BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Dedolarizarea lumii şi ascensiunea yuanului: asistăm la începutul sfârşitului pntru era hegemoniei monedei americane?

    În timp ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pregătea o vizită istorică în China, cu gândul de a-l convinge pe liderul chinez, Xi Jinping, să-şi tempereze prietenia cu Putin, un colos francez, TotalEnergies, şi o companie chinezească finalizau prima tranzacţie cu gaze naturale lichefiate în yuani din istorie. Ce înseamnă aceasta?

    Francezii au explicat că tranzacţionarea în moneda chineză a fost cerută de cumpărător, compania chinezească China National Offshore Oil Company. Este un amănunt care arată două tendinţe: pe de o parte, şi premierul german Olaf Scholz a făcut un cadou Chinei anul trecut – o parte din portul de marfă Hamburg – înainte de a-l vizita pe Xi Jinping la el acasă, iar pe de alta acordul de vânzare de GNL în yuani înseamnă că francezii au acceptat înlocuirea dolarului, moneda folosită în mod normal în astfel de tranzacţii, cu moneda Chinei.

    Cu alte cuvinte, TotalEnergies participă la ceea ce a devenit cunoscut ca dedolarizare. Astfel, Franţa se alătură Rusiei, Iranului, Indiei, Arabiei Saudite şi altor economii mari emergente sau certate cu Occidentul care caută să reducă importanţa dolarului în tranzacţiile internaţionale, fie din motive ce ţin de rivalitatea cu SUA şi geopolitică, fie din nevoia de diversificare pentru reducerea dependenţei de moneda americană. Dedolarizarea are sens mai ales în condiţiile actuale, când preţurile ridicate ale petrolului şi dolarul puternic devin un amestec nociv deoarece cele mai multe state cumpără ţiţei folosind dolari, un efort care creează inflaţie şi creşte costul vieţii. În prezent, dedolarizarea are mai ales forma internaţionalizării yuanului.  Iar viteza fenomenului creşte.

    Brazilia şi China au încheiat un acord pentru a renunţa la dolarul american în favoarea propriilor monede în tranzacţiile comerciale, scrie Modern Diplomacy. Acordul va permite Chinei, a doua economie ca mărime a lumii, şi Braziliei, una dintre cele mai mari economii emergente, să efectueze tranzacţii comerciale şi financiare în mod direct, schimbând yuani cu reali – sau invers – în loc să îşi convertească mai întâi monedele în dolari americani. Agenţia braziliană de promovare a comerţului şi a investiţiilor (ApexBrasil) a anunţat că noul aranjament este de aşteptat să „reducă costurile, să promoveze şi mai mult comerţul bilateral şi să faciliteze investiţiile”. Mutarea făcută s-ar justifica  şi prin faptul că China este cel mai mare partener comercial al Braziliei, reprezentând mai mult de o cincime din totalul importurilor, Statele Unite fiind pe locul doi. China, cu apetitul ei uriaş pentru mâncare, este, de asemenea, cea mai mare piaţă de export a Braziliei, reprezentând mai mult de o treime din toate exporturile. China a depăşit Statele Unite ca principal partener comercial al Braziliei în 2009. Astăzi, Brazilia este cel mai mare beneficiar al investiţiilor chineze în America Latină, banii ducându-se în special pe dezvoltarea infrastructurii de transport de electricitate de înaltă tensiune şi pe extracţia petrolului.

    Preşedintele brazilian, Luiz da Silva, care a depus jurământul în ianuarie, a decis să consolideze legăturile cu Beijingul după o perioadă de relaţii dificile sub predecesorul său, Jair Bolsonaro, care a folosit o retorică anti-China pentru a atrage alegători şi poate pentru a-şi cimenta prietenia cu fostul preşedinte american Donald Trump. De altfel, Bolsonaro este cunoscut şi ca Trump de la Tropice. Recent, Indonezia a găzduit o întâlnire oficială a tuturor miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ASEAN, Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei, unde s-a discutat despre reducerea dependenţei de dolarul american, de euro, yen şi lira sterlină în tranzacţiile financiare şi trecerea la decontări în monedele locale. În cadrul şedinţei s-au discutat eforturile de reducere a dependenţei de principalele valute internaţionale prin scheme de tranzacţii în monedă locală (LCT). Aceasta este o extensie a schemei anterioare de decontare în monedă locală (LCS), care a început deja să fie implementată între membrii ASEAN. Aceasta înseamnă că un sistem de plăţi digitale transfrontaliere ASEAN va fi extins şi va permite statelor membre să utilizeze monedele locale pentru comerţ internaţional. Un acord privind o astfel de cooperare a fost stabilit între Indonezia, Malaysia, Singapore, Filipine şi Thailanda în noiembrie 2022. În acest context, autoritatea de reglementare bancară din Indonezia a anunţat pe 27 martie că Banca Indoneziei se pregăteşte să introducă propriul sistem de plăţi intern.

     

    Preşedintele indonezian, Joko Widodo, a îndemnat administraţiile regionale să înceapă să folosească cardurile de credit emise de băncile locale şi să înceteze treptat să mai folosească sistemele de plată străine. El a spus că Indonezia trebuie să se ferească de perturbările geopolitice, invocând sancţiunile care vizează sectorul financiar al Rusiei impuse de SUA, UE şi aliaţii acestora pentru a o forţa să-şi retragă armata din Ucraina. Prin urmare, îndepărtarea de sistemele de plată occidentale este necesară pentru a proteja tranzacţiile de „posibile repercusiuni geopolitice”, a spus Widodo. Dintre naţiunile ASEAN, doar Singapore a impus sancţiuni Rusiei, în timp ce toate celelalte naţiuni continuă să facă comerţ cu ţara care a atacat Ucraina. China, aflată în plină ofensivă pentru extinderea influenţei comerciale şi politice, ceea ce nu poate face decât atacând supremaţia SUA, insistă acolo unde influenţa americană  este vulnerabilă. Irakul pare că alege yuanul ca monedă pentru plata importurilor din China. Banca centrală irakiană a anunţat în februarie că intenţionează să permită ca mărfurile aduse din China să fie decontate în moneda chineză, potrivit Reuters. Ar fi o premieră, deoarece până acum importurile din China erau plătite cu dolari. Arabia Saudită,  cel mai mare exportator de petrol din lume şi cel mai puternic stat din Orientul Mijlociu, a decis să adere ca partener de dialog la Organizaţia de Cooperare Shanghai (SCO) condusă de China. SCO este o alianţă politică, de securitate şi comercială creată în 2001 pentru a contracara influenţa occidentală. Printre membrii săi se numără China, Rusia, India, Pakistan şi patru ţări din Asia Centrală. Mai mult, China şi Arabia Saudită au semnat acorduri majore pentru petrol. Printr-unul,  gigantul petrolier de stat Saudi Aramco va prelua o participaţie în valoare de 3,6 miliarde de dolari la Rongsheng Petrochemical pentru a-şi spori prezenţa în China. De asemenea, cele două ţări au convenit să construiască o rafinărie integrată şi un complex petrochimic în nord-estul Chinei. „Arabia Saudită pare să se întoarcă spre Beijing şi să se îndepărteze de Occident”, apreciază Jason Tuvey, economistul-şef adjunct al pieţelor emergente Capital Economics. „Această manevră a alimentat discuţii că saudiţii ar accepta şi yuanul pentru vânzările sale de petrol către China, aşa-numitul petroyuan.” Însă avansul petroyuanului cel mai probabil se va împotmoli în nisipurile statelor din Golf, deoarece nu este în interesul acestora să-şi schimbe avuţia pe bani chinezeşti. 

     

     

    Când preşedintele Chinei, Xi Jinping, s-a întâlnit cu regele Arabiei Saudite în decembrie anul trecut, s-a vorbit mult despre relaţiile tot mai apropiate în toate domeniile dintre cele două naţiuni, dar nu s-a spus nimic despre ideea intens vehiculată ca saudiţii să-şi vândă petrolul în yuani. Dar de ce ar face-o? Dolarul este convertibil fără restricţii, yuanul nu este, aminteşte Bloomberg. Apoi dolarul este lichid, yuanul nu. Cu dolari se pot face achiziţii şi tranzacţii oriunde, cu yuani, doar din China. Însă libertatea pe care o oferă dolarul poate fi îngrădită de SUA. Unul dintre scopurile dedolarizării este tocmai ieşirea din spaţiul financiar supravegheat de Washington. Propaganda chineză spune că tot mai multe economii încearcă să înlocuiască sistemul SWIFT, creat de băncile americane şi europene pentru a face transferurile de bani cât mai sigure posibil,  cu servicii mai echitabile şi mai ieftine pentru a evita constrângerea monetară din partea SUA, sancţiunile ample impuse de SUA asupra Rusiei arătând clar cum Washingtonul poate transforma dolarul în armă. Rezerva Federală americană a aplicat o politică monetară ultralaxă agresivă după izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020.  Profitând de hegemonia dolarului, SUA au inundat lumea cu măsuri masive de stimulare şi apoi au recurs la cea mai rapidă înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii pentru a stopa inflaţia ridicată, tulburând grav pieţele financiare mondiale. Drept urmare, multe economii în curs de dezvoltare care exportă materii prime şi se împrumută în dolari se confruntă cu pericole create de dolarul puternic, inclusiv inflaţie, deprecierea monedei locale şi ieşiri de capital. În schimb, cursul de schimb al yuanului este mult mai stabil, menţinându-se la aproximativ 7 unităţi pentru un dolar, în ciuda înăspririi politicii monetare mai rapide din SUA, şi asigurând costuri mai mici pentru ţările care au nevoie să se împrumute. Această nevoie transformă China în creditor internaţional, sau mai degrabă o forţează să accepte această transformare deoarece ţările cu probleme de finanţare sunt adesea clienţi ai iniţiativei sale Belt and Road, de expansiune a influenţei economice şi comerciale a Beijingului prin construirea de infrastructură. Până acum, singura cucerire notabilă a yuanului este Rusia. Moneda chinezească a înlocuit dolarul drept cea mai tranzacţionată valută acolo.  

  • Ce înseamnă transparenţa în industria crypto? Pe ce firmă operează Binance în România? Câte birouri are? Câţi angajaţi? Aceste întrebări rămân fără răspuns, dar ştim că gigantul oferă consultanţă Guvernului României şi vrea „să-i alfabetizeze financiar” pe români

    Câte birouri aveţi în România? Cum se numeşte entitatea pe care operaţi? Câţi angajaţi aveţi în România? Câţi oameni vreţi să angajaţi? Câţi utilizatori aveţi în piaţa locală? Câte companii româneşti intră în parteneriate cu voi? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care au rămas fără răspuns într-un interviu acordat de Binance, liderul industriei crypto la nivel global, pentru BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar.

    Totuşi, cum se împacă această lipsă de transparenţă cu planurile gigantului de a consilia guvernul în vederea reglementărilor, de a educa românii în crypto şi de a angaja IT-işti români?

    „Vrem să ajutăm cât mai mult autorităţile să pregătească reglementările, pentru că avem acelaşi scop, de a lansa reglementările. Pentru guvern înseamnă protecţia utilizatorilor şi încurajarea economiei, atragerea de noi investiţii, birouri, angajaţi, educaţie, iar pentru noi înseamnă o adopţie mai mare, mai mulţi utilizatori, mai multe dintre produsele noastre”, a explicat Kiril Khomiakov, general manager al Binance pentru Europa Centrală şi de Est, într-un interviu acordat la finalul lunii martie.

    Consilierea guvernului şi a autorităţilor de reglementare în elaborarea unui cadru legislativ pentru piaţa activelor digitale este una dintre priorităţile Binance în România. În fond, aceasta este una dintre priorităţile gigantului cu peste 120 de milioane de utilizatori la nivel global în fiecare piaţă în care intră, platforma fiind disponibilă deja în peste 100 de ţări.

    „Ajutăm oriunde autorităţile de reglementare vor să implementeze cadrul de reglementare şi ne cer să ajutăm. Nu pot spune numărul de ţări, dar aceasta este strategia oriunde avem utilizatori”, răspunde el.

    Cel mai important cadru de reglementare care vine la nivel european pentru piaţa criptomonedelor este cunoscut drept MiCA (Markets in Crypto-Assets), care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, pentru a fi transpus ulterior în legislaţia naţională. Acum, Binance deja lucrează cu guvernul României pentru transpunerea în legislaţia locală.

    „Autorităţile din România sunt extrem de proactive, nu aşteaptă până vine MiCA pentru a începe abia după aceea să lucreze, ei pregătesc legile locale şi reglementările pentru a transpune MiCA în legislaţia locală. Deci aş spune că undeva la jumătatea anului viitor ar trebui să fie implementată în România.”

    Binance, cel mai mare exchange crypto din lume, a început să activeze ca platformă în România încă din 2017, dar a deschis birouri în piaţa locală abia mai târziu. Kiril Khomiakov nu a putut răspunde însă clar la întrebarea „Câte birouri are Binance în România?”. Am mers ulterior către Ilie Puşcaş, country manager Binance România, pentru a clarifica acest subiect, însă nici şeful operaţiunilor locale nu a putut spune exact câte birouri are liderul global în piaţa locală.

    „A doua ţintă a noastră este să facem alfabetizare financiară şi educaţie blockchain şi Web3 disponbilă gratuit pentru orice român prin diferite platforme. Este ceva ce facem şi pe cont propriu prin Binance Academy şi discutăm şi cu Ministerul Educaţiei.”

    Kiril Khomiakov, general manager Binance pentru Europa Centrală şi de Est

    Conform informaţiilor din piaţă, gigantul are astăzi cel puţin un centru de suport, în Bucureşti, şi un centru la Iaşi unde angajează IT-işti, în special developeri. „Cum se cheamă entitatea pe care operaţi în România?” – a fost o altă întrebare simplă la care nici reprezentanţii Binance, nici sursele contactate de BUSINESS Magazin nu au putut răspunde.

    Însă piaţa din România este cu siguranţă una importantă pentru gigantul global. În septembrie 2022, Changpeng Zhao, cofondator şi CEO al Binance, a venit la Bucureşti. El este considerat cel mai bogat om din industria crypto, cu o avere pe care Forbes o estimează la peste 10 miliarde de dolari, iar Bloomberg o estimează la 30 de miliarde de dolari.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici, având mai mulţi oameni şi ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a declarat Changpeng Zhao, la Bucureşti.

    După ce s-a întâlnit cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Changpeng Zhao a discutat despre digitalizare şi despre nevoia de educaţie financiară din România, dar a atins şi subiectul „transparenţei”.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni”, spunea el.

    Transparenţa este cu atât mai importantă într-un context în care piaţa crypto valorează circa 1.200 de miliarde de dolari la momentul redactării acestui articol, iar anul 2022 a adus falimente de răsunet, precum ecosistemul Terra Luna sau platforma de exchange FTX, care era a treia cea mai mare din piaţă înainte de a se prăbuşi din cauza modului în care a fost condusă.

    Cu atât mai mult transparenţa este importantă întrucât anul 2023 a adus turbulenţe pe pieţele financiare şi bancare la nivel global, cu prăbuşirea unor bănci mari precum Credit Suisse, precum şi falimentul unor bănci mici şi medii care s-au dovedit prietenoase cu startup-uri tech şi cu industria crypto.

    Undele de şoc transmise şi înspre piaţa crypto au destabilizat pentru o bună perioadă de timp chiar şi USDC, cel mai cunoscut stablecoin din lume. Nu în ultimul rând, ne aflăm într-un context în care filiala din SUA a Binance a fost pusă sub investigaţie.

    Pentru a înţelege cât de important este rolul Binance la nivel global, platforma de exchange a înregistrat volume de tranzacţionare de 12,8 miliarde de dolari în 24 de ore, în timp ce Coinbase, locul doi în piaţă, a înregistrat volume de 1,5 miliarde de dolari în acelaşi interval de timp.

    De ce contează?

    Mediul de business din România şi din lume a evoluat în ultimii 30 de ani, iar acum, poate mai mult ca oricând, transparenţa joacă un rol extrem de important, mai ales când vine vorba de banii şi bunăstarea oamenilor şi, cu atât mai mult, de o piaţă care se promovează în final drept o alternativă la sistemul bancar tradiţional, o alternativă care ar aduce mai multă independenţă, libertate şi autonomie.

    Binance estimează că 8% din populaţia adultă din România foloseşte criptomonede, unul dintre cele mai ridicate procente din lume. În mod separat, un studiu al IPSOS România realizat la comanda platformei de investiţii în active digitale Tradesilvania.com arată că 4 din 10 români deţineau în 2022 sau au deţinut vreodată criptomonede.

    Acelaşi studiu arată că un procent de 96% dintre adulţii români conectaţi la internet au auzit de criptomonede, în timp ce 84% dintre români vor să cumpere criptomonede. Mai mult, un studiu separat, realizat de MIA Marketing la comanda Cornerstone Communications, arată că aproape 60% dintre investitorii de retail de la Bursa de Valori Bucureşti aveau şi investiţii în piaţa crypto la începutul lui 2022.

    „Per total, Crypto Index Adoption pentru România era undeva la 8,5%, asta se referă la oamenii care au cumpărat criptomonede vreodată în viaţa lor. Pe primul loc în acest indice este Ucraina, cu 12,5%, deci România nu este chiar atât de departe de Ucraina. Dacă ne uităm la adopţia crypto per total, cred că suntem abia la începutul procesului. Pe măsură ce adopţia crypto evoluează, tot mai multe produse vor ajuta oamenii în viaţa lor zilnică, nu doar prin investiţii în crypto dintr-o perspectivă financiară, dar şi să le uşureze operaţiunile şi vieţile zilnice, iar adopţia va creşte exponenţial”, a explicat Kiril Khomiakov, şeful operaţiunilor Binance pe Europa Centrală şi de Est.

    „Ajutăm oriunde autorităţile de reglementare vor să implementeze cadrul de reglementare şi ne cer să ajutăm. Nu pot spune numărul de ţări, dar aceasta este strategia oriunde avem utilizatori.”

    Kiril Khomiakov, general manager Binance, Europa Centrală şi de Est

    Însă răspunsul la o întrebare simplă de tipul „Câţi utilizatori aveţi în România?” a rămas fără răspuns. Câţi angajaţi aveţi în România? Câţi oameni vreţi să angajaţi în România? Cât investiţi în România? Acestea sunt alte întrebări care au rămas fără răspuns.

    „Nu dezvăluim numărul exact (n.r.: al utilizatorilor). Aceasta este politica globală, dar pot spune că este în creştere accelerată, sunt mulţi oameni interesaţi şi care sunt dispuşi să intre în crypto şi blockchain.”

    Singurele informaţii oferite referitor la utilizatorii din România au fost unele generale: portofoliul de utilizatori este format în principal din bărbaţi, sub 30-40 de ani, iar cea mai mare parte a utilizatorilor sunt „HODL”, adică nu tranzacţionează în mod constant, ci cumpără active pe care le ţin o perioadă mai lungă în portofoliu.

    Referitor la întrebările legate de angajaţi, singura jumătate de răspuns pe care am găsit-o a venit în iulie 2022, de la Ilie Puşcaş, country manager al Binance România, în cadrul unui interviu StakeBorg Talks.

    Acolo, reprezentantul companiei spunea că plănuieşte să angajeze 10 developeri şi 15 oameni pe customer service. Contactat înainte de publicarea acestui material de BUSINESS Magazin, Puşcaş nu a putut transmite nici numărul angajaţilor Binance România şi nici dimensiunea planurilor pentru viitoare angajări.

    Totuşi, una dintre priorităţile subliniate în mod repetat de Binance pentru piaţa din România este aceea a educaţiei. Compania vrea să facă „alfabetizare financiară” şi vrea să ajute guvernul în dezvoltarea unor programe de competenţe digitale.

    „A doua ţintă a noastră este să facem alfabetizare financiară şi educaţie blockchain şi Web3 disponbilă gratuit pentru orice român prin diferite platforme. Este ceva ce facem şi pe cont propriu prin Binance Academy şi discutăm şi cu Ministerul Educaţiei”, a declarat Kiril Khomiakov.

    Un alt mod în care Binance se implică în economia globală este prin platforma Binance Launchpad, pe care se lansează proiecte crypto la început de drum, precum şi prin fondul de investiţii Binance Labs. Ambele plasează compania drept partener sau investitor strategic în proiecte aflate la început de drum. Asta dă naştere următoarei întrebări: câte proiecte româneşti au fost până acum sau urmează să fie pe Binance Launchpad?

    „Chiar dacă aş şti această informaţie nu aş putea să o spun pentru că ar fi sfat financiar şi ar influenţa preţul proiectului. Dar din perspectiva regulilor interne ale Binance, nici echipa executivă – din care fac parte – nu are acces la aceste informaţii. În ceea ce priveşte M&A, Launchpad şi listare, aceste informaţii sunt foarte confidenţiale şi deciziile sunt luate doar de echipa centrală.”

    În 2019, chiar MultiversX (ex-Elrond Network) a intrat pe Binance Launchpad, cu moneda care se numea atunci ERD şi care a fost varianta anterioară a monedei EGLD. Nu este clar dacă în prezent există vreo legătură între Binance şi MultiversX sau între Binance şi alte proiecte lansate din România, iar reprezentanţii companiei nu au putut răspunde în cadrul interviului.

    Astfel, priorităţile Binance în România sunt consultanţa pentru autorităţi în vederea realizării cadrului de reglementare, educaţia, alfabetizarea financiară şi competenţei digitale, precum şi dezvoltarea produselor proprii de plăţi, precum Binance Card şi Binance Pay, prin integrarea acestora atât în comerţul online, cât şi în cel offline din România.

    Totuşi, nu ştim cum se numeşte entitatea pe care operează Binance în România, nu ştim câţi angajaţi are, câţi utilizatori, care sunt planurile, ce îşi doreşte gigantul de la cadrul de reglementare local şi nici câte companii locale intră sau au intrat în parteneriat cu Binance.

    Anul trecut, gigantul a atras atenţia la nivel internaţional prin faptul că nu are un sediu central, fiind înregistrat în jurisdicţii precum Insulele Caiman. În contextul acestei lipse de transparenţă ne putem întreba în mod deschis: cine este compania care oferă consultanţă guvernului în elaborarea unui cadru de reglementare pentru o piaţă de mii de miliarde de dolari la care participă deja milioane de români? Cine este compania care vrea să „alfabetizeze financiar” România? 

  • Profil de investitor: Cum poţi să faci trecerea de la investiţiile pasive la investiţiile active?

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

    Investiţia în fonduri mutuale şi ETF-uri poate fi considerată o modalitate la îndemână de a intra în contact, cu riscuri cât mai mici, cu mediul investiţional. De aici, posibilităţile şi oportunităţile sunt incalculabile. Lui Dragoş Bărbulescu i-a cumpărat tatăl unităţi de fond de când avea 10 ani şi asta i-a deschis apetitul pentru investiţii. La 21 de ani, cât are astăzi, a trecut la ETF-uri, se gândeşte să cumpere metale preţioase şi analizează acţiuni.

    „Experienţa mea de investitor începe în copilărie, în jurul vârstei de 10 ani, când tatăl meu a început să pună bani deoparte într-un fond de investiţii, care s-au acumulat de-a lungul anilor. La 16 ani am descoperit că am o sumă strânsă acolo şi, odată cu asta, am început să dezvolt o pasiune”, a povestit Dragoş Bărbulescu, student în vârstă de 21 de ani, în cadrul unei emisiuni ZF Deschiderea de astăzi.

    Dacă tatăl său i-a deschis calea pieţei de capital printr-o investiţie pasivă, Dragoş a luat decizia de a investi activ după ce a citit primele cărţi despre investiţii pe care le consideră importante, cum ar fi „A Random Walk Through Wall Street” a economistului Burton Gordon Malkiel.

    „Acestea m-au făcut să realizez toate beneficiile ce vin odată cu economisirea şi investirea banilor”, spune el. Prin intermediul unui broker internaţional, a deschis o poziţie de 100 de dolari pe un ETF numit ESPO – VanEck Video Gaming and eSports, investiţie care i-a fost inspirată probabil şi de pasiunea lui pentru jocuri video şi sport.

    „Încă de mic mi-au plăcut jocurile video, de orice fel. Cât despre sport, sunt de părere că un corp sănătos şi o activitate fizică menţinută nu aduc decât beneficii şi o continuă bunăstare”, explică el.

    Dragoş Bărbulescu a absolvit Colegiul Economic Virgil Madgearu şi este student la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti în limba engleză. De un an face parte din Econosofia, o comunitate de studenţi pasionaţi de investiţii şi macroeconomie, care se poate lăuda cu organizarea în 2022 a celei mai mari şcoli de investiţii gratuită din România – Investment School. După ce în timpul facultăţii s-a angajat ca retail sales dealer într-o bancă locală, Dragoş a început să investească o parte din salariul câştigat.

    La momentul actual, investeşte activ în ETF-ul ESPO, care are o alocare predominant în SUA (circa 42%), dar şi deţineri în Japonia (20%) şi China (17%). Totodată, investeşte pasiv în fondul mutual local BT Index Romania ROTX, creat de Bursa de Valori Bucureşti în colaborare cu Bursa de la Viena şi care replică structura indicelui bursier ROTX (Romanian Traded Index).

     

     

    „Portofoliul meu este alcătuit din aproximativ 60% unităţi de fond BT Index Romania ROTX şi 40% unităţi din ETF-ul ESPO. Sectoarele predominante pentru ETF sunt Technology şi Consumer Cyclicals, iar Tencent Holdings, NVIDIA, AMD, Nintendo şi Electronic Arts se află în top 10 al componenţilor. Pentru fondul de investiţii, sectorul predominant este cel financiar”, adaugă investitorul.

    L-am întrebat pe Dragoş cum au fost pentru el primii paşi în lumea investiţiilor, având în vedere că începutul carierei lui de investitor a însemnat şi debutul pandemiei de COVID-19.

    Dragoş Bărbulescu, 21 de ani

    PROFESIE: viitor economist

    OCUPAŢIE: retail sales dealer, student

    INVESTEŞTE: pentru propria libertate financiară

    Datorită cunoştinţelor acumulate, spune că a reuşit să vadă criza de sănătate mai mult ca o oportunitate de a intra în piaţă la un preţ foarte avantajos. Nu a adoptat o strategie anume, dar a avut mereu o atitudine obiectivă şi un portofoliu diversificat, atât prin instrumentele deţinute, cât şi prin alocarea sectorială.

    „Nu am simţit niciodată dorinţa de a părăsi ringul bursier. Cărţile şi scurta mea experienţă profesională m-au învăţat deja că perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec. Cât timp menţin un portofoliu diversificat, cu deţineri în care am încredere, nu voi fi nesigur pe mine”, continuă Dragoş.

    În plus, mi-a spus că înainte de toate a citit cu mare atenţie contractele de investiţii pe care le-a semnat cu cele două instituţii financiare cu care lucrează – brokerii. Investiţia pasivă este realizată printr-un plan de subscriere lunar automat la BT Capital Partners, iar investiţia activă are loc printr-un cont în valută la International Brokers, o dată sau de două ori pe lună. Una peste alta, procesul de investire i s-a părut „de la început unul relativ simplu”.

    Momentan, pentru Dragoş investiţiile sunt o pasiune, mai ales că are o strategie predominant pasivă, însă investirea activă îi surâde destul de mult, astfel că are în plan să se implice mai mult. Recunoaşte că are un job care nu doar că îi permite, ba chiar îl încurajează să fie în permanenţă la curent cu toate ştirile despre lumea investiţională şi economie.

    „Ţinând cont că investesc pasiv de la o vârstă fragedă şi activ doar de câţiva ani, nu pot spune că am marcat pierderi semnificative până acum. Totuşi, situaţiile inevitabile în care voi marca pierderi le voi considera lecţii valoroase şi nu le voi lăsa să mă descurajeze. Personal, investesc deoarece ştiu că dacă sunt consecvent, calculat şi cumpătat, pot avea libertatea financiară pe care mi-o doresc”, mai spune el.

    Aşteptările investitorului de la o acţiune sau de la un ETF sunt obţinerea unui randament satisfăcător şi în concordanţă cu gradul de risc asociat companiei sau companiilor din portofoliul fondului. Din păcate, anul 2022 nu i-a adus un randament pozitiv lui Dragoş, dar rămâne optimist. Aşa cum deja a subliniat, „perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec”. Având în vedere contextul macroeconomic din 2023, randamentul acestui an este unul decent, aproximativ 5% pentru ETF şi circa 3% în cazul fondului.

    „Criteriul meu principal de alegere este credinţa mea în evoluţia pozitivă a sectorului din care face parte compania. Cred strict în analiza fundamentală, deoarece s-a dovedit de nenumărate ori că aduce o perspectivă atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, comparativ cu analiza tehnică”, spune Dragoş.

    Investitorii mai… pătimaşi, dar şi cei care evoluează şi vor să aplice mai multe în investiţii ar putea ajunge să considere cumpărarea de unităţi de fonduri mutuale plictisitoare de la un punct încolo, având în vedere gradul mic de implicare sau nivelul mai scăzut de risc şi, implicit, al randamentului potenţial.

    Este însă o modalitate la îndemână pentru oricine de a intra în piaţa de capital, considerând că investiţia într-un fond reprezintă în aceeaşi măsură o formă de economisire, prin caracterul de recurenţă, iar administrarea fondului este făcută de un specialist. Ca şi Dragoş, mulţi investitori vor să ajungă cât mai activi pe măsură ce acumulează experienţă.

    „În ultimele luni am rămas cu aceeaşi strategie predominant pasivă pe care o am de ceva timp. Mizez în continuare pe faptul că diversificarea ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru un investitor pe termen lung. Prin urmare, doresc să adaug un nou tip de instrument financiar în portofoliu anul acesta, anume un metal preţios precum argintul sau aurul”, afirmă tânărul investitor.

    Dragoş remarcă faptul că toate cărţile de investiţii ne învaţă că decizia de a investi de la o vârstă cât mai mică este una dintre cele mai bune pe care le poate lua o persoană. Spune că orice moment poate fi potrivit pentru a începe să investim şi că anii în care amânăm acest pas pot doar să facă diferenţa la pensie.

    „Unui investitor începător i-aş recomanda să deschidă prima poziţie pe un instrument şi o companie de care este interesat şi despre care îi va face plăcere să afle din ce în ce mai multe”, conchide Dragoş Bărbulescu.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Un fond mutual reprezintă un vehicul investiţional care foloseşte resurse financiare ale mai multor investitori pentru a cumpăra sau vinde acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi alte valori mobiliare. Investiţia într-un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond, echivalentul acţiunilor în cazul companiilor.

    Totuşi, spre deosebire de acţiuni, care sunt emise într-un număr fix şi doar în cazul anumitor operaţiuni este diminuat sau majorat, unităţile de fond se emit în mod continuu şi pot fi răscumpărate oricând. Valoarea unei unităţi de fond se calculează zilnic ca raport între valoarea netă a activelor fondului şi numărul de unităţi de fond emise. Investitorii în fonduri mutuale câştigă când investiţiile fondului cresc, adică atunci când fondul primeşte dividende de la companiile din portofoliu sau dobânzi de la titluri de stat şi atunci când acţiunile companiilor cresc.

    Un fond mutual este gestionat de un administrator de investiţii. Există mai multe tipuri de fonduri mutuale, clasificate în funcţie de activele în care investesc predominant – de obligaţiuni, diversificate, de acţiuni, monetare, etc. – sau care se concentrează pe anumite sectoare sau particularităţi – fonduri cu componentă ESG, fonduri axate pe sectorul energiei etc.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Fonduri Mutuale 

     

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%.

    În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani. BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de

    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%.

     

    Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative.

    „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM.

     

    Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare.

    BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    „Chiar dacă fondurile cu risc redus au volume şi există interes pentru ele, randamentele se vor face şi în 2023 din zona de acţiuni şi acumulare de risc, raportându-ne la companiile care aduc în continuare dividende.”

    Aurel Bernat, CEO al BT Asset Management

     

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Citatul săptămânii. Andrei Sârbu, CEO al SVN România: Evoluţia preţurilor a fost una bună în primele trei luni din 2023, aceasta menţinându-se încă în marja pozitivă, în ciuda contextului nefavorabil.

    „Evoluţia preţurilor a fost una bună în primele trei luni din 2023, aceasta menţinându-se încă în marja pozitivă, în ciuda contextului nefavorabil. Ţinând cont că preţurile pe segmentul vechi sunt cu aproape 2% mai mari faţă de acum un an, iar pe segmentul nou cu circa 10%, accesibilitatea achiziţionării unei noi locuinţe s-a îmbunătăţit, cel puţin pentru cei circa 46% dintre cumpărători care achiziţionează doar cu cash, potrivit statisticilor oficiale – luând în calcul creşterea anuală a salariului mediu net de 15% în ianuarie“

     


     

     

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Fonduri mutuale

     

    BT Index Romania ROTX

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%. În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani.

    BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de
    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%. Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative. „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM. Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare. BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Agendă de CEO

    Într-o lume care goneşte spre digitalizare şi progres tehnologic, cei mai puternici executivi din România intră în sălile de şedinţe cu agenda clasică, pe hârtie, cu pix sau creion, într-un exerciţiu care le permite să îşi structureze şi să îşi organizeze ideile aflate la baza dezvoltării strategice a organizaţiilor pe care le conduc.

    Cum arată agenda a 10 executivi de top, care sunt planurile pentru acest an şi la ce indicatori se uită?

    Calendarul, programarea întâlnirilor, orarul de zbor, deplasările s-au mutat în online, pe telefoane sau tablete, dar agenda clasică rămâne un instrument de bază pentru un CEO. Cum arată agenda unui CEO într-un Meeting Office este o întrebare la care încercăm să răspundem în fiecare ediţie a emisiunii ZF Meeting Office, cel mai nou proiect video al ZF, realizat cu sprijinul Mobexpert.

    „Îmi notez zilnic obiectivele majore pentru a le tăia de pe listă când sunt realizate”, povesteşte Mihai Păduroiu, CEO al diviziei de office a grupului One United, cel mai mare business antreprenorial românesc din real estate listat la Bursă.

    Ce spun datele din agendele executivilor de top despre evoluţia din primul trimestru dar şi despre previziunile până la final an şi care sunt indicatorii la care se uită? Cum îşi dau seama dacă businessul merge bine şi ce decizii iau pentru a depăşi şocurile provocate de evenimente precum cutremurul din Turcia, războiul şi alte crize?

    Tabloul de bord al fiecărui manager, cu indicatori din interiorul companiei, dar şi din afara ei, este reperul de la care pornesc deciziile, adaptarea rapidă, schimbarea strategiei atunci când este cazul.

    „Am un panou de bord cu foarte mulţi indicatori zilnici ai activităţii la care mă uit să văd dacă iese ceva în evidenţă. (…)  Pe unele cifre te uiţi destul de repede ca să vezi dacă apar eventuale deviaţii faţă de trendul pe care îl vedeai, la altele te uiţi din punctul de vedere al proiectelor pe care le ai”, explică Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România.

    Este important cum îşi construieşte un CEO agenda şi măsura în care componenta strategică, de dezvoltare, ocupă timpul care i se cuvine. În mod normal pe măsură ce este mai la vârf un executiv ar trebui să se ocupe mai mult de partea strategică, „toate lucrurile respective ţin de cât de mult îţi poţi controla agenda şi dedica din agendă pe topicuri strategice şi operaţionale”, a mai subliniat Sergiu Oprescu.

    Pentru a lua decizii strategice un CEO trebuie să aibă viziune de ansamblu şi să coroboreze informaţiile de la nivel macro, să îşi umple agenda cu topicuri strategice, iar deşi crizele se nasc în operaţional devin o problemă strategică când te uiţi cum navighezi prin ele.

    Cea mai importantă însă rămâne legătura cu clienţii şi înţelegerea nevoilor acestora, ceea ce reprezintă o metodă de-a prezice ce se întâmplă în următoarea perioadă în piaţă.

    Interacţiunea cu clienţii, cu consumatorii, dar şi previziunile legate de numărul de autorizaţii de construcţii,  evoluţia creditelor ipotecare, a cererii pentru ciment sau fier-beton dar şi cât de pline sunt depozitele şi inclusiv previziunile meteo sunt doar câţiva din factorii care arată cum va evolua un business şi care este trendul.

    ‚Avem şedinţe săptămânal pe forecasturi, venim şi facem modificări pe estimări, vremea este un factor important, vara nu mâncăm aşa multă ciocolată, în decembrie este vârf de sezonalitate”, potrivit lui Dragoş Militaru, managing director al Kandia. Cu experienţă de peste 25 de ani în industrie, el spune că trebuie să stai aproape de consumator, să înţelegi comportamentele de consum, schimbările unor trenduri de consum, să înţelegi cohorta de consumatori.

    Întotdeauna unui client trebuie să îi răspunzi, asta este regula de aur, a precizat Ana Dumitrache, managing director al CTP România. „Cel mai important este să am legătura cu clienţii, dacă ţii canalele deschise înţelegi evoluţia mai largă.”

    Mai mult, dincolo de rapoarte, întâlnirile cu echipa de vânzări, cu directorul de HR şi cu reprezentanţii celorlalte departamente sunt esenţiale. Un CEO nu renunţă niciodată la întâlnirile cu oamenii cheie, fie că sunt parteneri, clienţi sau reprezentanţi ai departamentelor din companie. Şedinţele sunt pe agenda zilnică a executivilor de top, iar punctualitatea a devenit cuvântul la ordinea zilei.

    „50% din timp îl petrec în şedinţe. Nu renunţ la întâlnirile cu oamenii cheie. Cel mai mult interacţionez cu managerul de customer support şi de marketing”, afirma Raluca Radu, CEO al Answear, retailerul online de fashion din Polonia, prezent pe piaţa locală din 2015.

    Dezvoltarea echipei este o altă prioritate de pe agenda unui CEO, mai ales în condiţiile în care găsirea forţei de muncă a devenit o provocare în piaţă, iar tot  mai mulţi caută alternative pentru a avea echipe complete dar în acelaşi timp se uită şi către investiţii în automatizare sau robotizare.

     

    Adelina Badea, CEO al Mobexpert

    Cum vă daţi seama dacă businessul merge bine sau nu?

    La mine este foarte clar, zilnic îmi dau seama dacă businessul merge bine după traficul din magazine sau online, poate să fie o perioadă când este un şoc în economie, ca pandemia, războiul, cutremurul din Turcia şi asta durează câteva săptămâni, dar dacă vorbim de o perioadă ca 2008 atunci vorbim de o perioadă lungă. Îţi dai seama că se întâmplă ceva când traficul în magazine a scăzut cu 15-20%, este foarte clar, trebuie să te gândeşti repede dacă iei decizii rapide sau trebuie să aştepţi să se liniştească lucrurile. Îşi dai seama în offline dacă businessul merge bine, în magazine vin clienţii în familie, câte doi-trei, pentru a face o comandă, este foarte clar pentru noi,  măsurăm traficul la intrarea în magazin. În online vedem câţi clienţi au intrat pe site, câţi au cumpărat, valoarea medie a bonului.

    Venim după doi ani foarte buni, 2021, 2022, oamenii au stat mult acasă şi au investit în confort, au găsit tot felul de lucruri de făcut în casă şi în curte. Se zvoneşte din august – septembrie anul trecut că vom avea recesiune, dar noiembrie şi decembrie anul trecut au fost luni foarte bune, iar ianuarie şi-a păstrat trendul, au fost multe comenzi venite de anul trecut. Februarie din acest an a început foarte greu şi s-a terminat la fel de greu dacă comparăm cu 2019 şi 2020, a fost o lună dificilă. Martie a început bine, cum a început şi ianuarie. Sunt curioasă să văd ce va urma în următoarea perioadă, totuşi s-a îmbunătăţit traficul în magazine şi în online.

    √ În perioada asta cred că suferim de o lipsă a creditării către clientul final, pe de altă parte stocuri sunt, campaniile promoţionale sunt foarte bune. Mai mult, anul acesta este Mobexpert aniversar, împlinim 30 de ani, ne punem  mari speranţe în acest an, vom avea campanii promoţionale pe toată perioada anului dedicate anului aniversar.

    √ Am trecut dintr-o criză în altă criză, pandemia a fost o criză şi a început cu închiderea tuturor magazinelor, apoi toată lumea a stat în casă, pe noi oarecum ne-a ajutat perioada respectivă. Februarie anul trecut a fost o altă situaţie, a venit războiul şi timp de două săptămâni totul a fost blocat. Tind să cred că avem nevoie de o perioadă să ne obişnuim cu ce se întâmplă,  după care ori uităm, ori mergem mai departe, că asta este situaţia. A venit cutremurul din Turcia, toată lumea s-a panicat, a fost o perioadă când nu s-au mişcat lucrurile, tot se întâmplă în jurul nostru ne blochează puţin, apoi ne revenim.

    √ Pentru mine timpul dintre întâlniri este extrem de important, am terminat, m-am descărcat, trebuie mă gândesc la ce se întâmplă în următoarea întâlnire, să fiu pregătită pentru întâlnirea următoareă. Dacă am trei întâlniri, timpul acela de 15 minute dintre ele este foarte important

    √ Merg la târguri, am şase târguri, când mergi la târg vezi ce se întâmplă în piaţă, acum la noi nu mai există designer de magazin care să nu treacă printr-un târg, pentru că aşa îţi dai seama de ce se întâmplă în lume.

    √ Agenda este foarte clară pentru T2, noi pregătim deschiderea a 3 sau 4 magazine concept store în următoarele luni, tot ce înseamnă colecţie, amenajare, concentraţi pe produsele Fabricat în România, să reînnoim colecţia şi să o dezvoltăm.

    √ Indicatorul care a depăşit aşteptările: Au fost urcuşuri, coborâşuri. Ne aşteptam încă de anul trecut să fie o perioadă diferită, ianuarie, o lună foarte bună, februarie, una din cele mai grele luni, dar martie a început extrem de bine, surpriza plăcută este că produsele din gama terasă şi grădină cresc incredibil de bine, apetitul pentru acest produs este o surpriză plăcută, avem creşteri cu 25-30% în fiecare lună comparativ cu luna similară a anului trecut.

    √ Am prevăzut că proprietarii de case vor investi ca să închirieze, s-au mobilat sute de apartamente de un dezvoltator şi apoi cei care au blocuri pe care nu reuşesc să le vândă s-au reinventat, noi suntem aproape să găsim soluţii.

     

    Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România

    √ Am un panou de bord cu foarte mulţi indicatori zilnici ai activităţii la care mă uit să văd dacă iese ceva în evidenţă. (…) Îmi petrec timp analizând indicatorii  care apar cu un anumit nivel de regularitate, indicatori macro daţi de Banca Naţională, Statistică, cu privire la zona de şomaj, creşterea PIB-ului, rapoartele emise de Banca Naţională, rapoarte la care ne uităm atent că sunt pline cu cifre şi cam asta construieşte de fapt panoul de bord. Pe unele cifre te uiţi destul de repede ca să vezi dacă apar eventuale deviaţii faţă de trendul pe care îl vedeai, la altele te uiţi din punctul de vedere al proiectelor pe care le ai, ai un panou de bord cu proiectele în execuţie.
     

    √ Agenda CEO-ului: Problema este pe ce te concentrezi, din punctul de vedere al unui CEO topica variază de la operaţional la strategic. Dacă aloci 90% din timpul tău pe operaţional, fie că sunt şedinţe sau discuţii one to one, atunci cred că este o proastă utilizare a posibilităţilor tale. În mod normal pe măsură ce eşti la vârf ar trebui să te ocupi de partea strategică, cum ne poziţionăm. Toate lucrurile respective ţin de cât de mult îţi poţi controla agenda şi dedica din agendă pe topicuri strategice şi operaţionale. Crizele se nasc în operaţional dar devin problemă strategică când te uiţi cum navighezi printre ele. La nivelul iniţial crizele sunt operaţionale. În ultimii 14 ani de zile a fost o criză continuă.

    √ Este important să vedem pe ce segment vine această temporizare a creditării, pe segmentul cererii sau pe ofertă. Noi spunem că având în vedere creşterea ratelor de dobândă  din ultima perioadă şocul care a apărut este pe segmentul cererii, oamenii au avut mai puţin apetit să se împrumute, ratele de dobândă crescând mult, mai puţini se califică din punctul de vedere al indicatorilor de risc. Există impact pe segmentul de cerere, este important ca să analizăm în clipa de faţă dacă odată ce se stabilizează lucrurile lumea recapătă încrederea de a se credita pentru diverse obiective, pe termen scurt, credite legate de necesităţi de consum sau pe termen  lung, creditul ipotecar. Din punctul nostru de vedere sunt discutate separat, una este să te împrumuţi pe 30 de ani şi alta pe 1, 2, 3 ani, şocurile pe partea de cerere au impact diferit pe cele două segmente. 2021 şi 2022 au început foarte bine şi pe măsură ce ratele de dobânzi au început să crească au introdus acest şoc pe partea de cerere. Când ne raportăm la o bază an la an ne raportăm în 2023 cu un început bun al anului 2022, care s-a temporizat, avem un efect de bază care va trebui luat în calcul când vom vedea performanţa anului 2023.

    √ Sunt o persoană matinală, am nevoie de cafeaua de dimineaţă, dar din punctul de vedere al shut down-ului  nu prea dai shut down ci îţi alegi intervale de timp când vrei să ai un mental shut down, adică să spui: Încerc să nu mă mai gândesc la problemele respective, nu am o oră. Încerc să ţin o organizaţie orizontală, astfel încât destui de mulţi pot ajunge la mine în orice moment, fără să pun bariere, asta vine cu un efort de timp pe partea cealaltă.

    √ Sunt de o punctualitate obsesivă, pe măsură ce agenda s-a încărcat am devenit extrem de punctual, pentru că mi-am dat seama că este singura modalitate prin care pot să comprim cât mai multe lucruri.

    √ Cea mai bună decizie: Din cele pe care le pot spune cred că cea mai importantă decizie a fost promovarea unor talente în echipa de conducere a băncii în jurul nostru, identificarea acelor talente şi promovarea lor a fost una din deciziile cu care mă mândresc.

    √ Piaţa muncii: Sunt multe date care trebuie coroborate ca să înţelegi diferenţele regionale şi date legate de nivelul de şomaj. Trebuie să iei toate datele şi să ajustezi politica salarială să vii cu o propunere onestă şi tentantă. În oraşele mari, atâta timp cât ai şomaj de sub 1%, cred că este o piaţă a angajatului.

    Ca să iei decizii strategice trebuie să ai o viziune de ansamblu şi să coroborezi informaţii la nivel macro, de poziţionare strategică. Sunt decizii strategice pe care fiecare societate le va lua. Trebuie să vezi acea componentă de încredere la nivelul consumatorului, orice efect economic este legat de încrederea pe care o construieşti.

     

     

    Mihai Păduroiu, CEO al One United, divizia office

    √ La ce indicator vă uitaţi? Nivelul dobânzilor este foarte relevant pentru procesul de dezvoltare pentru proiectele noi, un impact major îl are inflaţia, este un barometru foarte important, are impact în zona operaţională. Fiind listaţi, urmărim şi pieţele de capital. Indiferent cât de bine performezi tu ca companie, pe pieţele de capital există un context, trenduri, factori macro sau evenimente care afectează sectoare întregi şi, vrei, nu vrei, eşti afectat şi există şi reversul. Astăzi urmărim şi evoluţia pieţelor de capital, face parte din strategia noastră pe termen lung.

    √ Pentru noi 2022 în cadrul portofoliului de office a fost cel mai bun an, pentru că s-au concretizat o serie de tranzacţii mari la care se lucra de mai bine de un an de zile, în contextul unei disponibilităţi destul de mari de spaţii. Majoritatea clădirilor sunt închiriate integral, practic 2023 va fi un an în care ne vom concentra pe două obiective: primul din punct de vedere operaţional să închidem ultimele disponibilităţi rămase, faza a doua a proiectului One Cotroceni Park, al doilea obiectiv să ne concentrăm pe următoarele dezvoltări şi să identificăm strategia, momentul de începere, chiriaşii ancoră şi încadrarea lor, un an cu un volum de tranzacţii mai mici pentru că nu mai există disponibilitate în cadrul portofoliului nostru dar cu un proiect nou ce va fi început anul acesta.

    √ Într-un fel noi avem o vizibilitate foarte mare asupra pieţei, avem 6 clădiri de birouri amplasate în toate zonele de interes şi care accesează categorii diferite de chiriaşi, de la zona de nord Pipera, Floreasca, Barbu Văcărescu. Vedem comportamentul din întreaga piaţă. Ne putem extrage nişte informaţii foarte relevante: de exemplu ca medie procentul este de 50% prezenţă la birou, cu menţiunea că este foarte diferit de la un sector la altul, extremele fiind sectorul de tehnologie, unde prezenţa este sub 50% iar la extrema cealaltă companiile de servicii, care lucrează foarte mult în contact cu clienţii lor dinamici şi au nevoie să fie lângă clienţi iar prezenţa la birou este mai mare. Dar ca medie suntem la 50% şi cred că este o medie care se aplică la nivelul pieţei, trendul este pozitiv dar este încet, angajaţii se întorc la birou dar într-un ritm încet.

    Noi considerăm că prin valoarea adăugată pe care o generezi ca dezvoltator pentru chiriaşul tău poţi sprijini acest procent şi uşura experienţa angajatului.

    √ Toate companiile îşi regândesc amprenta de la locul de muncă, ca urmare a pandemiei, fac intervenţii asupra acestei amprente, unele companii au crescut, au avut business mult în pandemie, chiar dacă angajaţii lucrează hibrid. Alte companii au un număr mai mic de oameni care vin la birou, iar această regândire a strategiei a fost o oportunitate de-a îmbunătăţi condiţiile de lucru, nu e vorba doar de birouri, este un efect pozitiv, faptul că firmele şi-au regândit mediul de lucru şi s-au aplecat asupra calităţii lui, asupra condiţiilor de lucru, la nivelul economiei este un efect benefic.

    √ Agenda: Interacţionez cel mai mult cu echipa de leasing, cea care gestionează tot procesul de închiriere pentru toate clădirile de birouri şi spaţii comerciale, pe lângă procesul de achiziţie contează foarte mult relaţia şi evoluţia relaţiei cu portofoliul de chiriaşi. Împreună cu echipa de leasing lucrăm foarte mult la acest proces, la aceste relaţii pe termen foarte lung, minimum 5, 7, 10 ani. Dincolo de a le pune la dispoziţie o infrastructură imobiliară, suntem parte din procesul de-a adăuga valoare mediului de lucru. Pe locul doi interacţionez destul de aproape cu echipele de asset management, care coordonează procesele tehnice din cadrul clădirilor şi cu echipele de proiectare, avem integrat acest serviciu de proiectare şi design, este un capitol important în procesul de dezvoltare, unde fiecare detaliu contează şi poate face o poveste de succes sau nu. Lucrăm foarte strâns împreună ca să ne asigurăm că produsul este deosebit.

    La ce nu renunţaţi niciodată din agendă? Întâlnirile cu clienţii pentru mine sunt extrem de importante şi relevante, chiar dacă uneori străbaţi tot oraşul pentru o discuţie care se putea face altfel, dar este important să înţelegi nevoile şi poziţia partenerului. Fiecare întâlnire poate genera valoare pentru următoarele proiecte.

     

    Raluca Radu, CEO al Answear

    √ Cum vă daţi seama dacă businessul merge bine sau nu? În online avem marele avantaj de-a vedea imediat la nivel de căutări în Google, trafic pe site, deservim o plajă largă de tipologii de public, vedem toate mişcările sociale. Anul a început pe creştere, odată cu ridicarea restricţilor piaţa de fashion a explodat. Avem creştere de 30% faţă de anul trecut, aşteptările sunt ca acest an să fie sub fenomenul că am scăpat de Covid-19 şi vrem să recuperăm toate călătoriile, deci va fi nevoie de haine, pantofi, genţi.

    √ Cum arată agenda: 50% din timp îl petrec în şedinţe. Cel mai mult interacţionez cu managerul de customer support şi de marketing, echivalentul părţii de vânzare, este important să achiziţionezi noi clienţi, este o piaţă concurenţială pe fashion online, contează partea de experienţă a clientului până la tabelul de mărimi.

    √ La ce indicatori vă uitaţi? Indicatorii din zona digital sunt cei mai importanţi, vedem toate mişcările practic. A crescut comanda medie ca o consecinţă a inflaţiei, am câştigat noi categorii de public, a intrat un public premium în online, care venea din malluri, am venit cu branduri pe care nu le aveam. Clientul a vizualizat mai puţine produse înainte să cumpere, a fost asimilat acest obicei de-a cumpăra online.

    √ Din toate studiile se vede că aşteptările sunt către „next day delivery”, ne uităm şi noi la asta, cum putem micşora timpii de livrare.

    √ Trendul este al automatizării, eu sunt fan al ideii de eliminare a taskurilor repetitive, oamenii trebuie să se concentreze pe creativitate, dacă mindsetul era să facă taskuri repetitive, atunci jobul lui e ameninţat de automatizare. De inteligenţă artificială ar trebui să ne folosim ca să ne focusăm pe lucruri importante.

    La ce nu renunţaţi niciodată din agendă? Nu renunţ la întâlnirile cu oamenii cheie şi la sport, care mă ajută să funcţionez. Dimineţile le încep cu sport şi judecată.

     

    Radu Savopol, fondator şi CEO al 5 to go

    √ Trei priorităţi pe agenda din T1? Ne interesează meniul de vară, care are un impact major, primii trei ani nu am pus accent, dar uşor-uşor l-am dezvoltat, anul trecut a contribuit foarte bine. Locul doi este media de bon, pe care ne interesează să o creştem, asta este provocarea cea mai mare, ne apropiem de 12 lei, în 2000 era până în 7 lei. În 2021 am sărit de 6,5 lei. Locul trei pentru mine este zona de retail, am făcut pasul de la brand horeca în zona de retail, ne apropiem de 40 de produse pentru zona dedicată retailului şi dezvoltarea internaţională.

    √ Cum vă daţi seama dacă businessul merge bine sau nu? La noi vorbim de 20.000 de euro într-un business. Raportul acela săptămânal de câte accesări de franciză am avut este un barometru foarte bun, suntem la 7% concretizări din câţi aplică. Avem apetit foarte mare, suntem business meteosensibil, le-am cerut dezvoltatorilor de soft să facă site-uri cu previziuni de vreme, să pot analiza de ce anul trecut în 15 martie a fost vârf de vânzări de 2-3 zile. Un 20 de grade versus vreme urâtă îţi poate influenţa vânzările foarte mult, când ninge sau plouă ai scădere minus 30% în prima zi.  Este un trend bun acum dar oamenii se uită la bani, se duc probabil la o categorie mai ieftină, nu te mai răsfeţi cu 15-20 de lei zilnic, vin şi în zona de 7 lei.

    √ Indicatorul din primul trimestru care v-a depăşit aşteptările? Suntem peste 10% pe buget la ce am estimat la martie, am estimat 3,1 milioane vânzare, închidem cu 3,5 milioane de euro, peste ce am estimat. La preţuri din octombrie nu am mai umblat. Este foarte uşor de previzionat ce se întâmplă, suntem în deschiderile targetate, 150 de locaţii anul acesta, am mai schimbat din francizaţi şi imediat se simte, am adus produse un pic mai scumpe.

     

    Corneliu Bodea, fondator şi CEO al Adrem Invest

    √ Este important cu ce îţi umpli agenda şi măsura în care componenta strategică, de dezvoltare, ocupă timpul care i se cuvine. Eşti tentat să te uiţi pe problemele  funcţionale, operaţionale. Mai este un aspect ce ţine de a construi agenda în aşa fel încât să ţină cont de cursul pe care îl stabileşti, eu stabilesc obiective strategice multianuale, care au în spate obiective apropiate de acţiuni, o dată  la trei luni mă uit să văd dacă obiectivele strategice mai sunt relevante. Momentele de criză se particularizează prin lipsa de constanţă a obiectivelor strategice pe termen lung. Un lucru care mi se intâmplă des şi împotriva căruia lupt şi înving este riscul de-a te transforma în „doctor”, este mai bine să te transformi într-un „coach”, să îl ajuţi pe cel de lângă tine să identifice singur problemele, acesta este pasul de valoare.

    Eu cred că o agendă bine făcută este o agendă care nu poate fi finalizată 100%. Agendele pe care le poţi atinge uşor au o problemă. Nu renunţ niciodată la întâlniri şi la pauze.

    √ De cel puţin două ori pe lună în cadrul şedinţelor de board şi în cadrul şedinţelor aplicate mă văd cu directorul de HR.  Noi lucrăm cu un tip de personal foarte specializat în energie, şcolile nu mai produc astfel de specialişti, nu mai vrea nimeni să lucreze în acest domeniu, este o meserie grea, dificilă. Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcţie care găseşte personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât şi al specialiştilor cu studii superioare. Însă gradul de retenţie este de 20%, din 10 persoane pe care le pregătim, 2-3 rămân în companie.

    √ Energia a fost considerată un fel de vinovat a ceea ce s-a întâmplat în piaţă, mai ales în tot ceea ce înseamnă inflaţia. 2023 începe foarte ciudat în energie, cu un calm peste tot.

    √ Vedem un domeniu cu dinamică mare, cel al energiei regenerabile, fotovoltaică, toată lumea vrea să îşi optimizeze consumul instalând fotovoltaice, inclusiv compania pe care o conduc vede o creştere substanţială în acest domeniu, însă în restul sectorului energetic presiunea continuă, calmul acesta este un calm aparent, tranzacţiile de energie sunt la un nivel redus, statul a făcut o intervenţie masivă în ceea ce înseamnă mecanismele de piaţă.

    La ce indicatori vă uitaţi? Având în vedere dimensiunea companiei mă uit la indicatori ce tin de vânzări. Urmăresc pe termen mediu, pe trei ani de zile, nişte procente de acoperire cu contracte, acesta este primul lucru la care mă uit. Apoi indicatorii de cash şi încadrare în execuţie. Urmăresc foarte atent şi piaţa energiei, numărul de tranzacţii, termenul cu care se încheie tranzacţiile, acestea îmi spun despre sănătatea acestui sector.

     

    Ana Dumitrache, managing director al CTP România

    √ Trei priorităţi pe agenda din T2? Mai avem de lucrat la structurile de comunicare, un proiect nou pe care ne-am propus să îl evaluăm în iunie, să vedem cum arată echipa de lucru. A doua prioritate este evaluarea pe pipeline, ce nu ai făcut până la jumătatea anului este foarte greu să mai faci în a doua jumătate, nu imposibil, dar trebuie să găseşti formule. Ultima prioritate pe agenda este partea de închiriere, care a mers foarte bine, am făcut un bilanţ de anul trecut până astăzi dar sunt 1 milion de metri pătraţi pe care i-am închiriat sub diverse forme. Al treilea punct pe agenda mea este cel legat de statusul închirierii în strânsă legătură cu pipelineul de construcţii de anul acesta.

    √ Cum vă daţi seama dacă businessul merge bine? Cel mai important este să am legătura cu clienţii. Ştim cine sunt clienţii şi ce fac în depozite, cum se modifică structura produselor. Întotdeauna dacă este un client răspund, asta este regula de aur, dacă ţii canalele deschise înţelegi evoluţia mai largă. Dincolo de rapoarte, o dată pe săptămână mă văd cu toate echipa de vânzări. La noi parcursul de la idee şi până la un contract poate fi durata foarte mare, de la două luni până la un an şi jumătate, dar săptămânal am feedback pe fiecare din tranzacţiile la care lucrăm, o metodă de-a prezice ce se întâmplă pe următoarea jumătate de an..

    √ Industria noastră este la baza tuturor  lanţurilor economice, tuturor fenomenelor, atât de mult ancorată în concret încât dă semne foarte puternice. O utilizare excesivă a depozitului nu este neapărat un semn bun. Sunt depozite pline de stocuri şi clienţi care se plâng că le-au scăzut vânzările, sunt mai multe straturi de crize, eu i-am spus incertitudine, este linia roşie. Pentru businessul nostru este foarte bine, dar suntem într-o situaţie de incertitudine, anul acesta vom fi foarte bine, dar nu pot prezice pentru anul viitor.

    √ Trebuie să ai răbdare şi să intri în partea fundamentală a tendinţelor ca să le înţelegi cu adevărat şi să înţelegi ce urmează

    √ Nivelul chiriilor creşte în industria noastră, o industrie în care chiriile nu au crescut de 20 de ani.  Era şi momentul, dacă ne uităm la Europa Centrală şi de Est eram răţuşca cea urâtă.

    √ Indicator care a depăşit aşteptările în T1? La final de Q1 avem peste 3 procente faţă de ce am estimat noi în mod optimist, ne aliniem, vine natural. Al doilea lucru pozitiv este achiziţia închisă care trebuia să se întâmple în Q2.

     

    Adrian Garofeanu, CEO al Knauf Insulation

    √ Pe agendă sunt multe, dar trei lucruri pe care le urmăresc sunt să vedem rezultatele la jumătatea anului şi poate să facem o revizuire a strategiei, nu vom aştepta până la jumăttaea anului, facem trimestrial, tot la jumătatea este pregătirea bugetului pentru anul următor, la noi în companie atunci începem să creionăm bugetul anului care vine.

    √ Cel mai important punct pe care îl urmăresc este evoluţia la fabrica nouă, investiţia de la Târnăveni, unde avem alocaţi 130 de milioane de euro. E important să ne asigurăm că suntem în grafic, într-un an de zile de aici încolo trebuie să ne asigurăm că este gata. Vor fi 130 de locuri de muncă în total, deja începem să angajăm oameni pentru noua fabrică, ei trebuie pregătiţi.

    √ Cum vă daţi seama dacă businessul merge bine? Sunt factori ce îţi pot da o  idee, precum autorizaţiile de construcţii, dacă sunt mai puţine înseamnă că şi trendul e negativ, legislaţia şi dacă se schimbă. Mai sunt creditele ipotecare. Ne uităm pe rapoarte interne, externe, de la Insse, pe toate încercăm să le înţelegem, dacă aflăm că cererea de ciment sau fier-beton a scăzut e clar că se va construi mai puţin. Este foarte complex când faci o analiză de trend, ne uităm la multe cifre, inclusiv rapoarte internaţionale care arată cum vor creşte anumite domenii.

     

    Bogdan Badea, CEO al eJobs

    √ Este o piaţă atipică, vedem din partea companiilor o temere, o reticenţă de a crea noi locuri de muncă, văd multe ştiri despre calamităţi, război, cutremur, toate îţi pun la îndoială deciziile de business.

    √ Există acest paradox, avem o zonă a candidaţilor din ce în ce mai activă, pe CV-uri noi avem o explozie, poate părea pozitiv pentru noi ca platformă dar nu este atât de bine, înseamnă că există zone din economie unde sunt semne de întrebare, unde sunt oameni care poate trebuie să îşi găsească un loc nou de muncă din cauza inflaţiei sau a ratelor mari. Chiar dacă poziţia ta nu este afectată este imposibil să nu te gândeşti dacă nu există un val doi sau trei al concedierilor.

    √ Vedem ca trend o scădere a postării de joburi remote din partea companiilor în ultimele şase luni şi o creştere spectaculoasă pe partea celalaltă, oamenii vor să muncească remote, avem 6-7% joburi remote din total joburi postate şi 14-15% din aplicări se duc către ele, sunt singurele locuri de muncă care atrag de două ori mai mult decât sunt joburi. Pe locurile de muncă în străinătate avem 3-4% din aplicări, înainte de pandemie aveam 20% de aplicări pe joburi în străinătate, cu pandemia a scăzut sub 1% , acum ne-am stabilizat la 4-5%, nu mai este un interes atât de mare al românilor pe joburi în străinătate.

    √ Dar pe remote este un interes major, companiile care postează joburi remote câştigă, din zona rurală sau medie urbană, unde oamenii nu au alte şanse. Sunt oraşe mici unde dacă nu lucrezi în retail nu ai alte şanse, tinerii sunt fericiţi că au joburi remote pentru o companie cu sediul centrral la Bucureşti, Cluj, Timişoara, dar că pot munci de acolo pentru multinaţionale. Pe IT mulţi programatori s-au mutat chiar pe zona rurală.

    √ Nu renunţ la a aloca o parte a agendei ca timp liber, în care să am diferite discuţii unu la unu sau pe subiecte punctuale. Am observat că atunci când am 90% din agendă rezolvată este săptămâna în care rezolv cele mai puţine lucruri, pentru că nu ai timp să dai acel mental shut down, atunci rezerv 20-30% din timp liber să mă ocup de zona strategică.

    √ În oraşele mari cât eşti mai aproape de salariu minim ca ofertă de salarizare şanşa de-a recruta este mai mică,  probabil salariul mediu este undeva de unde putem discuta în oraşele mari. Generaţia nouă are chirie, din ce în ce mai mult asistăm la un cost de viaţă crescut, pe măsură ce costul vieţii creşte nu mai poţi să stai pe 2500 de lei pentru a plăti o chirie, jumătate din salariu se duce pe chirie, practic nu prea poţi să mănânci, este imposibil să trăieşti cu 2500 de lei în Bucureşti dacă plăteşti o chirie.

    √ Braşovul, Iaşiul, Clujul se luptă cu Timişoara, cresc anumite oraşe şi nu vom mai avea 2-3 poli, cu cât vom avea 10-15 oraşe puternice, cu atât va fi mai bine. Oradea a crescut spectaculos în ultimii ani.

     

    Dragoş Militaru, managing director al Kandia

    √ În trimestrul II avem o mare provocare să readucem pe creştere brandurile de tablete, Kandia şi Primola, motoarele noastre ROM şi Măgura sunt pe creştere, avem creştere de două cifre şi pe volume şi cifră de afaceri, dar avem şi branduri care au întâmpinat dificultăţi. Prioritatea permanentă este completarea echipei, este foarte greu să completezi echipa de producţie, să găseşti mecanici sau electricieni, suntem în curs de formare pe forţe proprii, prin parteneriate cu licee de profil, practică la locul de muncă, să găsim forţă de muncă, avem muncitori de pe 3 continente, 5-6 ţări. Mai avem un proiect de investiţii în derulare, suntem singurii care avem o linie automată cap-coadă, linia de prăjturi pentru Măgura, mai avem nevoie de capacitate pentru că vindem bine şi am intrat pe pieţe mari de export, investiţia ne va creşte capacitatea cu 12% în aceeaşi locaţie şi va fi finalizată în 2024, este important să văd la borna de la finalului T2 că se întâmplă conform calendarului

    √ Trebuie să stai aproape de consumator, să înţelegi comportamentele de consum, schimbările unor trenduri de consum, să înţelegi cohorta de consumatori. Sunt mulţi rezidenţi, iar în urma războiului avem şi peste 110.000 de ucraineni care stau aici, 11 lucrează la noi, urmărim nivelul de consum, cumpărăm studii de piaţă sofisticate, vedem cu fineţe în rapoartele astea ce se întâmplă cu consumul, ne măsurăm execuţia la raft, în magazine, apoi observaţii directe, avem magazin de producător, vedem traficul, numărul de bonuri, valoare bon, îţi dă o anumită tendinţă.

    √ Avem şedinţe săptămânal de forecasturi, venim şi facem modificări pe estimări, vremea e un factor important, vara nu măncăm aşa mult ciocolată că se topeşte, în decembrie este vârf de sezonalitate.

    √ Dacă lumea nu circulă ai o problemă. Avem produse pe care le consumi la impuls, dacă impulsul este blocat cum a fost în pandemie consumul scade, atunci am pierdut mult consum în pandemie, contează şi intensitatea promoţională, este o piaţă foarte competitivă, ne batem cu lideri mondiali.

    √ Este o piaţă bună, consumul creşte, cohorta de consumatori creşte, vorbim şi de imigraţie, piaţa de dulciuri creşte în consum.

    √ Recesiunea nu s-a întâmplat din T1, crease un pic de panică, vedeam un comportament de prudenţă, am văzut migrare către produse de preţ premium la produse de preţ mediu, pentru că lumea s-a temut de iarnă, a fost panică.

    √ La nivel de T1 am avut un martie bun, doar ianuarie a fost lună de scădere, eu mă uit la volume, iar T1 este închis plus 10% în volume vândute, ce se traduce în peste 20% creştere ca cifră de afaceri.

    √ A doua supriză este faptul că noi de 18 luni suntem nevoiţi să creştem preţurile produselor noastre din 6 în 6 luni, anul trecut am  avut două creşteri, iar în ianuarie am implementat o creştere cu 12%, cumulate aceste creşteri depăşesc 40% în
    18 luni, brandurile mari ROM şi Măgura câştigă cotă de piaţă, şi-au păstrat relevanţa.

    Clienţii noştri sunt retailerii, avem o armată de oameni de vânzări şi pot să vadă fizic ce intră în coşuri, dacă cumpără sau nu cumpără, tot felul de observaţii, iar a treia dimensiune este observaţia rotaţiei stocurilor, ai un stoc de 10-14 zile, există un depozit logistic, stoc tampon de 14 – 20 de zile în depozite, stoc la ditstribuitor de 30 de zile, dacă urmăreşti viteza de rotaţie ştii exact ce urmează.

     

    Cu ce îşi începe ziua un CEO şi când dă shut down la tot ce ţine de job şi se dedică vieţii personale?

     

    Sportul, pe agenda zilnică a managerilor

    Sportul merge mână în mână cu businessul. Ziua a patru executivi de top prezenţi la Meeting Office începe cu mişcare fizică, fie că este vorba de o plimbare sau de alergat pe banda din sala de fitness. Un CEO „dă shut down” foarte rar, dar are nevoie să îşi găsească momente în care să se deconecteze, iar sportul reprezintă o soluţie.

    „Îmi rezerv dimineţile pentru sport şi judecată. Nu renunţ niciodată la întâlnirile cu oamenii cheie, clienţi, parteneri şi nici la sport pentru că mă ajută să funcţionez”, a spus Raluca Radu, CEO al Answear, retailerul online de fashion din Polonia,  prezent pe piaţa locală din 2015.

     

    Şi Adelina Badea, CEO al Mobexpert, spune că practică zilnic sport, fie dimineaţa, fie seara. Această activitate face parte din rutina ei zilnică. „Sunt o persoană foarte matinală şi este obligatoriu ca în fiecare zi să fac sport, dimineaţa sau seara. Nu reuşesc să dau shut down, nu am învăţat încă să fac asta şi nu ştiu dacă îmi doresc să fac asta. Seara după cină este momentul în care mai am ceva de făcut, încă nu am învăţat să dau shut down, adică am închis, am plecat”, a spus Adelina Badea, CEO al Mobexpert.

     

    Înainte de a ajunge la birou şi de-a intra în întâlniri sau a merge pe şantier şi Mihai Păduroiu, CEO al One United, divizia de office, spune că încearcă să facă sport.

    „Sunt o persoană matinală, mă trezesc între 6 şi cel târziu 7  dimineaţa.  Încep cu sport în unele zile, mi-ar plăcea să încep în fiecare zi cu sport, dar încă nu am ajuns la performanţa asta. Apar întâlniri, calluri, demografia oraşului nu permite un timp aşa de optim, apoi birou, şantier în funcţie de agendă”, spune Mihai Păduroiu, CEO al One United, diviza office.  El spune că întotdeauna îşi scrie lucrurile importante pentru ziua sau săptămâna respectivă. „Am acest obicei, cred că este important să vezi că ai tăiat taskul respectiv. La noi este greu să dai shut down, pentru că pot apărea anumite situaţii pe care să le ai şi destul de târziu seara.”

     

    Sportul face parte şi din rutina zilnică a antreprenorului  Corneliu Bodea, fondatorul Adrem, unul dintre cele mai mari businessuri din domeniul soluţiilor industriale şi al lucrărilor energetice, fondat în urmă cu 30 de ani. „Mă trezesc înainte de ora 8, încep ziua cu sport, nu ajung mai devreme de 10.30 – 11 la birou, de obicei la noi în energie la ora 11 deja sunt rezolvate o parte din probleme.” Grupul avea anul trecut 1.000 de angajaţi care făceau parte din cele trei companii care formează Adrem (Adrem Invest, Adrem Engineering şi Adrem Link). Pentru anul acesta estimările arătau că grupul va ajunge la un rulaj de 250 de milioane de lei.

     

    Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, a spus că este important să alegi intervale de timp când vrei să ai un „mental shut down”, adică să nu te mai gândeşti la anumite probleme.

    „Sunt o persoană matinală, am nevoie de cafeaua de dimineaţă, mă plimb cu căţeluşa prin curte,  dar din punct de vedere al shut downului nu prea dai shut down, ci îţi alegi intervale de timp când vrei să ai un mental shut down, adică să spui: Încerc să nu mă mai gândesc la problemele respective, nu am o oră. Încerc să ţin o organizaţie orizontală, astfel încât destui de mulţi pot ajunge la mine în orice moment, fără să pun bariere, asta vine cu un efort de timp pe partea cealaltă.”  Mai mult, el a precizat că  pe măsură ce agenda s-a încărcat a devenit extrem de punctual, pentru că şi-a dat seama că este singura modalitate prin care poate să comprime cât mai multe lucruri.

     

    Recrutarea angajaţilor, o provocare pentru toate companiile indiferent de industrie

     

    Tot mai multe companii îşi formează angajaţii pe forţe proprii, prin dezvoltarea de şcoli sau găsirea de parteneriate cu licee de profil

    √ Completarea şi consolidarea echipei reprezintă o prioritate pe agenda unui CEO, este tot mai greu pentru companii să găsească forţă de muncă specializată, de la  mecanici sau electricieni, multe companii au început chiar să îşi formeze angajaţii pe forţe proprii, prin deschiderea de şcoli sau parteneriate cu licee de profil, dar se uită să recruteze şi din rândul refugiaţilor ucraineni care s-au mutat temporar în România. 

    √ Şansele de recrutare sunt cu atât mai mici cu cât oferta salarială este mai aproape de salariul minim în oraşe mari precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara, iar companiile trebuie să îşi ajusteze oferta salarială în funcţie de diferenţele regionale.

    √ Partea plină a paharului este că avem de la începutul anului trecut o populaţie rezidentă în creştere prin numărul mare de ucraineni mutaţi temporar în ţară. Lipsa forţei de muncă a împins unele companii să caute forţă de muncă în rândul refugiaţilor ucraineni dar şi în afara ţării şi în acelaşi timp să investească tot mai mult în procese de automatizare şi robotizare. Kandia, cel mai mare producător de ciocolată, are angajaţi din 5 – 6 ţări şi a recrutat şi 11 angajaţi din rândul refugiaţilor ucraineni.

    √ „Prioritatea permanentă este completarea echipei, este foarte greu să completezi echipa de producţie, să găseşti mecanici sau electricieni, suntem în curs de formare pe forţe proprii, prin parteneriate cu licee de profil, practică la locul de muncă, să găsim forţă de muncă, avem muncitori de pe 3 continente, 5-6 ţări. (…) În urma războiului avem şi peste 110.000 de ucraineni care stau aici, 11 ucraineni lucrează la noi”, a spus Dragoş Militaru, CEO al Kandia. Mai mult, compania a investit în automatizarea liniilor de producţie. „Suntem singurii care avem o linie automată end to end (cap-coadă – n.red), linia de prăjturi pentru Măgura, mai avem nevoie de capacitate pentru că vindem bine şi am intrat pe pieţe mari de export, investiţia ne va creşte capacitatea cu 12% în aceeaşi locaţie şi va fi finalizată în 2024.”

    √ Orice investiţie nouă trebuie să îşi asigure şi forţa de muncă, oamenii trebuie găsiţi din timp şi pregătiţi.  Adrian Garofeanu, director general al Knauf Insulation, spune că  una din priorităţi este găsirea de forţă de muncă pentru noua fabrică pe care o dezvoltă la Târnăveni, o investiţie de 130 de milioane de euro. „Într-un an de zile de aici încolo trebuie să ne asigurăm că este gata fabrica nouă, investiţia de la Târnăveni, unde avem alocaţi
    130 de milioane de euro. Este important să ne asigurăm că suntem în grafic. Vor fi 130 de locuri de muncă în total, deja începem să angajăm oameni pentru noua fabrică, ei trebuie pregătiţi”,     a spus el.

    √ Problema forţei de muncă rămâne o preocupare continuă pentru angajatori, indiferent de sectorul în care activează companiile. Şi în energie se găsesc tot mai greu specialişti.

    √ „Noi lucrăm cu un tip de personal foarte specializat în energie, şcolile nu mai produc astfel de specialişti, nu mai vrea nimeni să lucreze în acest domeniu, este o meserie grea, dificilă. Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcţie care găseşte personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât şi a specialiştilor cu studii superioare. Gradul de retenţie este de 20%, din 10 persoane 2-3 rămân în companie. Este o luptă continuă, una din preocupările majore pe care le am ca CEO“, a spus şi Corneliu Bodea, fondatorul Adrem Invest.

    √ Cu cât  oferta salarială este mai aproape de salariul minim, cu atât şansele de a recruta sunt mai mici în oraşele mari precum Bucureşti sau Cluj-Napoca.

    √ „Generaţia nouă are de plătit chirie, iar pe măsură ce costul vieţii creşte, nu mai poţi să stai pe un salariu de 2500 de lei pentru a plăti şi o chirie, jumătate din salariu se duce pe chirie, practic nu prea poţi să mănânci. Este imposibil să trăieşti cu 2.500 de lei dacă plăteşti şi chirie“, a spus Bog­dan Badea, CEO al eJobs, platformă de recru­tare. El mai spune că vede ca trend o scădere a postării de joburi remote din partea companiilor în ultimele şase luni şi o creştere spectaculoasă pe partea celalaltă, oamenii vor să muncească remote.

    √ Atâta timp cât într-un oraş mare rata şomajului este 1%, este o piaţă a angajatului şi nu a angajatorului, iar companiile trebuie să aibă toate datele pentru a înţelege diferenţele regionale şi să ajusteze politica salarială.

    √ „De fapt sunt generaţii care au schimbat comportamentul profesional, sunt multe date care trebuie coroborate ca să înţelegi dife­renţele regionale şi datele legate de nivelul de şomaj. Trebuie să iei toate datele şi să ajustezi politica salarială să vii cu o propunere onestă şi tentantă. (…) Este o piaţă a angajatului atâta timp cât ai şomaj de sub 1%“, a spus Sergiu Oprescu, executive president al Alpha Bank. El a mai spus că dacă înainte angajatul pleca de la banca A la banca B, astăzi vedem o mare parte din angajaţi ieşind în afara sistemului bancar, băncile se auto­ma­tizează, digitalizează, reţeaua de sucursale a fost optimizată, există un trend de reducere a numărului de angajaţi, potrivit lui. În 2008, sistemul bancar era la vârf ca nu­măr de sucursale şi angajaţi, cu 71.000 de locuri de muncă active la acea dată. În 2022, datele arată că în întregul sistem bancar mai lucrează aproape 52.000 de oameni pe un trend care a continuat să fie de scădere. √

  • Poate că oamenii simpli nu sunt educaţi financiar, dar cele mai mari falimente, prăbuşiri sunt făcute de oameni educaţi financiar

    La finalul lunii martie, într-un weekend, Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, a fost preluată de UBS, prima bancă, pentru a se evita o prăbuşire a întregului sistem financiar global. Acţionarii Credit Suisse şi-au pierdut banii, la fel ca şi deţinătorii unor serii de obli­gaţiuni Credit Suisse. Nu ştiu pe câtă lume interesează această tranzacţie şi ce s-a întâmplat acolo, dar poate fi văzută şi ca un semnal de alarmă în privinţa modului de administrare a banilor, în special a celor personali.

    În FT Weekend, 8-9 aprilie, cel mai cunoscut ziar de business din Europa,  a fost publicat un reportaj de la Adunarea Generală a Acţionarilor Credit Suisse. Sute şi mii de acţionari, în special mici, au protestat timp de câteva ore împotriva conducerii băncii, împotriva autorităţilor elveţiene şi împotriva presei, în special a Financial Times. Întotdeauna presa este pe lista celor vinovaţi când se produce o prăbuşire, pentru că din cauza presei se produce acel eveniment, nu din cauza managementului şi a autorităţilor de supraveghere. Aceste adunări generale ale acţionarilor sunt un fel de entertainment, unde acţionarii mici au prilejul să-şi facă auzită vocea în câteva secunde sau în câteva minute, cât are fiecare la dispoziţie.

    Acţionarii mari, cei care contează şi care aprobă deciziile conducerii executive, sunt prezenţi, dar nu se bagă. Aşa că acţionarii mici nu contează, deşi ei pierd cel mai mult. Până când nu s-a întâmplat, nimeni nu prea credea că este posibil ca a doua mare bancă a Elveţiei să se prăbuşească într-un weekend, ştergând practic o istorie de 167 de ani, timp în care banca a supravieţuit războaielor, crizelor, schimbărilor de regim etc. De secole, dar mai ales în ultimele decenii, băncile sunt promovate ca instituţii speciale super şi suprareglementate, iar dacă cineva se leagă de ele şi pune la îndoială modul cum sunt administrate şi supavegheate, este ca şi cum ar atenta la siguranţa naţională. Tocmai de aceea mulţi, în special depunătorii individuali, îşi încredinţează economiile acelor bănci, că ştiu ele ce să facă cu banii şi unde să-i investească.

    Mai mult decât atât, deponenţii sunt îndemnaţi să cumpere şi acţiuni ale bănci­lor, pentru că dacă ai siguranţa depunerilor la bancă, poţi să ai şi siguranţa investiţiei într-o acţiune, pentru că ar fi acelaşi lucru. Aceste propoziţii şi idei de marketing sunt în toate materialele de promovare. Problema este că băncile sunt cele mai vulnerabile la crize, la perioadele de panică, şi sunt cel mai expuse în lumea de astăzi. În perioadele de boom economic supravegherea este laxă pentru că nu se poate întâmpla nimic, iar lobby-urile bancare şi financiare sunt mult mai puternice decât semnele de întrebare care pot să apară. Dacă Credit Suisse s-ar fi rezumat la operaţiunile clasice, la atragerea de depozite şi acordarea de credite companiilor şi persoanelor fizice, şi acum ar fi fost în viaţă.

    În lumea modernă de astăzi, a capitalismului financiar, băncile se bazează mai mult pe operaţiunile financiare, de tranzacţionare pe diferite instrumente şi produse, care nu sunt altceva decât pariuri făcute pe anumite evenimente, respectiv creşterea sau scăderea dobânzilor, pariuri pe falimentul unor companii sau chiar state, pariuri pe creşterea sau scăderea valorii unor acţiuni. Traderii sunt adevăraţii Dumnezei ai acestor bănci, nu cei din conducere, care oricum, de la un anumit punct încolo, nu înţeleg ceea ce se întâmplă în propriile lor bănci. Problema este că atunci când traderii pierd, ei pierd cel mult bonusul, în timp ce acţionarii, în special cei mici, cărora li s-a spus că băncile sunt instituţii care nu pot să se prăbuşească, pierd cel mai mult. În 2007, o acţiune Credit Suisse valora pe piaţa bursieră 70 de euro, iar acum, când banca a fost preluată de UBS (care, apropo, nu voia să cumpere Credit Suisse), o acţiune mai valora 0,7 euro. Dacă un acţionar indivi­dual avea 1.000 de acţiuni, în 2007 acestea valorau 70.000 de euro, iar acum mai valorau numai 700 de euro.

    Acţionarii individuali şi-au pierdut economiile de-o viaţă. Acţionarii cei mai mari, care erau fondurile de investiţii globale, deşi au pierdut cel mai mult în valoare nominală, pot să compenseze aceste pierderi în portofoliile lor prin câştigurile din altă parte. Dar totuşi sunt nişte pierderi.  Deşi pare simplu, unul dintre cele mai grele lucruri este să-ţi administrezi banii, asta dacă îi ai. Dacă îi depui la bancă primeşti o dobândă, care este mică. Dacă îi investeşti în acţiuni sau în alte instrumente financiare mai sofisticate poţi să câştigi mai mult decât la bancă prin dividende şi, poate, prin creşterea valorii acţiunilor, dar poţi să şi pierzi. Nicio bancă, nicio companie, nicio acţiune nu este infailibilă.

    Autorităţile de reglementare şi de supraveghere nu pot să acopere toate evenimentele şi să anticipeze toate riscurile cu care toate aceste entităţi s-ar putea confrunta. Dacă vine o panică şi oamenii vor să-şi retragă banii, nicio bancă din lume nu are cum să reziste, oricât de puternică şi de bine capitalizată ar fi. La fel, nicio companie nu rezistă când apar crize, când sunt schimbări tehnologice, când pierde contactul cu realitatea, când managerii câştigă prea bine. După ce pieţele de capital s-au democratizat începând cu anii ’80, iar oricine poate cumpăra acţiuni, managerii acestor companii au devenit mai importanţi decât acţionarii. Iar managerii lucrează mai mult pentru bonusul lor decât pentru acţionari. Aşa că trebuie să aveţi grijă de banii voştri, mai mult decât au grijă cei care îi administrează. Tot timpul se spune că investiţiile trebuie făcute pe termen lung, că nu trebuie să te uiţi la scăderi care apar pe termen scurt şi că investiţiile în acţiuni sau în fonduri de investiţii aduc câştiguri mai mari decât dobânzile la bancă. Statistica arată că aşa este şi nu poate fi contrazisă. Ce te faci însă dacă ai avut ghinionul să ai acţiuni la Credit Suisse?

    Tot timpul se aduce în discuţie faptul că oamenii sunt needucaţi financiar şi că nu ştiu ce să facă cu banii lor. Poate că oamenii nu ştiu ce să facă cu banii lor, dar toate aceste evenimente şi crize sunt produse de oameni cu cea mai înaltă educaţie financiară. Nu poţi să spui că cei care au condus Credit Suisse nu au avut educaţie financiară, ci dimpotrivă.   ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Exerciţii de reflecţie

    Adesea, în interviurile noastre îi provocăm pe liderii cu care vorbim să ne spună ce lecţii au învăţat din cariera pe care şi-au construit-o, din anul care a trecut, din crizele pe care le-au depăşit ori de la oamenii întâlniţi pe parcurs, fie ei colegi, mentori sau parteneri de business.

    Obişnuiţi să trăim în era vitezei şi să epatăm cu multitaskingul, încercând să rezolvăm cât mai repede sarcini peste sarcini doar pentru a o lua zilnic de la capăt, învinovăţindu-ne când avem „timpi morţi” în weekend, în loc să rezolvăm diverse treburi casnice sau ce a rămas neterminat la job, şi zăcând serile pe canapea, la seri de Netflix, ne facem din ce în ce mai puţin timp pentru reflecţii asupra propriei vieţi şi evoluţii.

    Se spune că fiecare zi vine cu lecţia ei. Cred însă că de multe ori, prinşi în vâltoarea problemelor de zi cu zi, nu ne facem timp să privim cu interes şi să apreciem aportul fiecărei zile la formarea noastră. Şi simplul fel în care ai răspuns sau ţi s-a răspuns la un mail are potenţialul de a deveni o lecţie de „aşa da!” sau „aşa nu!”. De multe ori prea mărunte pentru a fi considerate ca atare, e posibil ca multe dintre ele să ne scape printre degete dacă nu ne facem timp să reflectăm.

    Astfel, e important ca cel puţin din când în când să ne uităm în urmă, retrospectiv, şi să încercăm să extragem conştient nişte lecţii din anumite momente ale vieţii noastre, fie că au fost situaţii la job, probleme de familie, eşecuri sau reuşite.

    Va fi mai greu decât pare. Dar odată ce începi să faci acest antrenament vei avea o perspectivă mult mai clară asupra asupra propriei evoluţii. Poţi să începi cu o carte: ce lecţie mi-a adus cartea X? Nu trebuie să fie neapărat o carte motivaţională, care se vrea deja plină de lecţii – orice carte. Apoi cu chestiuni mai complexe. Ce lecţie mi-a adus o fostă relaţie, pandemia, o discuţie în contradictoriu, o călătorie? De pildă, ideea acestei opinii a pornit de la încercarea de a-mi da seama ce lecţie am învăţat de la ţările pe care le-am vizitat. În cazul unora răspunsul a venit instantaneu, însă în cazul altora a fost nevoie de brainstorming, care m-a făcut să îmi dau seama că le-am tratat, poate, cu superficialitate, aşa că pe viitor, mi-am propus, când ajung într-un loc nou, să îi descopăr mai în detaliu profunzimile şi să nu plec fără măcar o lecţie învăţată la faţa locului.

    Cred, de asemenea, că ar fi interesant să pui faţă în faţă un grup de oameni care s-au confruntat cu aceeaşi provocare sau au citit aceeaşi carte sau au primit acelaşi tratament – bun sau rău din partea cuiva – un şef, un client etc. – şi să vezi ce lecţie a învăţat fiecare din situaţia respectivă, căci vor fi, cu siguranţă, perspective diferite. Puteţi face asta ca manageri. Vă recomand să faceţi acest exerciţiu cu echipa voastră. O dată pe lună, rezervaţi-vă o oră şi provocaţi-vă unii pe alţii să extrageţi nişte lecţii din luna respectivă, fie ele personale sau profesionale. Veţi avea astfel ocazia să vă cunoaşteţi oamenii mai bine, să vedeţi cum percep lucrurile, să le cunoaşteţi viziunea şi, de ce nu, să creşteţi ca echipă învăţând ceva dacă este de învăţat sau îmbunătăţind lucrurile care au primit deja votul pozitiv. În plus, e o ocazie bună să îmbunătăţiţi comunicarea internă şi să consolidaţi echipa.

    Şi, lideri sau nu, vă provoc pe toţi la un exerciţiu de introspecţie cu privire la anul/luna care a trecut. Ce lecţie v-a adus? Scrieţi răspunsul într-o agendă, pentru a aduna şi valorifica în timp aceste de lecţii, şi, dacă vreţi, împărtăşiţi-l şi cu noi. Aştept răspunsurile voastre pe andra.stroe@businessmagazin.ro.  

     

    Ce m-au învăţat ţările pe care le-am vizitat?

    Indonezia: Să fiu modestă şi să apreciez ceea ce am.

    Italia: Să iubesc viaţa, să cânt, să mă bucur ca un copil.

    Franţa: Nu întotdeauna prima impresie e cea corectă. Între mine şi Paris nu a fost dragoste la prima vedere, dar o a doua vizită mi-a schimbat perspectiva.

    Kenya: Să zâmbesc larg şi să mă conectez cu natura.

    Columbia: „Relax, take it easy!”

    Turcia: Să-mi înving temerile (vă recomand paraglidingul), să negociez prieteneşte şi să ajut animalele fără stăpân.

    Emiratele Arabe Unite: Dream big! Şi că luxul e un moft, nu o nevoie.

    Olanda: Simte-te bine în pielea ta, indiferent de părerea altora!

    Marea Britanie: Să nu mă dau în lături de la munca grea (lecţie învăţată nu ca turist, ci ca fost locuitor).

    Austria: Să apreciez arta.

    MALAYSIA: Că visele pot deveni realitate. Lecţie învăţată când visul de a vizita Kuala Lumpur a devenit realitate.

    Elveţia: Ordinea poate fi spectaculoasă.

    Spania: Atenţie la buzunare!

    Cipru: Să mă deconectez complet „once in a while”.

    Egipt: Autocontrolul (lecţie învăţată din exemplul Ramadanului, practicat de ghizii întâlniţi).

    România: Să respect natura.

    Muntenegru: Lecţia adaptabilităţii. O furtună poate fi mai interesantă decât o zi senină (poate fi folosită şi metaforic).

    Bulgaria: Să apreciez simplitatea. O noapte la cort, pe malul mării, poate fi mai frumoasă decât una la un hotel de 5 stele.

    Malta: Esenţele tari se ţin în sticluţe mici.

    SRI LANKA: Un zâmbet nu costă nimic (lecţie scrisă de la faţa locului).

    Andra Stroe este jurnalist, BUSINESS Magazin

    (andra.stroe@businessmagazin.ro)

     

  • Cifrele din spatele afacerii Revolut: 1 mld. de dolari venituri şi o marjă de profit de peste 80%. În România, banca digitală are 2,6 mil. clienţi, dintre care 500.000 au făcut solicitări pentru a lua un credit

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Cum a reuşit o româncă să transforme o pasiune pe care nu a mai urmărit-o timp de 30 de ani într-o afacere după atât de mult timp. Familia a pus umărul la începerea acesteia

    Monceramice este Monica Mocanu. Şi invers. De când a ales să se întoarcă la una dintre cele mai mari pasiuni ale ei, la trei decenii după ce o închisese în sertar, Monica a găsit resurse şi inspiraţie să transforme în afacere un hobby aducător numai de bucurie. Aşa că din ceramică modelează obiecte diverse, iar din fiecare experienţă se modelează pe ea însăşi ca antreprenor.

    Ceramica este o pasiune la care m-am întors după 30 de ani. La început a fost doar ideea, apoi, în decembrie 2020, am reuşit cu ajutorul familiei să cumpăr cel mai important lucru – cuptorul electric, care a costat 13.000 de lei”, îşi aminteşte Monica Mocanu. Cu această investiţie iniţială la purtător, ea a dus mai departe chimia dintre ea şi ceramică, împletind-o cu o altă plăcere, cea pentru pictură. Astăzi, se completează armonios într-o colecţie întreagă de piese care atrag atenţia şi întorc privirile. „Pictura îmi dă libertatea să creez un univers colorat, să aduc culoare în viaţa de zi cu zi, să mă exprim.

    De fiecare dată creez modele noi, cu forme imperfecte şi desene originale pictate sub glazură, astfel că fiecare obiect are un caracter unic şi exclusiv, fiind piese decorative şi utile în acelaşi timp.” În modelarea lutului, Monica foloseşte puţine unelte, mâinile fiind cele care fac cu adevărat minuni, având în ele un potenţial infinit. „Îmi place tehnica ciupirii, să las urmele degetelor în lut, îmi plac asperităţile şi formele imperfecte.” De unde însă această afinitate pentru creaţia artistică? Monica Mocanu a început să deseneze din copilărie. În clasa a cincea, a dat examen pentru a intra la Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza din Bucureşti, moment căruia i-au urmat mulţi ani de studiu în lumea desenului, a picturii, a modelajului. Absolvirea liceului a avut loc în 1988, la secţia Ceramică, următorul pas fiind – surprinzător – Facultatea de Drept. A fost practic momentul când pasiunea a fost încuiată în sertar. Cu unele mici escapade totuşi. „De-a lungul anilor, am făcut ilustraţii pentru diverse publicaţii şi companii, printre care şi Vodafone. Am participat la expoziţii de grup cu lucrări mixed media în Germania, Argentina, Spania.”

    Monica Mocanu îşi vinde creaţiile pe Facebook şi pe Instagram, la preţuri care variază, în funcţie de model, între 70 şi 200 de lei.

    După ce a luat decizia de a se întoarce la artă şi a investit în achiziţia cuptorului, Monica a fost invitată la o expoziţie de ceramică contemporană în Grecia, unde a experimentat noi tehnici de lucru pe care şi-a propus să le integreze în propriul stil de a crea.  Monica nu foloseşte materiale toxice, iar culorile cu care lucrează pentru pictat sunt cumpărate din afara ţării, după multe provocări prin care a trebuit să treacă până a găsit furnizorii potriviţi, la preţuri convenabile. În 2022, Monceramice a început o colaborare cu reţeaua de localuri Cannoleria, specializate în desertul sicilian cannoli, pentru realizarea unor farfurii din care clienţii să-şi savureze plăcerea dulce. Farfuriile sunt modelate şi pictate manual şi, mai ales, pline de culoare, proiectând îndată pofticioşii în universul „dolce far niente” italienesc. „Tot în 2022, pasiunea mea m-a adus alături de iniţiativa Nestlé (unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de dulciuri, cafea şi mâncare pentru animale de companie – n. red.), prin care am adaptat în premieră în România ghidurile de nutriţie NutriPorţia şi VeggiePorţia în limbajul Braille. Am creat astfel farfurii concepute special pentru a ajuta persoanele cu dizabilităţi de vedere să-şi pregătească preparate echilibrate din punct de vedere nutriţional.” Pentru colecţiile proprii, clienţii Monceramice sunt oamenii care nu doar apreciază lucrurile făcute manual pentru ei înşişi, ci îşi doresc să şi dăruiască asemenea piese unicat. Nu de puţine ori, cumpărătorii revin pentru a-şi completa gama cu noi şi noi obiecte. Monica Mocanu îşi vinde creaţiile pe Facebook şi pe Instagram, la preţuri care variază, în funcţie de model, între 70 şi 200 de lei. La ce visează mai departe? „Îmi doresc un atelier în care oamenii să descopere şi să modeleze lutul, un magazin online şi multe colaborări frumoase, care să se potrivească cu ce creez. Nu am un spaţiu dedicat, lucrez într-un spaţiu mic, care este totodată şi spaţiul de locuit. Se numeşte «apartatelier»”, se destăinuie Monica.

    „Îmi doresc un atelier în care oamenii să descopere şi să modeleze lutul, un magazin online şi multe colaborări frumoase, care să se potrivească cu ce creez.”

    Monica Mocanu, fondatoare Monceramice

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de a stăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Panda Bubble Tea (jud. Harghita)

    Fondatoare: Daria Marc

    Investiţie iniţială: 42.000 de euro

    Vânzări: în medie, 800 de lei pe zi

    Prezenţă: Topliţa, judeţul Harghita

    DiAmo Jewelry – magazin de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Aliona Marcu

    Investiţii: peste 50.000 de euro

    Prezenţă: online

    Ethereal Chalet – unitate de cazare (jud. Argeş)

    Fondator: Vlad Rusu

    Prezenţă: Valea Mare – Pravăţ, judeţul Argeş)

    Centru de radiologie dentară (jud. Bihor)

    Fondator: Călin Popa

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: Beiuş, judeţul Bihor

    Tai-Mălai cu Poveşti – platformă cu recomandări şi cărţi pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Iulia Scutaru Ghiţescu şi Anamaria Ghiţescu

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.