BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Cum au reuşit doi români să construiască o afacere cu care fac peste un milion de euro dintr-o pasiune a lor

    Pasiunea pentru Vintage au scos-o la iveală odată cu mutarea la Viena. Săptămânal, în capitala austriacă, obişnuiau să colinde pieţele de vechituri în căutare de noi comori. Era anul 2015, iar Beatrice şi Emil Stoian abia făceau cunoştinţă cu bogăţia obiectelor aflate la a doua lor viaţă. Ani mai târziu, aduceau şi în România această pasiune aparte şi deschideau la Bucureşti magazinul Măria Ta, cu un portofoliu de obiecte vintage dintr-o mulţime de categorii.

    La un moment dat, un prieten ne-a întrebat dacă nu am vrea să căutăm piese de mobilier second-hand în Viena şi să le aducem în România. Planul era ca el să le vândă, iar banii obţinuţi să fie destinaţi proiectelor sociale în care eram împreună implicaţi de mai mulţi ani”, povestesc Beatrice şi Emil Stoian. Pe lângă mobilier, Beatrice a mai adăugat colecţiei de obiecte vintage noi piese, făcând apartamentul de trei camere din Viena în care locuia să devină neîncăpător.

    Activitatea a mers bine, iar în 2018 a căpătat contur şi la Registrul Comerţului, unde a fost înfiinţată firma Noebe 4 Life SRL. Beatrice este originară din Bucureşti, Emil vine din Constanţa, împreună şi-au unit destinele la Călăraşi, iar de mai bine de 20 de ani locuiesc la Viena. Businessul cu obiecte vintage a început cu un magazin în Călăraşi, apoi s-a extins curajos în Bucureşti, unde a fost deschis magazinul sub emblema Măria Ta, din zona Nerva Traian. De el se ocupă nepotul lui Beatrice, Andrei, împreună cu logodnica lui, Alina.

    Recent, antreprenorii au mai deschis un al doilea magazin în Călăraşi, iar pentru 2023 estimează să obţină, cu trei spaţii în portofoliu, o cifră de afaceri de un milion de lei. „Am investit, în primul rând, multă pasiune şi foarte mult suflet. Oamenii întreabă mereu de ce investesc atâţia bani pentru un magazin, iar asta vorbeşte mult despre patroni şi despre dedicarea noastră. Vrem să ne implicăm în România şi nu este vorba doar de a lua banii clienţilor, ci şi de a oferi un ambient plăcut, frumos, în care să te simţi bine când intri.” Financiar, investiţia a ajuns la circa 10.000 de euro, bani adunaţi în timp, până la deschiderea magazinului Măria Ta, care a necesitat alţi 35.000 de euro pentru amenajare, la care au lucrat, de altfel, cu propriile mâini.„Vindem preponderent produse din perioada vintage 1920-1980, dar şi antichităţi şi chiar produse noi aduse din afară. Tot ceea ce nouă ni se pare frumos sau ne încântă aducem şi în magazinele noastre.”

    Clienţi sunt, în general, tinerii, mulţi dintre ei studenţi, dar şi familii care apreciază obiectele vintage, pensionari sau pur şi simplu vecinii curioşi de ce se ascunde dincolo de uşile magazinului din cartierul lor. „Iubim să vină vecinii şi să stăm la o poveste cu ei”, spune Beatrice. Găsirea spaţiului potrivit pentru magazinul Măria Ta din Bucureşti, pe strada Traian, lângă Bulevardul Unirii, a fost un proces greu şi îndelungat. Birocraţia a făcut şi mai grea această deschidere, iar schimbarea comportamentului de consum după pandemie a fost un obstacol în plus. Oamenii au preferat să investească banii în vacanţe, bucurându-se de libertatea recâştigată a mişcării, aşa că achiziţiile de obiecte, vintage sau nu, au fost puse pe hold. Totuşi, fondatorii Măria Ta spun că au înregistrat vânzări în creştere la haine şi accesorii, iar anul 2021 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de 187.000 de lei şi trei angajaţi. „Anii pandemiei au fost ani de supravieţuire. Nu am fost susţinuţi deloc de stat, am avut voie să ţinem magazinele deschise, însă oamenii nu au avut voie să umble pe străzi şi au fost zile în care am avut vânzări de 3 lei, 6 lei. Am adus bani de acasă, de unde muncim noi, în Viena, pentru a putea să ne ţinem angajaţii şi locaţiile.”

    Însă cum din orice provocare sunt şi lecţii de învăţat, Beatrice şi Emil au ieşit mai curajoşi din pandemie şi cu planuri mai înverşunate de extindere. Au avut timp să le „disece” în lunile în care activitatea a stagnat, iar acum încep să le pună în aplicare. 

    Financiar, investiţia a ajuns la circa 10.000 de euro, bani adunaţi în timp, până la deschiderea magazinului Măria Ta, care a necesitat alţi 35.000 de euro pentru amenajare, la care au lucrat, de altfel, cu propriile mâini.

     

  • Un tânăr român a dezvoltat o aplicaţie care rezolvă unele dintre cele mai mari probleme pe care le are o afacere care este la început de drum şi care îi ajută pe antreprenori să economisească mii de euro

    Multe start-up-uri de tehnologie, şi nu numai, nu pun în prim-plan aspectele juridice atunci când pornesc efectiv proiectul, iar pe măsură ce se dezvoltă businessul încep să se lovească de o serie de provocări pe zona aceasta. Vasile Ţiple, fostul director juridic global al UiPath, s-a gândit să rezolve însă această problemă, atât pentru start-up-uri, cât şi pentru companii mai mari, şi a dezvoltat o platformă ce funcţionează ca o soluţie all-in-one pentru toate activităţile de natură juridică pe care trebuie să le facă o firmă. 

    Această platformă, din punctul meu de vedere, este un câştig enorm pentru start-up-uri pentru că le rezolvă problemele din prima zi în care şi-au făcut un cont. Pot economisi mii de euro şi, în primul rând, cel mai important, mai mult decât banii, este timpul pe care îl economisesc şi faptul că ei nu o să mai repete greşelile pe care orice start-up în prezent le repetă, în sensul în care îşi ţin documentele pe tot felul de platforme în cloud în mod fragmentat, pierzând contractele pe e-mail ş.a.m.d. fiindcă nu există o supraveghere a întregului proces de contractare”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Vasile Ţiple, fondator al Goodlegal.

    El a pornit proiectul la începutul acestui an alături de Alexandru Căciulescu, profesionist în inginerie şi cercetător cu experienţă în companii de top precum UiPath şi J.P. Morgan; Alexandru Tătăran, ce are experienţă de peste un deceniu în a ajuta liderii de piaţă să-şi construiască avantaje competitive prin tehnologii de ultimă oră şi Ioana Teleanu,  profesionist UX cu experienţă în companii mari precum UiPath şi ING Bank, oferind şi consultanţă şi design pentru start-up-uri aflate la început de drum.

    „Goodlegal s-a născut din dorinţa de a rezolva o frustrare personală în legătură cu infrastructura juridică a unei companii, cum o numesc eu. Ideea a avut două origini istorice, aş putea spune. Prima oară în 2016, când eram la UiPath şi încercam să pun la punct infrastructura juridică a companiei şi nu exista un tool cu care să fac treaba asta şi atunci a trebuit să improvizez – am folosit pentru semnături electronice DocuSign pentru anumite contacte cu restul echipelor din companie şi alte platforme pentru că UiPath începuse deja să devină o companie globală. Procesul a fost foarte fragmentat şi a fost nevoie de multă improvizaţie şi mult timp investit în acest demers. Şi surpriza cea mai mare a fost după ce am plecat din UiPath şi am început să ofer sfaturi start-up-urilor. Atunci am observat că efectiv trebuia să încep acelaşi proces de la zero în legătură cu template-urile, toolurile pe care trebuia să le folosească compania. Adică efectiv reiei tot procesul de la zero, reinventezi de fiecare dată roata, ceea ce mi se pare o nebunie, şi atunci aşa s-a cristalizat ideea de Goodlegal“, a povestit Vasile Ţiple.

    Ce face însă Goodlegal? Platforma le permite companiilor să colaboreze uşor, atât intern, cât şi extern cu partenerii lor contractuali, punându-le la dispoziţie diverse funcţionalităţi – de la generarea de documente, inclusiv asamblarea lor prin drag and drop, până la documente juridice standard, editor şi analiză de text juridic, semnătură electronică, funcţionalităţi de automatizare şi integrări, prin care orice companie poate obţine o conformitate legală solidă şi cadrul juridic operaţional în cel mai scurt timp.

    „Din momentul în care ţi-ai făcut cont, ai acces direct la tot ce-ţi oferă platforma, de la management de documente pentru tot ce ai în legătură cu documentele – workflow automation, approval flow, editor pentru documente, semnătură electronică, deci totul sub acelaşi acoperiş, lucru pe care nici în 2016, dar nici acum nu-l găseşti. Mai mulţi fondatori dintr-un start-up sau un director juridic trebuie efectiv să se uite la o mie de alte tooluri de pe piaţă ca să îşi rezolve problemele juridice din punct de vedere operaţional, adică încă nu există acea platformă uşor de înţeles pe care sperăm că o aducem noi acum pe piaţă cu Goodlegal“, a explicat Vasile Ţiple.

    Platforma Goodlegal a fost lansată la nivel internaţional, însă în prima fază start-up-ul se va axa pe pieţele din SUA şi Europa. Odată cu lansarea oficială, start-up-ul a anunţat şi obţinerea unei investiţii de tip pre-seed în valoare de 1,2 milioane de euro de la primii investitori ai uncornului românesc UiPath – Earlybird Digital East Fund, care a condus runda de finanţare, Credo Ventures, Daniel Dines, şi Underline Ventures – cel mai nou fond de investiţii în tehnologie din România, proiectul Goodlegal fiind evaluat la câteva milioane de dolari.  

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Vasile Ţiple, fondator al Goodlegal şi fost director juridic global al UiPath

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care şi-a propus să ajute companiile să îşi digitalizeze şi gestioneze dintr-un singur loc activităţile juridice.

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Natalia Lepădatu, cofondatoare DigiSinergy – soluţii software pentru automatizarea proceselor de business ale IMM-urilor.

    Ce e nou? Compania locală estimează că va încheia anul acesta cu o creştere de 60% a cifrei de afaceri faţă de 2021 – primul an de funcţionare al său. Compania DigiSinergy a fost înfiinţată în iunie anul trecut, ca parte din grupul Producton, iar până acum a investit în dezvoltarea unei suite de produse menite să automatizeze procesele de business din cadrul IMM-urilor, cea mai recentă fiind soluţia de tip ERP-CRM numită Dynamic Sales pentru care a alocat în total resurse de 600.000 euro anul acesta.

    „Noutatea anului pentru noi este o soluţie de tip cloud privat, bazată pe tehnologie RPA (Robotic Process Automation – n. red.) şi inteligenţă artificială de tip ERP-CRM care înglobează întreaga suită pe care noi o furnizăm într-o singură umbrelă, astfel încât, în momentul în care mergem la un client să instalăm soluţiile de digitalizare, să putem să oferim fiecare părticică şi fiecare pas din procesul necesar de digitalizare.“

    2. Invitat: Alexandru Holicov, fondator şi CEO al Adservio – platformă educaţională

    Ce e nou? Compania are ca obiectiv pentru anul 2023 dublarea cifrei de afaceri  şi extinderea activităţii pe noi pieţe externe, primele ţări vizate fiind din regiunea Europei de Est, dar şi din zona Benelux – Belgia, Olanda şi Luxemburg. Anul trecut, Adservio Social Inovation SRL a avut o cifră de afaceri de aproape 4,5 milioane lei, de 2,5 ori mai mare faţă de 2020, când businessul companiei a scăzut pe fondul izbucnirii pandemiei.

    „Anul acesta sperăm să avem o creştere a cifrei de afaceri de 30% faţă de anul precedent şi pentru anul următor avem un obiectiv mai ambiţios, anume să dublăm cifra de afaceri pe care am avut-o în acest an. De asemenea, în 2023 ne dorim să accelerăm extinderea internaţională şi avem câteva ţări din regiune, din zona noastră, pe care le monitorizăm şi sunt şi câteva ţări din vest, din zona Benelux, cu care avem deja discuţii.“

    3. Invitat: Alin Breabăn, cofondator, Vestinda – plaformă de management al investiţiilor în crypto.

    Ce e nou? Start-up-ul local vrea ca începând de anul viitor să facă demersurile necesare pentru pregătirea intrării pe piaţa din SUA, acum acesta concentrându-se în principal pe ţările din Europa şi pe Turcia. În ultimele şase luni, platforma a reuşit să atragă tot mai mulţi utilizatori, ajungând în prezent la peste 1.600 de conturi înregistrate, dintre care o parte sunt şi plătite, start-up-ul începând să monetizeze astfel din luna octombrie.

    „Ca şi strategie de go-to-market, noi acum ne concentrăm foarte mult pe Europa, plus Turcia şi vrem să facem în următoarele 3-4 luni scalarea unui model care în România funcţionează şi abia după aceea să ne ducem concret pe alte pieţe. Fiecare continent şi fiecare ţară, fiecare jurisdicţie, are nevoie de anumite lucruri la care trebuie să fii foarte atent şi vrem să facem un «due diligence» foarte, foarte bun pentru SUA, aşa cum am făcut şi pentru Europa, iar în primele trei luni din anul următor asta vom face. Evident că fiind o platformă globală, avem utilizatori care vin din mai multe locuri, însă când dedici mai mult timp pe o piaţă anume, o înţelegi, te duci să vorbeşti cu oamenii de acolo, lucrurile funcţionează mult mai bine.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • „Călcatul pe cadavre”, una dintre metodele preferate de marii oameni de afaceri. Cine este omul care, pentru a-şi face o afacere, a furat dintre clienţii şi angajaţii companiei unde lucrase timp de mai mulţi ani şi unde fusese foarte apreciat

    Pentru a face business, unii „calcă pe cadavre”. A fost şi cazul lui William Worthington Bain Jr., care nu s-a dat în lături de a lua cu el, când a fondat Bain & Company, astăzi una dintre cele mai mari firme de consultanţă din lume, atât foşti clienţi, cât şi o parte din echipa fostului angajator.

    William Worthington Bain Jr. s-a născut pe 30 iulie 1937 în Johnson City, Tennessee. Antreprenorul a urmat cursurile East Tennessee State College, iar mai apoi s-a înscris la Universitatea Vanderbilt, unde s-a licenţiat în istorie.

    După absolvire a lucrat pentru o scurtă perioadă la o fabrică de prelucrare a fierului, înainte de a se angaja ca director de dezvoltare a şcolii din Vanderbilt. Din acest rol l-a întâlnit pe Bruce Henderson, fondatorul companiei Boston Consulting Group. În 1967 s-a alăturat echipei acestuia, având un salariu de 17.000 de dolari pe an.

    În scurt timp, era văzut de toată lumea ca succesor al lui Henderson, însă în 1973 a decis să demisioneze şi să îşi pornească propria firmă de consultanţă, Bain & Company. În scurt timp a reuşit să obţină doi dintre clienţii fostului angajator, companiile Black & Decker şi Texas Instruments, atrăgând în echipă şi câţiva foşti colegi. În 1984 a pus şi bazele firmei de private equity Bain Capital, numindu-l în rolul de CEO pe unul dintre partenerii săi de business de la acea vreme, Mitt Romney.

    Ulterior, a fondat o nouă companie, Bain Willard, alături de Ralph R. Willard, preşedinte în cadrul Bain Capital. De-a lungul timpului a fost, de asemenea, director al Hinckley Yachts, o companie care produce şi comercializează ambarcaţiuni de lux.

    În paralel cu activitatea antreprenorială, fondatorul s-a implicat activ şi în numeroase acţiuni caritabile, dar şi în mediul educaţional, fiind, printre altele, membru al consiliului Universităţii din Vanderbilt, al cărei absolvent era.

    Antreprenorul a fost căsătorit de trei ori şi a avut patru copii. Bolnav de Alzheimer, el a murit la vârsta de 81 de ani în reşedinţa sa din Florida, în 2018.

    În prezent, Bain & Company deţine birouri în 63 de oraşe din 39 de ţări, are o echipă de 15.000 de angajaţi şi a înregistrat, la nivelul anului trecut, venituri de 4,8 miliarde de dolari. Bain & Company, McKinsey şi Boston Consulting Group sunt numite adesea, în industria firmelor de management şi consultanţă, The big 3 sau MBB.  

     

    Carte de vizită

    1. S-a născut pe 30 iulie 1937 în Johnson City, Tennessee;

    2. A urmat cursurile Universităţii Vanderbilt şi s-a licenţiat în istorie;

    3. În 1963 s-a angajat la Boston Consulting Group;

    4. La şase ani distanţă, cu experienţa dobândită din rolul de angajat a pus bazele propriei companii de consultanţă, Bain & Company, lansând apoi alte două firme, Bain Capital şi Bain Willard;

    5. A avut patru copii şi a murit în 2018.

  • Ce provocări şi ce oportunităţi aduce contextul economic şi geopolitic tumultuos pentru o bancă globală

    La început de 2023 mediul economic a fost puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare sau tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon. Iar companiile, care se finanţează pentru a face mai mult business, au început să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari astfel că îşi regândesc strategiile de afaceri, susţine Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală.

    Există câteva teme care sunt pe radarul tuturor, cum ar fi preţul energiei, inflaţia ridicată, realitatea post-Covid, războiul din Ucraina şi toate implicaţiile lor – acestea sunt conversaţii pe care oamenii le-au interiorizat deja şi pe care le vor continua în 2023”, a declarat Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală, întrebat despre provocările pe care le poate aduce anul 2023.

    Însă ceea ce vedem este că, în ciuda şocurilor războiului cuplate cu consecinţele Covid-19, economia se descurcă remarcabil de bine, completează Nanji, care coordonează în regiune 5 ţări din cluster (România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Ungaria). Principalul motor al rezilienţei economice pare dorinţa guvernelor de a oferi un sprijin fără precedent, pandemia deschizând anterior calea pentru astfel de măsuri.

    Astfel, sectorul privat şi gospodăriile sunt într-o formă relativ bună, în ciuda inflaţiei şi a ratelor dobânzilor în creştere, spune Munir Nanji, care a avut un parcus interesant în cadrul gigantului bancar american Citi, el lucrând şi în România câţiva ani în perioada de început a băncii, în businessul de cash management. În perspectivă, există două scenarii la care ne putem uita, în opinia bancherului de la Citi. Scenariul de bază este că temperarea preţurilor la energie (observată din trimestrul al patrulea din 2022) duce la moderarea inflaţiei, stabilizarea sau reducerea ratelor de dobândă, limitând necesitatea măsurilor de sprijin guvernamental, în timp ce PIB-ul nominal crescut determină scăderea rapidă a deficitelor, iar măsurile temporare de sprijin sunt retrase treptat. ”Din perspectiva creditelor neperformante, nu ar exista o creştere semnificativă, în timp ce rezervele de capital ale companiilor ar fi stimulate ca urmare a scăderii dobânzii şi a reducerii marjelor de credit.”

    „Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres este o nevoie a clienţilor noştri în prezent. Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.”

    Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală

    Pe de altă parte, scenariul advers şi mai puţin probabil este că, după recentul platou, se produce din nou o creştere bruscă a preţurilor la energie, care alimentează o creştere a inflaţiei. În cele din urmă, aceasta se reflectă în economia reală prin contracţia PIB-ului, creşterea şomajului, creşterea numărului de companii care intră în incapacitate de plată. Contracţia PIB-ului real duce implicit la creşterea ponderii datoriilor în PIB, ceea ce, împreună cu deficitele în creştere, pune sub presiune ratingurile creditelor suverane, scăzând în consecinţă apetitul investitorilor pentru titlurile de stat. “Confruntându-se cu resurse limitate pentru finanţarea deficitelor, statele ar fi nevoite să retragă măsurile de sprijin, punând şi mai multă presiune asupra economiei reale. În acest scenariu, probabil creditele neperformante ar creşte considerabil, împreună cu scăderea rezervelor de capital şi creşterea în continuare a ratelor dobânzilor, determinând băncile să încetinească creditarea şi dăunând astfel economiei reale.

    Cu toate acestea, deoarece în ultimii câţiva ani am văzut mult mai multă solidaritate în UE, m-aş aştepta ca, în acest scenariu advers şi improbabil, să aibă loc un nou răspuns coordonat al UE, care să sprijine datoriile suverane, astfel încât guvernele să continue să susţină economia”, explică Munir Nanji. În general, nivelul creditelor neperformante este scăzut şi, în scenariul de bază, este puţin probabil să crească semnificativ; nivelurile de capital sunt încă robuste, în timp ce directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară menţine încrederea investitorilor şi a deponenţilor la un nivel ridicat în sectorul bancar, punctează bancherul de la Citi. Cea mai evidentă întrebare pe termen scurt este dacă inflaţia rămâne o ameninţare suficient de mare pentru a necesita o mai mare înăsprire a politicilor monetare. „Credem că nu, din cauza perspectivelor de creştere slabe, deşi băncile centrale vor rămâne precaute faţă de orice ar putea declanşa o accelerare.” O întrebare mai structurală este dacă o creştere puternică a exporturilor poate fi menţinută sau dacă o „recesiune comercială” în stilul anilor 2010 se instalează din nou. „Ne este greu să fim optimişti, deoarece protecţionismul şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare rămân teme importante în 2023 şi ulterior.” Apetitul pentru risc este probabil să rămână instabil în prima parte a anului 2023, susţine Munir Nanji. „Nivelurile scăzute ale apetitului pentru risc au afectat accesul economiilor emergente la pieţele internaţionale de capital în 2022, în special pentru cele cu un rating de credit mai scăzut. Vestea «bună» este că anul acesta nu vor exista prea multe economii emergente cu nevoi uriaşe de finanţare externă. Decalajele de finanţare externă care nu sunt acoperite de fluxurile de investiţii străine directe nu sunt extreme, în comparaţie cu normele istorice. Dar orice dependenţă de finanţare externă poate deschide o ţară către mişcările destabilizatoare ale valutei şi ale preţurilor activelor, aşa cum a descoperit Ungaria în octombrie, când a trebuit să-şi reevalueze promisiunea de a nu mai creşte ratele.” Creşterea ratelor dobânzii şi pieţele volatile i-au tulburat pe investitori în 2022, aminteşte bancherul de la Citi. „Noul mediu de rate ale dobânzii mai ridicate creează oportunităţi de creştere a veniturilor din managementul de portofoliu. Condiţiile dificile de piaţă au crescut preferinţa pentru lichiditate a investitorilor, totuşi frământările anului 2022 au creat, de asemenea, mai multe oportunităţi de investiţii. Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să atingă un vârf şi ca inflaţia să scadă în curând.” Economiile din Europa Centrală s-au confruntat cu un an 2022 dificil. Criza energetică de la sfârşitul verii anului 2021 s-a intensificat în urma invaziei ruseşti în Ucraina din 2022. Acest lucru a subminat redresarea post-Covid în unele economii mici din CEE. Ca urmare, creşterea PIB-ului în economiile CEE a încetinit în medie la sfârşitul anului 2022 din cauza impactului negativ al creşterii puternice a preţurilor de consum asupra venitului real al gospodăriilor, afirmă Munir Nanji. „Preţurile energiei au contribuit puternic nu numai la creşterea mai puternică a indicilor preţurilor de consum în regiunea CEE, dar au şi înrăutăţit balanţele externe şi interne. Acest lucru a determinat băncile centrale să crească substanţial dobânzile de politică monetară, pentru care ne aşteptăm la o medie de 6,6% în CE în 2023, după 4,9% cu un an mai devreme, urmate de 4,6% în 2024.” Intrând în detalii legate de riscul recesiunii în acest an, Munir Nanji spune că pe plan global, analiştii de la Citi evaluau la început de 2023 că probabilitatea unei recesiuni globale este de aproximativ 30%. Acest lucru contrastează cu evaluarea de 50% pe care au menţinut-o în a doua jumătate a anului trecut. La începutul anului 2023 s-a observat o tranziţie dinamică în economia globală. China şi-a abandonat strategia zero Covid, zona euro s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă, ceea ce a atenuat lovitura de la şocul gazelor, iar datele din SUA de la început de an au arătat o inflaţie mai scăzută şi o activitate economică încă solidă, spune el. „Deşi aceste evoluţii nu ne-au convins să creştem considerabil perspectiva noastră de referinţă pentru creşterea globală în acest an, despre care ne aşteptăm să scadă cu aproximativ 2%, ele au schimbat distribuţia riscurilor în jurul valorii de referinţă. Mai exact, creşterea globală ar putea încă să deraieze, dar acest lucru pare mai puţin probabil decât acum câteva luni.”

    CITI – grupul la nivel global

    1. Citi, gigantul american care gestionează active de circa 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii ani, a eficientizat şi restructurat businessul şi a decis să vândă diviziile de retail din mai multe ţări, inclusiv România.

    2. Citi este una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări. Banca Citi este prezentă în România de peste două decenii.

    În Europa, evoluţiile din zona euro din primele două luni au fost benigne şi au determinat Citi să revizuiască la început de an prognoza de creştere pentru 2023 la 0,6%, în creştere de la -0,4% la sfârşitul lunii noiembrie. „De o importanţă deosebită, regiunea s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă. Căldura a restrâns cererea de energie, iar vântul a permis ca energia generată de turbine să continue să crească. Un alt aspect pozitiv este că stocarea de gaz a rămas ridicată şi stabilă, în comparaţie cu iernile trecute.

    Drept urmare, preţurile la gaze au scăzut (deşi sunt încă ridicate dintr-o perspectivă istorică), iar probabilitatea unor întreruperi definitive în aprovizionarea cu energie în această iarnă pare mult mai mică.” În România, datele de la începutul anului indicau o încetinire a activităţii, cu unele sectoare care au o dinamică foarte bună. Producţia industrială indica o creştere moderată. “În ciuda unei încetiniri, datele din zona comerţului cu amănuntul prezintă o imagine mai încurajatoare pentru creşterea cererii interne. În mod similar, creşterea ocupării forţei de muncă rămâne pe un teritoriu pozitiv şi stabil. În acest context, ne aşteptăm ca în primul trimestru din 2023 creşterea trimestrială să rămână aproape de zero. Privind mai departe, aşteptările noastre privind o inflaţie mai scăzută, creşterea salariilor, creşterea fondurilor UE precum şi revenirea creşterii economice în Europa ne-au determinat să anticipăm o normalizare a activităţii în restul anului 2023 şi o creştere de 2% pentru întregul an”, prognozează reprezentantul Citi pentru economia României.

    Dar ce atitudine ar trebui să aibă băncile în perspectivă în acest context economic şi geopolitic tumultuos? „Băncile trebuie să fie prudente cu privire la apetitul pentru risc şi la distribuirea dividendelor, dar nu există niciun motiv de alarmă.” Dintr-un unghi uşor diferit, dacă ne gândim la implicaţii pentru România şi Citi, un lucru important de reţinut este costul capitalului, care este la un nivel maxim al ultimilor 40 de ani, ceea ce reprezintă un punct de inflexiune destul de dramatic, avertizează Munir Nanji. „În esenţă, companiile se finanţează pentru a face mai mult business, iar companiile private şi publice au început deja să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari.” Reprezentantul Citi aduce în discuţie un studiu din Europa, unde 30% dintre companiile din Europa, inclusiv România, văd astăzi un cost al capitalului mai mare decât costul investiţiilor. Deci, noile proiecte devin o provocare în condiţiile în care costurile de capital devin prea împovărătoare.

    Ca urmare a acestui fapt, în toate industriile, companiile vor trebui să-şi regândească strategiile de afaceri, spune el, susţinând că Citi are un rol important. „Deoarece Citi este prezentă pe atât de multe pieţe de atât de mulţi ani, când companiile au nevoie de consultanţă cu privire la cum să îşi schimbe modelul de afaceri, inclusiv gestionarea schimbărilor din lanţul de aprovizionare, transformarea digitală sau exporturile, suntem în poziţia ideală pentru a le sprijini în astfel de procese. Apoi, dacă aducem acest lucru în contextul României, sunt aici câteva industrii critice pe care Citi are capacitatea şi doreşte să le susţină, inclusiv sectorul energetic, agricultura sau IT. Cred cu adevărat că Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii săi, în timp ce aceştia se confruntă cu presiunile inflaţioniste, temerile de recesiune, provocările geopolitice şi destabilizarea lanţului de aprovizionare, intensificată şi mai mult de războiul din Ucraina.” Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres sunt o nevoie a clienţilor Citi în prezent, susţine Munir Nanji.

    „Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.” La început de 2023 mediul este puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntăcu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare şi tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, atenţionează el. „Gestionarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare continuă să fie o temă importantă pentru companii, unde Citi poate fi de ajutor. Având în vedere vulnerabilităţile din lanţurile de aprovizionare expuse de pandemie, multe firme se vor simţi obligate să revizuiască lecţiile pandemiei şi să facă ajustări în operaţiunile lor. Zonele de interes includ adoptarea de soluţii digitale şi de urmărire electronică a stocurilor şi logisticii, consolidarea parteneriatelor cu furnizorii şi alianţelor pe termen lung, modificarea strategiilor de gestionare a stocurilor pentru a păstra rezerve mai mari, în special pentru componentele critice sau simplificarea lanţurilor de aprovizionare şi aducerea lor aproape de casă.” În al doilea rând, sustenabilitatea (ESG) va rămâne o temă importantă, crede reprezentantul Citi. „Vedem tot mai multe corporaţii şi guverne sporindu-şi atenţia asupra tranziţiei către o dezvoltare durabilă. Mai mult de o treime dintre companiile care sunt listate pe bursele la nivel global, împreună cu ţările care reprezintă cea mai mare parte a economiei mondiale, au acum angajamente Net Zero, iar acest număr a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

    Astăzi, o emisiune de instrumente financiare ce are un element ESG beneficiază de o rată de suprasubscriere mai mare, iar aceasta este o schimbare pozitivă faţă de câţiva ani în urmă. O mare parte a creşterii ESG a fost determinată de componenta de mediu a ESG şi de răspunsurile la schimbările climatice, dar şi alte componente ale ESG, în special dimensiunea socială, au câştigat, de asemenea, proeminenţă.” Securitatea energetică şi accelerarea tranziţiei către o energie curată au devenit o prioritate ca urmare a războiului din Ucraina. Europa Centrală se află în fruntea crizei energetice actuale, având în vedere dependenţa sa de importurile şi infrastructura de combustibili fosili din Rusia, aminteşte Munir Nanji. „Volatilitatea fără precedent a preţurilor energiei a dus la presiune asupra lichidităţii companiilor din sectorul energetic. Sprijinul şi lichiditatea din sectorul bancar sunt esenţiale.

    Citi a jucat un rol major în a ajuta la stabilizarea sectorului energetic printr-o serie de soluţii inovatoare. Finanţăm şi facilităm o gamă largă de soluţii de mediu – de la energie regenerabilă şi tehnologie curată până la conservarea apei şi transport sustenabil. Urmărim îndeaproape oportunităţile care decurg din planul REPowerEU, care sprijină planificarea coordonată şi finanţarea infrastructurii transfrontaliere şi naţionale, precum şi proiectele şi reformele energetice.” În ceea ce priveşte obiectivele Citi în perspectivă, Munir Nanji spune că viziunea pentru Citi este ca banca să fie un partenerul bancar preeminent pentru instituţiile cu nevoi transfrontaliere.   

    „Continuăm să ne sprijinim clienţii în timp ce aceştia navighează într-un mediu macro şi geopolitic volatil. În 2022, perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare, presiunile inflaţioniste istorice şi primul război din Europa din ultimele decenii au creat un mediu tumultuos pentru companii, pieţe financiare şi consumatori. Aşa cum am fost în timpul pandemiei, Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii noştri în această perioadă de incertitudine”. În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu acelaşi nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaţionale şi locale mari, a sectorului public şi pe commercial banking. Banca, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 instituţii de credit de pe piaţa românească,  pe locul 11, cu active de peste 12 mld. lei în 2021 şi o cotă de piaţă de aproape 2%, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piaţa locală. Un context economic tumultuos prezintă oportunităţi pentru o bancă globală precum Citi de a genera un impact pozitiv, concluzionează Munir Nanji. „Mentalitatea şi prezenţa noastră globală în aproape 100 de ţări ne poziţionează în mod unic pentru a ne ajuta clienţii şi comunităţile din întreaga lume deoarece avem o înţelegere aprofundată a reglementărilor locale, politicii, mediului de business şi condiţiilor economice. La nivel global, avem în portofoliul nostru peste 90% din companiile Fortune 500. Reţeaua noastră globală este din ce în ce mai relevantă pentru mai multe segmente de clienţi, inclusiv companii mijlocii, jucători digitali şi fintech-uri din noua economie, precum şi investitori instituţionali sau instituţii financiare.”

  • Cine este grecul care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei. Cu toate acestea, românii o ignoră

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Se pregăteşte dipariţia dolarului american. Cum a început China să distrugă puterea dolarului şi care sunt ţările care se alătură

    În timp ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pregătea o vizită istorică în China, cu gândul de a-l convinge pe liderul chinez, Xi Jinping, să-şi tempereze prietenia cu Putin, un colos francez, TotalEnergies, şi o companie chinezească finalizau prima tranzacţie cu gaze naturale lichefiate în yuani din istorie. Ce înseamnă aceasta?

    Francezii au explicat că tranzacţionarea în moneda chineză a fost cerută de cumpărător, compania chinezească China National Offshore Oil Company. Este un amănunt care arată două tendinţe: pe de o parte, şi premierul german Olaf Scholz a făcut un cadou Chinei anul trecut – o parte din portul de marfă Hamburg – înainte de a-l vizita pe Xi Jinping la el acasă, iar pe de alta acordul de vânzare de GNL în yuani înseamnă că francezii au acceptat înlocuirea dolarului, moneda folosită în mod normal în astfel de tranzacţii, cu moneda Chinei.

    Cu alte cuvinte, TotalEnergies participă la ceea ce a devenit cunoscut ca dedolarizare. Astfel, Franţa se alătură Rusiei, Iranului, Indiei, Arabiei Saudite şi altor economii mari emergente sau certate cu Occidentul care caută să reducă importanţa dolarului în tranzacţiile internaţionale, fie din motive ce ţin de rivalitatea cu SUA şi geopolitică, fie din nevoia de diversificare pentru reducerea dependenţei de moneda americană. Dedolarizarea are sens mai ales în condiţiile actuale, când preţurile ridicate ale petrolului şi dolarul puternic devin un amestec nociv deoarece cele mai multe state cumpără ţiţei folosind dolari, un efort care creează inflaţie şi creşte costul vieţii. În prezent, dedolarizarea are mai ales forma internaţionalizării yuanului.  Iar viteza fenomenului creşte.

    Brazilia şi China au încheiat un acord pentru a renunţa la dolarul american în favoarea propriilor monede în tranzacţiile comerciale, scrie Modern Diplomacy. Acordul va permite Chinei, a doua economie ca mărime a lumii, şi Braziliei, una dintre cele mai mari economii emergente, să efectueze tranzacţii comerciale şi financiare în mod direct, schimbând yuani cu reali – sau invers – în loc să îşi convertească mai întâi monedele în dolari americani. Agenţia braziliană de promovare a comerţului şi a investiţiilor (ApexBrasil) a anunţat că noul aranjament este de aşteptat să „reducă costurile, să promoveze şi mai mult comerţul bilateral şi să faciliteze investiţiile”. Mutarea făcută s-ar justifica  şi prin faptul că China este cel mai mare partener comercial al Braziliei, reprezentând mai mult de o cincime din totalul importurilor, Statele Unite fiind pe locul doi. China, cu apetitul ei uriaş pentru mâncare, este, de asemenea, cea mai mare piaţă de export a Braziliei, reprezentând mai mult de o treime din toate exporturile. China a depăşit Statele Unite ca principal partener comercial al Braziliei în 2009. Astăzi, Brazilia este cel mai mare beneficiar al investiţiilor chineze în America Latină, banii ducându-se în special pe dezvoltarea infrastructurii de transport de electricitate de înaltă tensiune şi pe extracţia petrolului.

    Preşedintele brazilian, Luiz da Silva, care a depus jurământul în ianuarie, a decis să consolideze legăturile cu Beijingul după o perioadă de relaţii dificile sub predecesorul său, Jair Bolsonaro, care a folosit o retorică anti-China pentru a atrage alegători şi poate pentru a-şi cimenta prietenia cu fostul preşedinte american Donald Trump. De altfel, Bolsonaro este cunoscut şi ca Trump de la Tropice. Recent, Indonezia a găzduit o întâlnire oficială a tuturor miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ASEAN, Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei, unde s-a discutat despre reducerea dependenţei de dolarul american, de euro, yen şi lira sterlină în tranzacţiile financiare şi trecerea la decontări în monedele locale. În cadrul şedinţei s-au discutat eforturile de reducere a dependenţei de principalele valute internaţionale prin scheme de tranzacţii în monedă locală (LCT). Aceasta este o extensie a schemei anterioare de decontare în monedă locală (LCS), care a început deja să fie implementată între membrii ASEAN. Aceasta înseamnă că un sistem de plăţi digitale transfrontaliere ASEAN va fi extins şi va permite statelor membre să utilizeze monedele locale pentru comerţ internaţional. Un acord privind o astfel de cooperare a fost stabilit între Indonezia, Malaysia, Singapore, Filipine şi Thailanda în noiembrie 2022. În acest context, autoritatea de reglementare bancară din Indonezia a anunţat pe 27 martie că Banca Indoneziei se pregăteşte să introducă propriul sistem de plăţi intern.

     

    Preşedintele indonezian, Joko Widodo, a îndemnat administraţiile regionale să înceapă să folosească cardurile de credit emise de băncile locale şi să înceteze treptat să mai folosească sistemele de plată străine. El a spus că Indonezia trebuie să se ferească de perturbările geopolitice, invocând sancţiunile care vizează sectorul financiar al Rusiei impuse de SUA, UE şi aliaţii acestora pentru a o forţa să-şi retragă armata din Ucraina. Prin urmare, îndepărtarea de sistemele de plată occidentale este necesară pentru a proteja tranzacţiile de „posibile repercusiuni geopolitice”, a spus Widodo. Dintre naţiunile ASEAN, doar Singapore a impus sancţiuni Rusiei, în timp ce toate celelalte naţiuni continuă să facă comerţ cu ţara care a atacat Ucraina. China, aflată în plină ofensivă pentru extinderea influenţei comerciale şi politice, ceea ce nu poate face decât atacând supremaţia SUA, insistă acolo unde influenţa americană  este vulnerabilă. Irakul pare că alege yuanul ca monedă pentru plata importurilor din China. Banca centrală irakiană a anunţat în februarie că intenţionează să permită ca mărfurile aduse din China să fie decontate în moneda chineză, potrivit Reuters. Ar fi o premieră, deoarece până acum importurile din China erau plătite cu dolari. Arabia Saudită,  cel mai mare exportator de petrol din lume şi cel mai puternic stat din Orientul Mijlociu, a decis să adere ca partener de dialog la Organizaţia de Cooperare Shanghai (SCO) condusă de China. SCO este o alianţă politică, de securitate şi comercială creată în 2001 pentru a contracara influenţa occidentală. Printre membrii săi se numără China, Rusia, India, Pakistan şi patru ţări din Asia Centrală. Mai mult, China şi Arabia Saudită au semnat acorduri majore pentru petrol. Printr-unul,  gigantul petrolier de stat Saudi Aramco va prelua o participaţie în valoare de 3,6 miliarde de dolari la Rongsheng Petrochemical pentru a-şi spori prezenţa în China. De asemenea, cele două ţări au convenit să construiască o rafinărie integrată şi un complex petrochimic în nord-estul Chinei. „Arabia Saudită pare să se întoarcă spre Beijing şi să se îndepărteze de Occident”, apreciază Jason Tuvey, economistul-şef adjunct al pieţelor emergente Capital Economics. „Această manevră a alimentat discuţii că saudiţii ar accepta şi yuanul pentru vânzările sale de petrol către China, aşa-numitul petroyuan.” Însă avansul petroyuanului cel mai probabil se va împotmoli în nisipurile statelor din Golf, deoarece nu este în interesul acestora să-şi schimbe avuţia pe bani chinezeşti. 

     

     

    Când preşedintele Chinei, Xi Jinping, s-a întâlnit cu regele Arabiei Saudite în decembrie anul trecut, s-a vorbit mult despre relaţiile tot mai apropiate în toate domeniile dintre cele două naţiuni, dar nu s-a spus nimic despre ideea intens vehiculată ca saudiţii să-şi vândă petrolul în yuani. Dar de ce ar face-o? Dolarul este convertibil fără restricţii, yuanul nu este, aminteşte Bloomberg. Apoi dolarul este lichid, yuanul nu. Cu dolari se pot face achiziţii şi tranzacţii oriunde, cu yuani, doar din China. Însă libertatea pe care o oferă dolarul poate fi îngrădită de SUA. Unul dintre scopurile dedolarizării este tocmai ieşirea din spaţiul financiar supravegheat de Washington. Propaganda chineză spune că tot mai multe economii încearcă să înlocuiască sistemul SWIFT, creat de băncile americane şi europene pentru a face transferurile de bani cât mai sigure posibil,  cu servicii mai echitabile şi mai ieftine pentru a evita constrângerea monetară din partea SUA, sancţiunile ample impuse de SUA asupra Rusiei arătând clar cum Washingtonul poate transforma dolarul în armă. Rezerva Federală americană a aplicat o politică monetară ultralaxă agresivă după izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020.  Profitând de hegemonia dolarului, SUA au inundat lumea cu măsuri masive de stimulare şi apoi au recurs la cea mai rapidă înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii pentru a stopa inflaţia ridicată, tulburând grav pieţele financiare mondiale. Drept urmare, multe economii în curs de dezvoltare care exportă materii prime şi se împrumută în dolari se confruntă cu pericole create de dolarul puternic, inclusiv inflaţie, deprecierea monedei locale şi ieşiri de capital. În schimb, cursul de schimb al yuanului este mult mai stabil, menţinându-se la aproximativ 7 unităţi pentru un dolar, în ciuda înăspririi politicii monetare mai rapide din SUA, şi asigurând costuri mai mici pentru ţările care au nevoie să se împrumute. Această nevoie transformă China în creditor internaţional, sau mai degrabă o forţează să accepte această transformare deoarece ţările cu probleme de finanţare sunt adesea clienţi ai iniţiativei sale Belt and Road, de expansiune a influenţei economice şi comerciale a Beijingului prin construirea de infrastructură. Până acum, singura cucerire notabilă a yuanului este Rusia. Moneda chinezească a înlocuit dolarul drept cea mai tranzacţionată valută acolo.  

  • Care este compania din România despre nimeni nu ştie nimic, dar care oferă consultanţă Guvernului României , care vrea „să-i alfabetizeze financiar” pe români

    Câte birouri aveţi în România? Cum se numeşte entitatea pe care operaţi? Câţi angajaţi aveţi în România? Câţi oameni vreţi să angajaţi? Câţi utilizatori aveţi în piaţa locală? Câte companii româneşti intră în parteneriate cu voi? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care au rămas fără răspuns într-un interviu acordat de Binance, liderul industriei crypto la nivel global, pentru BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar.

    Totuşi, cum se împacă această lipsă de transparenţă cu planurile gigantului de a consilia guvernul în vederea reglementărilor, de a educa românii în crypto şi de a angaja IT-işti români?

    „Vrem să ajutăm cât mai mult autorităţile să pregătească reglementările, pentru că avem acelaşi scop, de a lansa reglementările. Pentru guvern înseamnă protecţia utilizatorilor şi încurajarea economiei, atragerea de noi investiţii, birouri, angajaţi, educaţie, iar pentru noi înseamnă o adopţie mai mare, mai mulţi utilizatori, mai multe dintre produsele noastre”, a explicat Kiril Khomiakov, general manager al Binance pentru Europa Centrală şi de Est, într-un interviu acordat la finalul lunii martie.

    Consilierea guvernului şi a autorităţilor de reglementare în elaborarea unui cadru legislativ pentru piaţa activelor digitale este una dintre priorităţile Binance în România. În fond, aceasta este una dintre priorităţile gigantului cu peste 120 de milioane de utilizatori la nivel global în fiecare piaţă în care intră, platforma fiind disponibilă deja în peste 100 de ţări.

    „Ajutăm oriunde autorităţile de reglementare vor să implementeze cadrul de reglementare şi ne cer să ajutăm. Nu pot spune numărul de ţări, dar aceasta este strategia oriunde avem utilizatori”, răspunde el.

    Cel mai important cadru de reglementare care vine la nivel european pentru piaţa criptomonedelor este cunoscut drept MiCA (Markets in Crypto-Assets), care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, pentru a fi transpus ulterior în legislaţia naţională. Acum, Binance deja lucrează cu guvernul României pentru transpunerea în legislaţia locală.

    „Autorităţile din România sunt extrem de proactive, nu aşteaptă până vine MiCA pentru a începe abia după aceea să lucreze, ei pregătesc legile locale şi reglementările pentru a transpune MiCA în legislaţia locală. Deci aş spune că undeva la jumătatea anului viitor ar trebui să fie implementată în România.”

    Binance, cel mai mare exchange crypto din lume, a început să activeze ca platformă în România încă din 2017, dar a deschis birouri în piaţa locală abia mai târziu. Kiril Khomiakov nu a putut răspunde însă clar la întrebarea „Câte birouri are Binance în România?”. Am mers ulterior către Ilie Puşcaş, country manager Binance România, pentru a clarifica acest subiect, însă nici şeful operaţiunilor locale nu a putut spune exact câte birouri are liderul global în piaţa locală.

    „A doua ţintă a noastră este să facem alfabetizare financiară şi educaţie blockchain şi Web3 disponbilă gratuit pentru orice român prin diferite platforme. Este ceva ce facem şi pe cont propriu prin Binance Academy şi discutăm şi cu Ministerul Educaţiei.”

    Kiril Khomiakov, general manager Binance pentru Europa Centrală şi de Est

    Conform informaţiilor din piaţă, gigantul are astăzi cel puţin un centru de suport, în Bucureşti, şi un centru la Iaşi unde angajează IT-işti, în special developeri. „Cum se cheamă entitatea pe care operaţi în România?” – a fost o altă întrebare simplă la care nici reprezentanţii Binance, nici sursele contactate de BUSINESS Magazin nu au putut răspunde.

    Însă piaţa din România este cu siguranţă una importantă pentru gigantul global. În septembrie 2022, Changpeng Zhao, cofondator şi CEO al Binance, a venit la Bucureşti. El este considerat cel mai bogat om din industria crypto, cu o avere pe care Forbes o estimează la peste 10 miliarde de dolari, iar Bloomberg o estimează la 30 de miliarde de dolari.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici, având mai mulţi oameni şi ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a declarat Changpeng Zhao, la Bucureşti.

    După ce s-a întâlnit cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Changpeng Zhao a discutat despre digitalizare şi despre nevoia de educaţie financiară din România, dar a atins şi subiectul „transparenţei”.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni”, spunea el.

    Transparenţa este cu atât mai importantă într-un context în care piaţa crypto valorează circa 1.200 de miliarde de dolari la momentul redactării acestui articol, iar anul 2022 a adus falimente de răsunet, precum ecosistemul Terra Luna sau platforma de exchange FTX, care era a treia cea mai mare din piaţă înainte de a se prăbuşi din cauza modului în care a fost condusă.

    Cu atât mai mult transparenţa este importantă întrucât anul 2023 a adus turbulenţe pe pieţele financiare şi bancare la nivel global, cu prăbuşirea unor bănci mari precum Credit Suisse, precum şi falimentul unor bănci mici şi medii care s-au dovedit prietenoase cu startup-uri tech şi cu industria crypto.

    Undele de şoc transmise şi înspre piaţa crypto au destabilizat pentru o bună perioadă de timp chiar şi USDC, cel mai cunoscut stablecoin din lume. Nu în ultimul rând, ne aflăm într-un context în care filiala din SUA a Binance a fost pusă sub investigaţie.

    Pentru a înţelege cât de important este rolul Binance la nivel global, platforma de exchange a înregistrat volume de tranzacţionare de 12,8 miliarde de dolari în 24 de ore, în timp ce Coinbase, locul doi în piaţă, a înregistrat volume de 1,5 miliarde de dolari în acelaşi interval de timp.

    De ce contează?

    Mediul de business din România şi din lume a evoluat în ultimii 30 de ani, iar acum, poate mai mult ca oricând, transparenţa joacă un rol extrem de important, mai ales când vine vorba de banii şi bunăstarea oamenilor şi, cu atât mai mult, de o piaţă care se promovează în final drept o alternativă la sistemul bancar tradiţional, o alternativă care ar aduce mai multă independenţă, libertate şi autonomie.

    Binance estimează că 8% din populaţia adultă din România foloseşte criptomonede, unul dintre cele mai ridicate procente din lume. În mod separat, un studiu al IPSOS România realizat la comanda platformei de investiţii în active digitale Tradesilvania.com arată că 4 din 10 români deţineau în 2022 sau au deţinut vreodată criptomonede.

    Acelaşi studiu arată că un procent de 96% dintre adulţii români conectaţi la internet au auzit de criptomonede, în timp ce 84% dintre români vor să cumpere criptomonede. Mai mult, un studiu separat, realizat de MIA Marketing la comanda Cornerstone Communications, arată că aproape 60% dintre investitorii de retail de la Bursa de Valori Bucureşti aveau şi investiţii în piaţa crypto la începutul lui 2022.

    „Per total, Crypto Index Adoption pentru România era undeva la 8,5%, asta se referă la oamenii care au cumpărat criptomonede vreodată în viaţa lor. Pe primul loc în acest indice este Ucraina, cu 12,5%, deci România nu este chiar atât de departe de Ucraina. Dacă ne uităm la adopţia crypto per total, cred că suntem abia la începutul procesului. Pe măsură ce adopţia crypto evoluează, tot mai multe produse vor ajuta oamenii în viaţa lor zilnică, nu doar prin investiţii în crypto dintr-o perspectivă financiară, dar şi să le uşureze operaţiunile şi vieţile zilnice, iar adopţia va creşte exponenţial”, a explicat Kiril Khomiakov, şeful operaţiunilor Binance pe Europa Centrală şi de Est.

    „Ajutăm oriunde autorităţile de reglementare vor să implementeze cadrul de reglementare şi ne cer să ajutăm. Nu pot spune numărul de ţări, dar aceasta este strategia oriunde avem utilizatori.”

    Kiril Khomiakov, general manager Binance, Europa Centrală şi de Est

    Însă răspunsul la o întrebare simplă de tipul „Câţi utilizatori aveţi în România?” a rămas fără răspuns. Câţi angajaţi aveţi în România? Câţi oameni vreţi să angajaţi în România? Cât investiţi în România? Acestea sunt alte întrebări care au rămas fără răspuns.

    „Nu dezvăluim numărul exact (n.r.: al utilizatorilor). Aceasta este politica globală, dar pot spune că este în creştere accelerată, sunt mulţi oameni interesaţi şi care sunt dispuşi să intre în crypto şi blockchain.”

    Singurele informaţii oferite referitor la utilizatorii din România au fost unele generale: portofoliul de utilizatori este format în principal din bărbaţi, sub 30-40 de ani, iar cea mai mare parte a utilizatorilor sunt „HODL”, adică nu tranzacţionează în mod constant, ci cumpără active pe care le ţin o perioadă mai lungă în portofoliu.

    Referitor la întrebările legate de angajaţi, singura jumătate de răspuns pe care am găsit-o a venit în iulie 2022, de la Ilie Puşcaş, country manager al Binance România, în cadrul unui interviu StakeBorg Talks.

    Acolo, reprezentantul companiei spunea că plănuieşte să angajeze 10 developeri şi 15 oameni pe customer service. Contactat înainte de publicarea acestui material de BUSINESS Magazin, Puşcaş nu a putut transmite nici numărul angajaţilor Binance România şi nici dimensiunea planurilor pentru viitoare angajări.

    Totuşi, una dintre priorităţile subliniate în mod repetat de Binance pentru piaţa din România este aceea a educaţiei. Compania vrea să facă „alfabetizare financiară” şi vrea să ajute guvernul în dezvoltarea unor programe de competenţe digitale.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Care este compania din România care tocmai a anunţat că va face investiţii de 1 miliard de euro. Investiţia poate transforma un oraş întreg şi să îl pregătească pentru un viitor mai bun

    Industria grea, metalurgia, şi-a făcut un renume ca fiind o industrie murdară, poluantă, de care tinerii fug. În contextul în care tot continentul european se  vorbeşte despre combaterea schimbărilor climatice prin reducerea amprentei de carbon, şi industria europeană şi românească trebuie să ţină pasul cu trendul. Este o misiune grea, din care derivă multe întrebări: cât costă şi cine îşi asumă costurile înverzirii industriei? Cine finanţează şi cum va mai fi competitivă industria europeană?

    Uniunea Europeană are ambiţia de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, adică emisiile de dioxid de carbon să fie la nivelul la care să nu afecteze mediul înconjurător. „Ambiţia noastră este de a fi neutri din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, nu până în 2050, ci până în 2030”, spune Sandip Biswas, CEO al Primary Mining la Liberty Steel Group, unul dintre principalii jucători europeni din siderurgie şi din care face parte şi combinatul siderurgic de la Galaţi. Liberty, proprietarul combinatului din Galaţi, vrea să producă local oţel, printr-un proces care să nu polueze.

    Provocarea este mare, pentru că în acest moment Galaţiul încă produce oţel şi produse din oţel în furnal, folosind cocs. Este nevoie, aşadar, de cuptoare noi, alimentate de energie verde. De ce este însă nevoie, concret, pentru a produce oţel verde, aşa-numitul „greensteel”, la Galaţi? De bani, în primul rând. „Am anunţat deja un program ambiţios greensteel, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, care va reduce intensitatea carbonului din producţia de la Galaţi la aproximativ 0,3 tone pe tona de oţel produs. Acest lucru reprezintă în sine o reducere de peste 80%”, spune Ajay Aggarwal, preşedintele Liberty Steel Europe.

    În al doilea rând, este nevoie de o sinergie între autorităţi, dar şi cu mediul de învăţământ. Cheia este, în primul rând, producţia locală de hidrogen, care să alimenteze consumatori mari, precum facilitatea de producţie de la Galaţi. „Noi acţionăm deja prin lansarea Academiei Greensteel şi a Fundaţiei GFG aici, în România, pentru a pregăti angajaţii din industria siderurgică pentru viitor şi pentru a atrage tineri talentaţi într-o industrie nouă şi ecologică. Dar avem nevoie de mai multe astfel de iniţiative pentru a crea masa critică de specialişti tehnici necesari, pe măsură ce ne îndreptăm spre un viitor al hidrogenului verde, ecologic”, mai spune Sandip Biswas.

    „Aici, în regiunea Galaţi, putem produce hidrogen verde  şi prin alimentarea unităţilor noastre siderurgice în mod direct putem evita problemele de depozitare şi transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Galaţiului într-un Green Valley.”

    Sandip Biswas, CEO, Primary Mining, Liberty Steel Group

    Hidrogenul verde, despre care vorbesc industriaşii, se obţine prin procesul numit electroliza apei. Practic, curentul electric trece prin apă şi desparte moleculele de oxigen de cele de hidrogen. Pentru acest lucru este nevoie însă de energie electrică, de asemenea verde, cum sunt centralele eoliene. Şi aici Galaţiul şi regiunea au un potenţial mare, pentru că sunt favorabile condiţiile meteorologice.

    Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, country manager la OX2, care are în derulare proiecte eoliene cu o putere instalată de 600 MW, inclusiv la Galaţi, a detaliat avantajele Galaţiului din punctul de vedere al unui dezvoltator de proiecte de energie eoliană. „Galaţi-Brăila este o regiune foarte bună de vânt, o regiune cu infrastructură bună, relativ aproape de Constanţa, deci transportul turbinelor va fi unul mai facil decât dacă ne gândim la Botoşani sau alte zone mai îndepărtate ale ţării. Clar sunt multe elemente care se încheagă şi vedem o colaborare foarte bună cu autorităţile”, a spus Lăcrămioara Diaconu-Pinţea.

    Este foarte important ca, cel puţin în prima fază, producţia de hidrogen să se realizeze aproape de locul de consum, pentru că una dintre cele mai mari  provocări pentru tehnologia hidrogenului este transportul acestuia. Şi din acest punct de vedere Galaţiul joacă un rol central, aici fiind combinatul siderurgic, spun specialiştii din piaţă. „Galaţiul are o şansă foarte bună să fie cel puţin într-un top 3 al dezvoltatorilor din România, pentru că are potenţialul cel mai mare de cerere de hidrogen curat din România la nivel de monoindustrie. Dacă vorbim de hidrogen, este  foarte important să pleci cu zone care au concentrată o cerere mare, aceasta este cheia pornirii proiectelor de hidrogen”, spune Cătălin Stancu, associated senior la Horvath, care este implicat şi în strategia de adoptare a energiei hidrogenului în România.

    Conceptul de Hydrogen Valley reprezintă o zonă geografică unde există producţie de hidrogen, dar care este şi locul de consum pentru cea mai mare parte a acestuia. De asemenea, în tot acest ecosistem nu poate lipsi partea de producţie de energie verde, pentru că producţia de hidrogen curat are nevoie de o cantitate considerabilă de energie. „Galaţi are zonă liberă şi dacă avem hidrogen aici, avem oţel verde aici, împreună cu oraşul îi putem convinge pe clienţii noştri să vină în Zona Liberă să creeze locuri de muncă să crească eocnomia în această zonă şi efectul pe lanţ va fi imens. Doar pentru că nu poţi lua hidrogenul, va trebui să vii aici”, a mai spus Ajay Aggarwal.

    De asemenea, se pune şi întrebarea cine şi cum finanţează proiectele. Lara Tassan Zanin, head of group office în România la Banca Europeană de Investiţii, a spus că finanţatorii sunt gata să pună banii pe masă pentru proiectele verzi şi BEI chiar a dat o finanţare de 750 mil. euro pentru un asemenea proiect. „Ce face BEI pe oţel verde, într-adevăr rămânem dedicaţi să sprijinim tranziţia verde, inclusiv în acest sector important pentru Europa, iar la finalul anului 2022 am acordat un credit de 750 de milioane de euro pentru un producător de oţel suedez, care produce cu ajutorul hidrogenului verde. Proiectul va ajunge până în 2025 să producă 2,5 milioane de tone de oţel verde pe an, urmând să dubleze capacitatea până în 2030”, a spus ea. De asemenea, este şi varianta finanţării prin schemele de sprijin de la nivel naţional, sau prin fondurile europene dedicate tranziţiei verzi. Florin Spătaru, ministrul economiei, a spus că pentru sectorul siderurgic din România există o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro: „În jurul acestui concept de hi­dro­gen se creează un adevărat lanţ de valoare care duce la dezvolta­rea zonei, care duce la crearea unor ecosisteme. Cifra de afaceri şi PIB-ul zonei va creşte substanţial. Galaţi – Brăila este un pol aproape de Dunăre, putem să folosim Dunărea ca un canal de transport“, a spus el.   

    „România are un potenţial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar Galaţiul s-ar putea afla în centrul acestui program. Ne dorim să fim parte integrantă a viitorului verde al Galaţiului şi al comunităţii locale.”

    Ajay Aggarwal, preşedinte, Liberty Steel Europe

  • Povestea unei tinere care a transformat simplul scris de mână într-o afacere. Cum a reuşit ea să îşi pornească afacerea cu doar 5.000 de lei

    Dragostea pentru scrisul de mână. De acolo a început totul pentru Maria Munteanu. A dobândit-o încă de când i-a fost pus pentru prima dată stiloul în mână, însă a transformat-o în business în urmă cu trei ani, când şi-a cumpărat un caiet pentru studiu individual. Şi a început să-şi scrie singură povestea, căreia i-a dat titlul Mariart Calligraphy.

    A studiat pe cont propriu, apoi a caligrafiat primul tablou pentru o prietenă, care o rugase să-i facă un cadou pentru naşi. Primei comenzi i-au urmat altele şi aşa a ajuns şi la o clientelă din afara cercului ei de prieteni. Peste câteva luni, mai exact în decembrie 2020, chiar în ajunul Crăciunului, înfiinţa firma, după ce alesese numele destul de spontan, cu ajutorul logodnicului ei, George, care îi este în continuare ajutor în gestionarea afacerii. „Întâmplător sau nu, majoritatea evenimentelor notabile ale businessului s-au întâmplat în jurul sărbătorilor.

    Fie că a fost vorba de colaborări, investiţii sau importuri. Iniţial, firma s-a bazat pe producţia de cadouri handmade, iar un an mai târziu, am adăugat în magazinul online şi o zonă dedicată artiştilor, de unde aceştia îşi pot achiziţiona materialele necesare pentru arta lor”, povesteşte Maria Munteanu. De profesie este inginer şi lucrează în domeniul siguranţei alimentare din 2019, iar businessul a fost de la început o activitate de care s-a ocupat în paralel. La fel cum face şi la job, unde se ocupă de tot ce presupune siguranţa unui produs alimentar – aprovizionare, import, producţie, etichetare, legalitate, comunicarea cu clientul în cazul unei neconformităţi, chestiuni legate de mediu şi multe altele – şi în Mariart este implicată de la început până la sfârşit în toate etapele.

    Maria se ocupă singură de toate, neavând angajaţi în acest moment. A început cu o investiţie de 5.000 de lei pentru rame, hârtii, imprimantă, materiale de ambalat, peniţe, instrumente de scris şi cerneluri. Ulterior, au apărut alte nevoi de investiţii, pentru crearea site-ului, logo şi alte materiale care să asigure vizibilitatea brandului. „În momentul în care am deschis magazinul online cu materiale pentru artişti am făcut o investiţie suplimentară de 2.500 lei. Am testat potenţialul pieţei, puterea de cumpărare şi am obţinut un feedback foarte bun de la clienţi. Ultima investiţie, de 15.000 lei, a fost anul acesta şi ne-a permis să aducem un brand de cerneală recunoscut la nivel global, Dr. Ph. Martin’s, dar şi să formăm un stoc variat şi destul de consistent de produse pentru creatori.”

    Toată magia caligrafică se întâmplă chiar în garsoniera în care Maria locuieşte şi unde spune că şi-a organizat foarte bine spaţiul de lucru. De pildă, balconul este integral folosit ca depozit de ambalaje. Desigur, visează la un spaţiu propriu în viitor, un showroom cu produse pentru artişti, unde să aibă loc şi ateliere de turnat sigilii de ceară şi ateliere pentru caligrafie. „Vânzarea are loc pe teritoriul României, local, dar există cerere şi din partea clienţilor de peste hotare.” Cu un portofoliu mixt, Maria Munteanu a ajuns în 2022 la o cifră de afaceri de 24.000 de lei, cele mai importante proiecte fiind colaborările corporate. Una dintre ele a fost cu editura Nemira, pentru care a furnizat servicii de caligrafie. Preţurile pentru produsele Mariart Calligraphy din categoria handmade încep de la 30 de lei pentru un semn de carte nepersonalizat şi ajung la 160 lei pentru un tablou A4 cu hârtie vintage, prelucrată manual.

    La produsele pentru artişti, preţurile încep de la 3 lei pentru 10 stickere dublu adezive şi ajung la 140 lei pentru un toc oblic pentru caligrafie. „O provocare care mi-a oferit şi o lecţie mai apoi a fost menţinerea constantă a stocului cu produse pentru artişti. Cererea pentru produse a fost mai mare, iar stocul nu a acoperit această nevoie.” O altă provocare, spune Maria, este menţinerea focusului pe activităţile şi produsele principale, fără a se grăbi spre multe produse, mai ales ca antreprenor la început de drum. Ea spune că încearcă să menţină un echilibru. Totuşi, are planuri pentru a creşte. „Pe partea de caligrafie îmi doresc să extind colaborările corporate, să ajut afacerile să-şi facă brandul mai vizibil şi să ofere clienţilor o experienţă personalizată. În ceea ce priveşte magazinul pentru artişti îmi doresc să extind gama de produse prin introducerea unor branduri cunoscute şi recunoscute ca fiind cele mai bune prin ceea ce deservesc. De asemenea, lucrez şi la un produs destinat afacerilor mici care se ocupă cu vânzarea de produse şi integrarea pe un marketplace binecunoscut”, promite Maria Munteanu.    ■

    Preţurile pentru produsele Mariart Calligraphy din categoria handmade încep de la 30 de lei pentru un semn de carte nepersonalizat şi ajung la 160 lei pentru un tablou A4 cu hârtie vintage, prelucrată manual.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Velvet Atelier Floral – atelier de flori (jud. Alba)

    Fondatoare: Roxana Fulga

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Prezenţă: Cugir, jud. Alba

    June Candles – brand de lumânări parfumate (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Bucălae

    Investiţii: peste 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Iţe urbane – atelier de modă sustenabilă (Bucureşti)

    Fondatoare: Adelina Toma

    Investiţii: 30.000-40.000 de euro

    Prezenţă: online şi la diferite târguri

    Ruuts – platformă pentru călătorii cu autorulota (Bucureşti)

    Fondatori: Robert Diaconeasa, Katina Moldovan şi Thomas Bangert

    Investiţie iniţială: 130.000 de euro

    Prezenţă: online

    Evamar – producţie de ambalaje biodegradabile (Bucureşti)

    Fondator: Ionuţ Dragomir

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 1,2 mil. euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Drumul unui român de la un simplu angajat, la conducerea celui mai mare lanţ de restaurante din ţară

    Paul Drăgan a început să lucreze în unul dintre primele restaurante McDonald’s din România, odată cu intrarea brandului pe piaţa locală. Astăzi, 27 de ani mai târziu, este directorul general al afacerii cu peste 90 de unităţi şi venituri anuale de 869 de milioane de lei, care este şi liderul pieţei locale de restaurante. Ce l-a ajutat să se evidenţieze dintre miile de angajaţi care lucrează an de an pentru lanţul de restaurante cu servire rapidă, dincolo de tenacitatea cu care şi-a construit cariera pas cu pas?

     

    Privind în urmă, cred că faptul că mi-am construit cariera exclusiv în cadrul aceleiaşi companii mi-a oferit un avantaj important, pentru că am avut ocazia să cunosc îndeaproape specificul fiecărei poziţii şi să am o imagine foarte clară în ceea ce priveşte compania”, răspunde Paul Drăgan, care a preluat rolul de director general al Premier Restaurants România, referindu-se la parcursul profesional, mai rar întâlnit, în peisajul autohton.

    După o carieră de peste 20 de ani în care a lucrat pentru McDonald’s, a ajuns să preia, în vara anului 2020, conducerea afacerilor companiei. A devenit astfel responsabil acum de un business format din 92 de restaurante şi cafenele, care a generat în 2020 afaceri de 869 de milioane de lei şi un profit net de 87,6 milioane de lei. Primul său loc de muncă a fost chiar la McDonald’s, odată cu intrarea pe piaţa din România a lanţului de restaurante cu servire rapidă (quick service restaurant – QSR), în 1995. Atunci, brandul american a venit pe piaţa locală direct, urmând ca în 2016 operaţiunile acestuia să fie preluate de francizatul cu origini malteze Premier Capital.

    Paul Drăgan îşi aminteşte că a mers la interviu la recomandarea unui prieten, a fost angajat şi şi-a dorit să rămână în acest mediu, renumit pentru dinamismul acestuia: „A contat foarte mult faptul că am fost primit într-o echipă alături de care simţeam că pot evolua şi de la care aveam multe de învăţat.”  Asemenea multora dintre tinerii proaspăt absolvenţi care aleg să îşi înceapă cariera la McDonald’s, şi el a început cu un job în restaurant, prin programul Manager Trainee: „Iar fiecare pas făcut alături de McDonald’s a însemnat o etapă de creştere profesională, care m-a adus aici, 27 de ani mai târziu, ca director general”. Ce l-a motivat să lucreze pentru aceeaşi companie aproape trei decenii? „Sunt conştient că acest parcurs – şi faptul că am rămas o perioadă atât de îndelungată în cadrul acestui business – a fost determinat de valorile pe care le-am regăsit aici şi de susţinerea de care se bucură fiecare angajat pentru dezvoltarea potenţialului său. Acest model bine pus la punct în interiorul sistemului McDonald’s este o garanţie că o poziţie de management este accesibilă oricărui membru al echipei, dacă există dedicare, pasiune şi dorinţă.”

    Business global, carieră internaţională

    De mai bine de 20 de ani  a devenit manager de restaurant în cadrul businessului, mai întâi în România şi apoi în Statele Unite, ca parte a unui proiect de schimb de experienţă. A îndeplinit apoi atribuţii de consultant de operaţiuni în Canada, de unde s-a întors să preia funcţia de manager de operaţiuni şi, ulterior, director de operaţiuni, coordonând toate restaurantele din ţară şi supraveghind dezvoltarea strategică a fluxurilor operaţionale. În 2018, s-a alăturat echipei din Malta, ţara de origine businessului Premier Restaurants, unde a condus lanţul de restaurante timp de aproximativ doi ani: „Am reuşit să construiesc echipe puternice, înţelegând mai bine cultura locală şi obiceiurile consumatorilor de acolo”. În vara lui 2020, în plină pandemie, a preluat rolul de director general al afacerii din România. Drăgan spune că unul dintre motivele pentru care a revenit a fost tocmai cel de a pune în aplicare ceea ce a învăţat peste graniţe: „În 2020 am revenit cu bucurie şi cu multă determinare de a pune în aplicare tot ceea ce am învăţat de-a lungul timpului din fiecare experienţă internaţională în parte. Am regăsit în România colegi şi prieteni cu care lucrasem în urmă cu mulţi ani, dar şi noi colegi – tineri ambiţioşi, profesionişti şi dornici de afirmare. Împreună ne-am propus să dezvoltăm în continuare businessul prin calitatea produselor şi serviciilor pe care le oferim, prin digitalizare, dar şi prin formarea unor echipe dedicate, cu grijă pentru oameni şi nevoile acestora.” Prioritatea sa principală se leagă, de altfel, spune el, de dezvoltarea echipei – „Un business nu poate funcţiona fără o grijă sporită pentru oamenii care i se dedică, iar din punctul meu de vedere, echipa este catalizatorul succesului nostru de-a lungul anilor”. 

    În acest moment au peste 5.000 de angajaţi, răspândiţi în cele 28 de oraşe ale ţării unde sunt prezenţi. Drăgan precizează că pentru aceştia, compania implementează constant programe de dezvoltare, inclusiv cursuri de dezvoltare managerială şi leadership, iar în 2021, numărul de ore de training dedicate angajaţilor au ajuns la un maximum de peste 37.000. „Am susţinut şi continuăm să susţinem performanţa angajaţilor şi dezvoltarea aptitudinilor, organizând traininguri dedicate, încurajând promovarea din interiorul reţelei şi oferind beneficii pe măsura eforturilor”.

    În afară de posibilitatea de a promova, motivaţia colegilor săi este susţinută atât de bonusuri pentru performanţă – angajaţii care lucrează în weekenduri, de exemplu, „primesc bonusuri substanţiale care se adaugă salariului de bază” – , cât şi de flexibilitate. Angajaţii din sediul central pot opta pentru muncă în sistem hibrid, iar cei din restaurante au posibilitatea de a alege între un program de 4, 6 sau 8 ore. „McDonald’s este un angajator care se implică activ pentru a asigura un mediu în care angajaţii să-şi poată finaliza sau continua studiile. Oferim burse de studiu şi performanţă, programe de pregătire, cum este BACmeUP, şi derulăm parteneriate de lungă durată pentru programe de studii postuniversitare”, adaugă Paul Drăgan, referindu-se la angajaţii care lucrează în pauzele de studiu pentru lanţul de restaurante.

    Carte de vizită Paul Drăgan

    ♦Œ A preluat conducerea operaţiunilor McDonald’s România în vara anului 2020.

    ♦ Şi-a construit cariera exclusiv în cadrul McDonald’s. A început cu un job în restaurant, prin programul Manager Trainee, în urmă cu
    27 de ani.

    Ž♦ De mai bine de două decenii a devenit manager de restaurant în cadrul businessului, mai întâi în România şi apoi în Statele Unite, ca parte a unui proiect de schimb de experienţă.

    ♦ A fost şi consultant de operaţiuni în Canada; ulterior a preluat funcţia de manager de operaţiuni şi, ulterior, director de operaţiuni în România.

    ♦ Anterior preluării rolului curent a condus lanţul de restaurante din Malta.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL