastre străvechi comune. Fiecare vorbim o limbă latină şi îmi place să cred că Bucureştiul s-a inspirat din arhitectura pariziană pentru a construi un oraş bogat în patrimoniu arhitectural. În continuare, cred că cele două ţări ale noastre au fiecare identităţi culturale puternice, care îmbogăţesc şi mai mult schimburile bilaterale.
-
Portret de antreprenor (de top)
Cum poţi construi cu 10.000 de dolari, bani luaţi cu împrumut de la bancă, pentru care ai pus gaj casa părintească, un „imperiu” de peste 1 miliard de euro ca vânzări anuale? Pare o întrebare desprinsă dintr-un basm, însă răspunsul real îl poate oferi Dan Ostahie, protagonistul poveştii de astăzi. Şi nu orice poveste, ci una de nonficţiune, cât se poate de reală, începută în 1991 – când România făcea primii paşi în capitalism – şi care continuă să se scrie şi astăzi.
Pentru cine nu îl cunoaşte – deşi sunt slabe şanse să fie prea mulţi – Dan Ostahie este unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro-IT Altex – liderul detaşat al industriei de profil, proprietarul dezvoltatorului imobiliar Cometex şi al IFN-ului Credex. Numele său este însă, cel mai probabil, asociat cu cel al Altex, a doua cea mai mare companie antreprenorială autohtonă după rezultatele din 2021, cele mai recente date publice. În al doilea an de pandemie, retailerul ce avea atunci un total de 125 de magazine a raportat vânzări în valoare de 5,9 mld. lei (1,2 mld. euro), valoare ce a poziţionat compania pe secunda treaptă a podiumului, după Dedeman şi înainte de Fildas Trading, distribuitorul de medicamente al Ancăi Vlad. Într-un deceniu, businessul Altex a crescut de cinci ori.
Dar drumul nu a fost întotdeauna unul lin. „Altex a trecut prin câteva crize în această economie românească. Practic, expresia de astăzi a companiei este o urmare a evoluţiei pe care a avut-o, adaptându-se realităţilor din piaţă. Am traversat criza din 1997, pe cea din 2008, am trecut şi prin pandemie. Şi ne-am adaptat de fiecare dată situaţiilor existente”, spune Dan Ostahie. Povestea antreprenorului, devenit astăzi unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri români, începe cu 10.000 de dolari împrumutaţi de la bancă, pentru care a pus gaj casa părinţilor. Era anul 1991, când oferta era limitată şi comerţul era îngheţat. Dan Ostahie a plecat atunci într-o călătorie în Elveţia, unde a semnat un parteneriat cu o firmă specializată în buy-back de televizoare. Astfel, el a început să importe produse second-hand pe care să le vândă în consignaţiile de la acea vreme, care aveau în ofertă şi haine şi bunuri de uz casnic. După un an de astfel de business, antreprenorul a deschis primul magazin doar de electro-IT. Pe o piaţă care imediat după căderea comunismului ducea acut lipsă de electronice şi electrocasnice, Dan Ostahie a pornit la drum cu un business care, circa 30 de ani mai târziu, este liderul incontestabil al retailerului electro-IT românesc. „Cel mai bun an pentru Altex, istoric vorbind, rămâne 2003. Cifra de afaceri a crescut atunci de la 20 la 100 mil. de euro. Rata de creştere a fost cea mai mare din istoria noastră. Ne-am transformat dintr-o companie locală într-una naţională”, adaugă antreprenorul. Astăzi, retailerul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy. Iar planurile sunt de dezvoltare – atât prin deschiderea de noi unităţi, cât şi prin relocarea unora deja existente în spaţii mai mari.
Nu întotdeauna însă lucrurile au fost la fel de favorabile dezvoltării. „L-am cunoscut pe Dan Ostahie acum vreo 20 de ani, în perioada în care lucram la Banca Ţiriac. Altex avea atunci 62 de magazine şi o cifră de afaceri de 115 milioane de euro. Ne-am regăsit după nişte ani, după criza din 2008, când eram deja în Deloitte. Ca şi alte businessuri, Altex se confrunta concomitent cu efectele crizei şi cu schimbarea atitudinii băncilor finanţatoare, care voiau toţi banii înapoi, pe loc, dacă se putea. În 2009, cu 33 de magazine mai puţin faţă de 2007, cifra de afaceri scăzuse aproape la jumătate faţă de 2008, la 179 de milioane de euro”, povesteşte George Mucibabici, preşedintele Deloitte România.
Pentru industria de electro-IT locală, criza de acum aproape 15 ani a fost o lovitură „în plex”. În doar doi ani (din 2008 în 2010), vânzările s-au înjumătăţit, de la 2,5 la 1,2 mld. euro, după ce consumatorii au renunţat rapid să mai cumpere produse cu valoare mai mare, considerate şi văzute drept investiţii. Un alt factor care a contribuit la acest declin accelerat a fost faptul că băncile au înăsprit creditarea, mult promovatele anterior credite cu buletinul devenind istorie. În acest context, vânzările companiei Altex au scăzut şi ele cu 40%, de la 1,26 mld. lei în 2008, la 760 mil. lei în 2009. În euro, declinul a fost şi mai puternic dată fiind deprecierea rapidă a leului faţă de moneda europeană. Pentru retailerul de electro-IT a cântărit greu şi faptul că acumulase pierderi ce au culminat în 2008. Doi ani mai târziu, când piaţa era în cel mai de jos punct al său, afacerile reveneau pe creştere, iar businessul ajungea din nou pe profit. Cum a fost posibil?
„Am devenit consultanţii Altex şi, beneficiind de experienţa bancară personală şi de credibilitatea profesională a firmei (Deloitte – n.red.), am pregătit împreună cu colegii mei şi cu Dan (Ostahie – n.red.) o strategie de negociere, restructurare şi rescadenţare a creditelor cu principalii finanţatori. Procesul a fost complicat, laborios şi de durată. Negocierile au fost corelate cu un program de eficientizare coerent şi ferm, proiectat şi implementat împreună”, îşi aminteşte George Mucibabici. De atunci şi până la rezultatul remarcabil din 2022, de vânzări de aproape 1,3 miliarde de euro prin 125 de magazine, cu 4.000 de angajaţi, au mai trecut ani de perseverenţă asiduă, diversitate prin creşterea permanentă a gamei de produse, inovaţie în digitalizare, plăţi şi finanţare şi, nu în ultimul rând, un marketing excepţional, adaugă preşedintele Deloitte România. „Dacă ne uităm la performanţele ultimilor ani, trebuie să recunoaştem că ne-am adaptat foarte bine. Când a venit lockdownul, am diversificat gama de produse online, am investit în mediul virtual şi am beneficiat de situaţie (de faptul că românii au stat acasă şi au cheltuit bani în a-şi face şederea confortabilă – n.red.)”, confirmă şi Dan Ostahie. Acest lucru s-a reflectat pozitiv în cifra de afaceri. Totuşi, antreprenorul spune că acesta este doar un indicator al unei companii. „Cel mai important indicator al unui business este nivelul de impozit pe profit pe care îl plăteşte statului român.” Grupul de companii Altex a plătit peste 16 mil. euro impozit pe profit în ultimii trei ani, spune el. În 2021, ultimul an pentru care există date publice, compania Altex – cea mai mare din grup – a înregistrat un profit istoric de 129 mil. lei (26 mil. euro). „Rolul social al unei companii este acela de a face profit şi de a plăti impozit pe el. Practic, TVA-ul, impozitul pe salarii, toate celelalte taxe, pe astea le plăteşte toată lumea. Impozitul pe profit este diferenţiatorul între diverse companii care fac acelaşi lucru sau care fac lucruri similare. El reprezintă modul în care o firmă contribuie la dezvoltarea socială.” George Mucibabici afirmă că sunt patru lecţii ce pot fi extrase din povestea lui Dan Ostahie, pe care le sumarizează astfel – viziune asupra viitorului businessului, pune totul la bătaie, investeşte cu curaj în viziunea sa şi leadership, transformare şi progres. „Dan Ostahie a ştiut tot timpul ce vrea. A studiat cu atenţie best practices din domeniul său şi a adaptat permanent businessul lui ca să rămână competitiv chiar în faţa unor mari multinaţionale concurente. Nu a scăpat nicio oportunitate de business în up-stream şi în down-stream”, spune executivul de la Deloitte apropo de „viziunea asupra viitorului businessului”. Pe piaţa locală de electro-IT, evaluată la circa 5 mld. euro anual, Altex se luptă atât cu celălalt mare jucător specializat – Flanco (o altă afacere antreprenorială, controlată de Iulian Stanciu) – cât şi cu jucătorii online (precum eMAG), cu lanţurile de hipermarketuri care au şi astfel de produse în ofertă şi cu independenţii, aceştia din urmă tot mai puţini. „Ne dorim să ne extindem pe alte pieţe, dar suntem într-o competiţie internă destul de dură, avem lucruri de îmbunătăţit local şi lucrăm la zona de digitalizare. Atunci când marea majoritate a proceselor vor fi integral automatizate, digitalizate, atunci când vom avea o experienţă completă pe care să o oferim, atunci vom putea face pasul către exterior. Cred însă că fără un control bine stabilit şi fără procese bine puse la punct, expansiunea externă poate să aducă riscuri majore unei organizaţii”, explică Ostahie. Florin Ilie, head of wholesale banking la ING Bank România, care a lucrat cu Ostahie, spune că afirmaţiile antreprenorului confirmă o gândire sustenabilă. „Nu scalezi ceva decât dacă e bine construit, astfel rişti. Trebuie să fi nimerit modelul de business ca să poată suporta scalarea.” Pe piaţa locală de electro-IT, Altex este liderul detaşat, având un model omnichannel. Această industrie este una dintre puţinele din economie unde străinii nu au intrat în offline şi unde jocurile sunt făcute în continuare de afaceri antreprenoriale. Românii au cheltuit anul trecut aproape 5 mld. euro pe electronice, electrocasnice, telefoane mobile şi produse IT, un nivel record pentru piaţa din România care în 2010 era la doar un sfert din valoarea actuală, arată calculele Business Magazin pe baza informaţiilor din sector. Acela a fost punctul de jos al acestei industrii, care de atunci a fost întotdeauna pe trend ascendent.
Şi anul trecut, în valoare, vânzările au crescut cu circa 8,6%, dar asta în condiţiile în care inflaţia a fost de aproape două ori mai mare, spun sursele BM din piaţa de electro-IT. Deci, în realitate, avansul a fost susţinut doar de creşterile de preţ, în volum piaţa fiind pe minus. În 2022, nici în ceea ce priveşte Altex businessul nu a mai crescut la fel de alert ca în anii anteriori. Ba chiar, la o inflaţie de 15%, rezultă că businessul a scăzut în volum. Anul 2023 însă vine cu veşti mai bune. „Din punctul nostru de vedere, 2023 se vede neaşteptat de bine. Efectul inflaţiei este mai puţin vizibil. Numărul de produse vândute a scăzut puţin, dar valoarea acestora a crescut puţin. Faţă de prognoze, suntem peste plan”, explică Ostahie. El adaugă că inflaţia este principala preocupare în 2023. Este o preocupare mai degrabă decât o îngrijorare. „Realitatea trebuie să o luăm aşa cum este. Trebuie să cauţi soluţii. Atunci când costul banilor creşte, trebuie să îţi reduci datoriile, trebuie să te uiţi mai atent la cash flow, trebuie să strângi cureaua în anumite zone. Inflaţia e un element de care trebuie să se ţină cont.”George Mucibabici, când vorbeşte despre cea de-a doua lecţie învăţată de la Dan Ostahie, spune că antreprenorul „pune totul la bătaie”. „În momentele grele de restructurare a datoriei, a acceptat sacrificii în forma compensării unor credite cu active imobiliare, adăugând în compensare şi garanţie, şi active, şi contribuţii personale, în scopul salvării afacerii principale. Jos pălăria, mai rar aşa ceva!” De altfel, pe lângă Altex, omul de afaceri Dan Ostahie controlează şi dezvoltatorul imobiliar Cometex, cu care plănuieşte investiţii de 200 mil. euro în următorii 3-4 ani. „Compania e mai puţin cunoscută în media, dar dacă ne uităm la investiţiile din ultimii trei ani, sunt tot în jur de 150 mil. euro. Ce urmează să facem nu este o explozie, ci un curs firesc. Investiţiile cresc.”Investiţiile pe care Cometex le face sunt în primul rând în spaţii ale magazinelor Altex, care trec printr-un nou proces de transformare. Altex se îndreaptă către o suprafaţă medie de retail offline de 2.500-3.000 mp. Actualele spaţii care sunt în anumite centre comerciale au în jur de 1.000 mp. „Vom migra astfel către aceste noi centre, care sunt şi o oportunitate de dezvoltare imobiliară. Costurile de operare rămân la nivelul grupului şi astfel putem să facem mai bine faţă competiţiei din online.” Online-ul vine cu o structură de costuri mult mai mică tocmai din absenţa magazinelor fizice. „Dacă luăm un magazin fizic şi îl operăm în acelaşi spaţiu timp de 30-40 de ani, atunci structura de cost se diminuează semnificativ.” Un alt business dezvoltat de omul de afaceri român este IFN-ul Credex. Pentru un business din electro-IT, creditarea rămâne importantă, fie că e vorba de un card de credit, fie de un împrumut de consum.„Aceste metode de vânzare sunt o verticală ce se numeşte retail banking. Ele ajută clientul să îşi achite facturile, fie către Altex, fie în altă parte. Şi cardul de credit e tot credit, doar că pe termen mai scurt. Dacă este depăşit termenul, sunt nişte dobânzi destul de mari acolo. După cardul de credit, avem cardul de credit cu rate, adesea fără dobândă, dar şi tot felul de scheme de finanţare pe o perioadă mai lungă. Avem şi credit de consum pe care noi îl vindem prin Credex”, explică antreprenorul. La total vânzări, astăzi, toate aceste metode contribuie cu circa 60% – cea mai mare pondere (50%) având-o cardul de credit, iar restul contribuind cu 10%. Diferenţa de 40% e dată de cash şi de cardurile de debit. Aceste forme de creditare au revenit treptat în prim-plan, după o scădere bruscă în 2009-2010. Economia este astăzi în alt loc faţă de atunci. „Sunt astăzi nişte efecte pozitive în întreaga economie, apărute ca urmare a unor măsuri macroeconomice luate de autorităţi. Aş porni de la decizia foarte bună de a se compensa preţul curentului electric. A fost o decizie necesară pentru a susţine efortul economic al tuturor companiilor în această perioadă.”
Antreprenorul adaugă că sunt şi alte măsuri al căror impact se vede în piaţă, fiind evident că s-au băgat bani în economie şi asta a ajutat consumul şi businessul să nu cadă în pandemie şi în 2022, un an marcat de războiul de la graniţă şi de inflaţia record. „Surpriza plăcută a începutului de an 2023 este că nu asistăm la o scădere a consumului precum ne-am fi gândit. Este un semn bun pentru economie.” Bugetul Altex e construit pe creştere în acest an, avans susţinut atât de deschiderile de unităţi offline, cât şi de dezvoltarea de noi categorii de produse. Nu în ultimul rând, marketplace-ul a pornit deja, cu paşi micuţi, dar va contribui la venituri, adaugă fondatorul Altex. „Cel mai important indicator la care mă uit apropo de desenarea viitorului este rata de angajare a oamenilor în economie. O creştere a ratei şomajului ar trebui să ne îngrijoreze. Vestea cea mai bună pentru România este că suntem în continuare într-o criză de personal, o criză de resursă umană.” Există joburi, iar competiţia companiilor pentru a atrage specialişti va duce la creşterea salariilor. Atâta timp cât o economie are lipsă de forţă de forţă de muncă, are un şomaj scăzut, ne putem aştepta la un consum în creştere, explică Ostahie. Alţi indicatori importanţi, dar care influenţează situaţia pe termen mai lung, sunt deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi nivelul de îndatorare a ţării. „E vorba de situaţia macro. Ipotetic, dacă am analiza compania Altex România, din România, şi Altex Franţa, din Franţa, care sunt deosebirile dintre cele două? Mediul economic. Dacă mediul economic are nişte probleme structurale, aceste probleme vor influenţa toate companiile din acea ţară.” Un alt factor care contează sunt crizele politice, dacă acestea apar. Dar deocamdată elementele sunt liniştitoare. „Ne uităm cu încredere la viitor. Cred că dacă avem un management atent atât la nivel companiilor, cât şi la nivelul politic, putem traversa această perioadă dificilă, marcată de inflaţie.” Apropo de management, George Mucibabici spune la lecţia „Leadership, transformare şi progres” că în ultimii ani a asistat la propriu un proces amplu de tranziţie a Altex de la single owner leadership către o structură modernă corporativă cu eşaloane dedicate şi cointeresate, cu responsabilităţi clare delegate în cascadă către oameni noi, tineri şi competenţi. „Procesul se desfăşoară precis, după un calendar bine stabilit, în baza unui master plan bine definit, adoptat de toate eşaloanele de leadership şi executat exemplar. La orizont, se prefigurează un grup integrat de retail şi servicii financiare condus de un management profesionist, eficient, modern şi diligent, în scopul dezvoltării în continuare a afacerii şi a listării acesteia pe piaţa de capital locală sau regională.”
„Dan Ostahie a ştiut tot timpul ce vrea. A studiat cu atenţie best practices din domeniul său şi a adaptat permanent businessul lui ca să rămână competitiv chiar în faţa unor mari multinaţionale concurente. Nu a scăpat nicio oportunitate de business în up-stream şi în down-stream.”
George Mucibabici, preşedintele, Deloitte România
Ostahie confirmă şi el că viitorul e omnichannel. Clientul va fi permanent în contact şi cu online-ul, şi cu offline-ul. El îşi poate face informarea în mediul virtual, dar poate veni în magazine pentru a lua contact cu produsul şi pentru a interacţiona cu forţa de vânzări. Apoi, închiderea tranzacţiei poate fi oriunde, în oricare mediu. „Clienţii vor pendula permanent între online şi offline. Conceptul omnichannel care înglobează această experienţă are nevoie de o componentă digitală. Aplicaţia Altex e menită să ajute experienţa clientului în magazin, pentru ca acesta să îşi completeze informaţiile necesare pentru a lua o decizie de cumpărare.” Într-un magazin, oamenii văd un produs, îi scanează QR codul, intră online, compară cu produse similare, compară cu produse similare de la alţi jucători, iar apoi pot să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. „Clientul devine tot mai sofisticat, iar retailerii trebuie să pună la dispoziţie o experienţă completă online, offline, aplicaţie, servicii şi nu în ultimul rând serviciul de consultanţă faţă în faţă cu clientul, acesta din urmă adesea făcând diferenţa.” Omul de afaceri îşi aminteşte de perioada de lockdown, când magazinele fizice au fost închise temporar. El consideră că a fost o măsură extrem de bună a guvernului de a susţine financiar angajaţii care au stat acasă. „Astfel, când lucrurile au repornit, am avut specialiştii necesari cu care astăzi să creştem vânzările. Am valorificat reţeaua de magazine, iar în prezent, rata de creştere e mai mare în offline decât în online.” Pentru a dezvolta însă un model omnichannel e nevoie de investiţii permanente. Şi de viziune. „Profitul este permanent reinvestit în afacere. Dan este tot timpul mânat de o dorinţă curată, dar puternică, de expansiune. Grupul Altex are un IFN, o firmă de plăţi electronice şi, mai nou, o bancă (în curs de achiziţie) şi multe alte firme conexe. Inovaţia, tehnologia în electronică, software, dar şi în finanţe este în continuare principala pasiune a lui Dan. Abia în ultimii ani a început să investească într-un portofoliu personal, o parte din dividende, în România, sprijinind indirect alte businessuri locale”, spune George Mucibabici despre lecţia „Investeşte cu curaj în viziunea ta”.
Dar în ceea ce priveşte aceste noi pariuri, antreprenorul Dan Ostahie încă nu dezvăluie detalii. Aşa că, va urma…