BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • Povestea unei românce ce a transformat cea mai mare bucurie a copiilor vara într-o mare afacere

    Leggero dolci e gelato este numele uneia dintre cele mai savuroase escapade de vară pentru amatorii de îngheţată, iar în spatele acestei poveşti stau Laura Anton şi partenerul ei, Eugen. Au pornit dintr-o joacă, au continuat cu o dorinţă de a face gelato şi sorbetto, iar acum mica lor afacere, fondată în 2023, se pregăteşte să ia cu asalt sezonul fierbinte.

    Au început cu un spaţiu fizic, deschis pe şoseaua Vitan-Bârzeşti, deşi visul iniţial era să se ancoreze pe Calea Victoriei, kilometrul zero al gelateriilor. Şi-au dat însă seama că acolo costurile cu chiria sunt foarte mari, aşa că au ales să fie o mică gelaterie de cartier. „Leggero dolci e gelato este un mic business de familie, dar aparţine de fapt tuturor celor cu care interacţionăm, pentru că e o gelaterie făcută pentru ei, pentru clienţii, angajaţii, prietenii noştri care ne vizitează. Ei sunt de fapt parte din esenţa Leggero dolci e gelato şi e foarte simplu şi natural să fie aşa, pentru că lucrurile bune sunt apreciate şi de cei care le consumă, dar e uşor să fie îmbrăţişate şi de echipa noastră, pentru calitatea rezultatului, la care contribuie chiar ei”, povesteşte Laura Anton.

    Backgroundul ei este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ. Echipa este completată de angajatele responsabile de cofetărie artizanală şi de vânzări. „Investiţia iniţială este de peste 150.000 de euro, pentru că ne-am dorit în primul rând echipamentele cele mai performante, dedicate gelateriei şi cofetăriei artizanale. Ne-am dori să cumpărăm şi timp pentru a explora şi experimenta în acest domeniu atât de vast şi inovativ, pe o piaţă a îngheţatei artizanale care este în plină dezvoltare.”

    Anul 2023 a fost ca un „training” pentru cei doi antreprenori, care mărturisesc că s-au simţit ca nişte părinţi începători, care trebuie să facă faţă provocărilor unui business abia născut. „Poţi să ceri unui copil de câteva luni să zboare spre stele? Ar fi destul de dificil pentru el, nu? Noi vrem în continuare să-l ţinem de mână, să-l hrănim cu ceea ce are nevoie pentru a creşte sănătos. Anul 2023 a fost anul în care am început să construim echipa pe care o avem acum.” Tot în 2023, au deschis spaţiul de vânzare pentru clienţi şi au început colaborările B2B. În ultimul trimestru al anului trecut, au debutat şi pe piaţa produselor tradiţionale de sărbători, iar anul acesta au adăugat, pe lângă cozonaci, şi mucenici şi pască. Tot anul acesta, a apărut şi linia de produse de cofetărie artizanală, pentru realizarea căreia au apelat la o finanţare prin programul Femeia Antreprenor. Ce urmează?

    În primul rând, noi sortimente de gelato şi sorbetto, precum gelato de orez cu lapte şi scorţişoară, îngheţată de mentă cu stracciatella, îngheţată de susan, îngheţată de alune cu caramel şi ciocolată cu lapte, kefir cu miere şi mix de nuci coapte, cheesecake cu variegato de zmeură. În plus, se pregătesc să intre în meniu mai multe sortimente de sorbetto şi îngheţate fără zahăr, pentru că mulţi clienţi îşi doresc astfel de opţiuni.

    Îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei.

    „Vrem, de asemenea, să venim cu o ofertă mai bogată pentru clienţii noştri corporate, şi vorbim aici despre gelato bar, un concept ceva mai puţin întâlnit la evenimentele corporate, dar din ce în ce mai solicitat, odată cu maturizarea pieţei de îngheţată artizanală autohtone.” O îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei. Toate sunt produse în laboratorul din şoseaua Vitan-Bârzeşti. „Un pas important pe care îl facem anul acesta este să ne concentrăm şi pe amenajarea unui spaţiu exterior mai generos pentru prietenii noştri, un loc în care să se bucure de gusturile intense pe care le propunem, care să ofere mai multă verdeaţă şi care se vrea o oglindă pentru vecina noastră de care ne place din ce în ce mai mult, Delta Văcăreşti. Vom începe lucrările în cursul lunii iunie.” Pentru Laura şi Eugen, provocarea cea mai mare în „profesia” de antreprenori este atenţia la detalii, pentru că, spun ei, este foarte uşor să te laşi absorbit de chestiuni mărunte, dar asta te poate îndepărta de la obiectivele pe care le setezi pe termen mediu şi lung. „O altă lecţie învăţată e că atunci când alţii fac mai bine, mai repede şi mai ieftin ceea ce faci tu, e cazul să faci outsourcing.”   

    Backgroundul Lauri este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Nomad Travel Concept – agenţie de turism (Bucureşti)

    Fondatoare: Loredana Peptenaru

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: internaţională

    MASH – accesorii pentru animale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Istrate

    Prezenţă: online

    Bean to Cup – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Irina Vlădescu şi Vlad Ştefănescu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în zona Lacul Tei din Bucureşti

    Cifră de afaceri în 2023: 2,7 mil. lei (540.000 de euro)

    Clamour – cosmetice din ingrediente naturale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristiana Coman

    Investiţii: peste 30.000 de euro

    Prezenţă: online, pe platformele Dichisar, Iarmaroc, eMag, Glovo

    Extensio Mob – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Ciprian Isacovici

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 360.000 de lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea antreprenoarei care a introdus pe piaţa locală un nou tip de băutură, ce se produce doar la noi în ţară

    Murielle Drinks este un startup românesc în domeniul producţiei de băuturi răcoritoare, povestea lui începând în 2023. Brandul se află încă la început şi creşte cu paşi mici, fondatoarea sa – Diana Carp – aflându-se în proces de implementare a etapelor pe care le-a proiectat pentru acest mic producător.

    Totul a pornit de la o pasiune pentru băuturi răcoritoare, combinată cu o aplecare către design şi dorinţa de a crea un produs românesc versatil, care să poată fi consumat ca atare sau în diverse reţete de cocktailuri. În total, şi-a găsit locul în douăsprezece astfel de formule de mixologie. În ianuarie 2023, Diana a identificat o oportunitate de a produce băuturi tonice în România, iar până în iulie anul trecut deja finalizase reţetele şi tot conceptul din spate. În octombrie a fost îmbuteliat primul lot de băuturi tonice pe bază de extract de pelin.

    Murielle Tonic Herbal Lemonade, de pildă, a devenit astfel un produs care combină mai multe tipuri de ingrediente cu gust acru, dulce şi amărui, pentru a crea o explozie de arome. „Murielle combină sucul de lămâie cu o aromă amăruie subtilă din extractul de pelin. Acestea se îmbină cu sucul de măr şi cu aroma de zmeură sau coacăze negre pentru un gust echilibrat”, povesteşte Diana Carp. Portofoliul este mai vast, incluzând şi sortimente precum Herbal Cola – băutură din plante cu un amestec armonios de substanţe botanice naturale şi arome tradiţionale de cola – dar şi alte tipuri de limonade. O echipă întreagă formată din specialişti în design, vânzări şi marketing a lucrat până acum la poziţionarea produsului pe piaţă, targetul său fiind consumatorii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani.

    „Vindem pe piaţa HoReCa şi în mediul online, prin intermediul partenerilor distribuitori. Pentru anul 2024, ţintim să ajungem la 100 de clienţi din HoReCa”, spune Diana Carp, care visează, de fapt, şi mai departe. Vrea să ducă Murielle Drinks peste tot în Europa. Producţia Murielle Drinks are loc în Bucureşti, iar îmbutelierea o face un partener cu care lucrează Diana Carp.

    Preţul unei băuturi porneşte de la 8 lei şi urcă până la 14 lei, în funcţie de vânzător. „Acum căutăm soluţii de îmbuteliat în cantităţi mai mari. Momentan, am pornit cu un stoc de circa 20.000 de sticle, dar avem nevoie de mai mult. Planul este ca, anul acesta, să ajungem la 50.000-60.000 de sticle şi la o cifră de afaceri de 60.000-70.000 de euro. Procesul însă este lung.”

    Pentru distribuţie, în prezent, Murielle Drinks lucrează cu o firmă din Bucureşti, brandul ajungând să fie prezent şi în câteva localuri premium din ţară. Şi aici însă sunt scrise câteva planuri, Diana Carp propunându-şi să colaboreze şi cu alţi doi distribuitori în perioada următoare. De designul etichetelor s-a ocupat Camelia Imbuzan, pornind de la premisa că, în dezvoltarea brandului, prima degustare este experimentată vizual. Ea a conceput o etichetă jucăuşă, menită să capteze atenţia, cu un design simplu şi curat, în care accentul este pus pe literele distincte din nume, care par să alunece în sticlă precum cuburile de gheaţă într-un pahar.   

    Preţul unei băuturi Murielle Drinks porneşte de la 8 lei şi urcă până la 14 lei, în funcţie de vânzător.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Ceva cu Dichis – brand de modă (Roman, jud. Neamţ)

    Fondatoare: Oana Ciurea

    Investiţie iniţială: 200 de euro

    Prezenţă: online

    Iona – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Simona Telteu

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,3 mil. lei (260.000 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag

    Crux Publishing – editură (Bucureşti)

    Fondatori: Andreea Sterea şi Andrei Mazilu

    Prezenţă: naţională

    Hap! de la Vlad – batoane nutritive (Cluj-Napoca)

    Fondator: Vlad Farcău

    Cifră de afaceri în 2023: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în magazine naturiste, săli de sport, băcănii

    Frapperie – magazin online cu mixuri pentru frappe-uri şi milkshake-uri (Bucureşti)

    Fondator: Vlad Timaru

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • „Succesul nu poate fi realizat în mod izolat”

    …crede Adrian Herdan, fondator şi CEO al Devhd, consultant în transformarea digitală prin platforma ServiceNow. În opinia sa, succesul este întotdeauna rezultatul efortului colectiv şi al colaborării eficiente în echipă. Tânărul  a pornit în aventura antreprenorială în 2016 şi a transformat Devhd într-un partener de referinţă pentru soluţiile ServiceNow. Eforturile sale vizează tehnologizarea la nivel enterprise şi dezvoltarea de soluţii inovatoare, susţinând echilibrul între viaţa personală şi profesională. Devhd se remarcă ca un partener ServiceNow de tip boutique, oferind servicii de consultanţă strategică, implementare si suport pentru companiile care adopta platforma ServiceNow pentru a automatiza procesele IT si de business, la nivel enterprise.

    Adrian Herdan, fondator şi CEO Devhd, Premier ServiceNow Partner
     

    Vârstă: 36 ani

    Cifră de afaceri (2023): >1 mil. euro

    Profit net (2023): 227.000 euro

    Număr de angajaţi (2023): 23

    1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Cel mai mult îmi doresc să duc Devhd cât mai departe reuşesc, pentru că acest business a fost creat dintr-o pasiune pentru ceea era atunci şi este şi acum ServiceNow: o platformă uriaşă, puternică, care permite oricărui business, din orice domeniu, fie că este financiar-bancar, retail, telecom sau de servicii medicale, să scaleze pe orice piaţă automatizând cât mai mult din operaţiuni, menţinând totodată un nivel de securitate ridicat.

    Practic, am avut o pasiune pe care ne-am specializat, am sesizat că această nişă nu era foarte bine acoperită în România şi aşa ne-am hotărât să deschidem Devhd. Ulterior am lucrat şi în continuare derulăm proiecte pentru companii cu anvergură internaţională din Fortune 500.

    2. Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Provocări sunt mereu în business, dar ar fi plictisitor să nu fie aşa. Primele provocări au venit la început pentru că dincolo de pasiunea pentru tehnologie aveam nevoie şi de cunoştinţe comerciale, ceea ce nu prea aveam la nivelul anului 2015-2016. Pornind de la această nevoie a noastră, a fondatorilor, de a ne specializa şi de a dobândi abilităţi în domenii conexe, am realizat că, pe termen lung, investiţia în oameni şi în pregătirea lor este cea mai bună investiţie pe care un antreprenor o poate face. Am reuşit astfel, cu această abordare, să creştem organic, în timp ce livram proiecte şi servicii clienţilor Devhd, apreciate mereu cu un grad ridicat de satisfacţie de către aceştia.

    Provocarea este să rămâi mereu, atât ca business, cât şi ca lider, la nivelul aşteptărilor pe care le-ai creat şi la acelaşi nivel de calitate, indiferent cum arată piaţa într-un anumit moment şi indiferent cât de mare creşti ca organizaţie.

    3. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    În cazul meu, consider că o abordare structurată este esenţială pentru a menţine productivitatea şi claritatea mentală. Îmi stabilesc obiective clare pentru ziua respectivă şi împart ziua în intervale de timp dedicate diferitelor activităţi. Pentru mine flexibilitatea este importantă, pentru a putea face faţă schimbărilor de ultim moment. În loc să mă agăţ de un plan rigid, prefer să fiu adaptabil şi să răspund prompt la schimbările din mediul de lucru.

    4. Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    În ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor de leadership şi management, consider că experienţa practică aduce cea mai mare valoare. Deşi particip la cursuri atunci când timpul îmi permite, cele mai semnificative lecţii le obţin din interacţiunea directă cu echipa mea şi cu situaţiile reale de la locul de muncă. În calitate de lider, încurajez o cultură a încercării în echipă, unde membrii sunt încurajaţi să îşi asume riscuri şi să încerce lucruri noi. De asemenea, sunt activ în schimbul de idei şi experienţe cu alţi lideri şi manageri, fie prin participarea la grupuri de discuţie şi reţele profesionale, fie prin colaborarea în proiecte sau iniţiative comune. Această interacţiune îmi oferă o perspectivă nouă asupra practicilor de leadership şi îmi permite să mă inspir şi din experienţele altor antreprenori.

    5. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Apreciez cel mai mult angajamentul şi pasiunea pentru muncă a echipei mele. Colegii care sunt dedicaţi şi motivaţi să ofere rezultate de calitate şi să îşi depăşească constant limitele sunt o adevărată sursă de inspiraţie. Totodată, apreciez comunicarea deschisă şi colaborarea în echipă, deoarece acestea facilitează rezolvarea problemelor şi obţinerea unor rezultate excelente.

    În ceea ce priveşte defectele, există anumite comportamente pe care nu le pot tolera în echipa mea, cum ar fi lipsa de responsabilitate şi lipsa de colaborare. Este important ca fiecare membru al echipei să îşi asume responsabilitatea pentru munca sa şi să fie dispus să lucreze în mod constructiv cu ceilalţi pentru atingerea obiectivelor comune. De asemenea, lipsa de comunicare poate crea tensiuni şi afecta negativ moralul şi performanţa echipei, aşa că acestea sunt aspecte pe care le monitorizez îndeaproape şi pe care încerc să le abordez prompt atunci când apar.

    6. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în cariera mea este că succesul nu poate fi realizat în mod izolat; el este întotdeauna rezultatul efortului colectiv şi al colaborării eficiente în echipă. Această convingere m-a modelat într-un lider care pune accentul pe valorificarea potenţialului fiecărui membru al echipei şi pe crearea unui mediu în care aceştia să poată străluci. Sunt de părere că succesul este rezultatul sinergiei dintre perspective diferite, astfel încât încurajez membrii echipei să-şi aducă contribuţia unică şi să-şi manifeste creativitatea.

    7. Există work-life balance în prezent?

    Work-life balance este o componentă esenţială a satisfacţiei personale şi profesionale, iar pentru mine este o prioritate. Încurajez şi susţin o cultură a echilibrului în echipa mea.

    Pentru a realiza acest lucru, aplic mai multe strategii. În primul rând, îmi stabilesc priorităţi clare şi gestionez timpul eficient pentru a mă asigura că pot îndeplini sarcinile profesionale importante fără a sacrifica timpul petrecut cu familia şi prietenii. De asemenea, stabilesc limite clare între timpul de lucru şi timpul personal şi încurajez membrii echipei să facă la fel. E important să ştii când să te opreşti şi să te relaxezi.

    8. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Îmi place foarte mult să călătoresc, să practic sporturi precum snowboarding, skating, kite boarding, îmi place muzica, să construiesc Lego şi sunt pasionat, evident, de tehnologie. Vreau să ştiu mereu ce e nou în acest domeniu.   

    BUSINESS Magazin va lansa în curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Adrian Herdan, fondator şi CEO Devhd, Premier ServiceNow Partner, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Povestea a două tinere franţuzoaice îndrăgostite de România ce au au construit un nou tip de afacere în ţara noastră

    Anouk Ragot şi Laurence Blondiaux s-au cunoscut prin intermediul unui cerc de prieteni comuni, iar la începutul anului 2021, cu ocazia unei cine la care au luat parte împreună, şi-au dat seama că au în comun mai mult decât câţiva amici. Erau (şi încă sunt) amândouă îndrăgostite de România, dornice de noi provocări şi cu abilităţi profesionale complementare. Din această constatare s-a născut un business.

    Libréa, brandul de lenjerie menstruală pe care l-au creat împreună, s-a născut dintr-o dorinţă de a face un bine femeilor în orice zi a lunii, propunând o alternativă la absorbantele şi tampoanele clasice. Mai întâi, Anouk şi-a cumpărat un astfel de produs pentru ea însăşi, drept cadou de Crăciun, într-o perioadă în care această inovaţie făcea furori în Franţa, ţara de origine a ambelor antreprenoare. Încântată de experienţă, a vrut s-o împărtăşească şi cu alte femei şi atunci şi-a dat seama că în România, ţara ei „adoptivă”, nu găsea aşa ceva pe piaţă.

    Laurence, la rândul ei, a descoperit lenjeria menstruală prin intermediul fiicei ei adolescente. Găsind în România un teren fertil pentru a testa o nouă idee, Anouk Ragot şi Laurence Blondiaux nu au stat mult pe gânduri şi au început să lucreze la brand. „Am creat designul tuturor produselor noastre, dar nu avem o fabrică proprie, ci lucrăm cu firme subcontractate în Bucureşti şi în Cluj. De asemenea, avem parteneriate cu mici ateliere din Capitală şi din Piteşti pentru diferitele accesorii implicate în producţie”, povesteşte Laurence. De-a lungul vieţii, o femeie consumă 12.000 de tampoane, arată datele consultate de fondatoarele Libréa.

    Produsul conceput de ele este însă reutilizabil, contribuind şi la educarea feminităţii într-o manieră sustenabilă şi la remodelarea obiceiurilor. „Amândouă suntem franţuzoaice şi am hotărât să construim totul de la zero. Mamă a trei copii, Anouk este de profesie inginer, absolventă a Arts & Métiers ParisTech şi Imperial College London, cu zece ani de experienţă în managementul lanţului de aprovizionare pentru P&G şi Unilever. Ea vine cu expertiza financiară, cu creativitatea şi este «tocilarul» echipei.”

    Laurence are doi copii adolescenţi şi a absolvit o şcoală de business. Şi-a perfecţionat abilităţile în retail, marketing şi design în cadrul unei companii din industria sportivă. Este expertul în produs, în relaţia cu consumatorii şi în aspectele legale din echipa Libréa. „Am investit multă pasiune, energie şi 40.000 de euro. De atât am avut nevoie pentru a lansa startupul nostru, dedicându-i tot timpul pe care îl avem. După un an de cercetare şi dezvoltare, un MVP (minimum viable product – engl.), 27 de prototipuri şi peste 50 de teste, clientele se bucură de calitatea produselor noastre.”

    Anul 2023 a adus o cifră de afaceri de 60.000 de euro pentru Libréa, dublu faţă de anul precedent. A fost schimbat magazinul online la mijlocul anului, responsabili de această misiune fiind doi colaboratori freelanceri, iar brandul a intrat pe platformele online eMAG şi Decathlon. De asemenea, vreme de trei săptămâni, cele două fondatoare şi-au expus produsele şi în Carrefour. „95% dintre clientele noastre sunt românce, majoritar cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, dar şi tinere care au nevoie de o soluţie sănătoasă pentru a-şi începe călătoria în perioada pubertăţii. Avem o gamă formată din zece produse.”

    Preţurile lenjeriei menstruale pornesc de la 119 lei şi ajung la 169 de lei. „Planul nostru pentru al doilea semestru din 2024 este să ne dezvoltăm în ţările din estul Europei, unde piaţa produselor de igienă reutilizabile este încă necunoscută. Şi segmentul B2B ne dorim, de asemenea, să-l dezvoltăm, în acest moment colaborând deja cu două magazine cu produse eco din Bucureşti şi din Cluj-Napoca.” Cea mai mare provocare rămâne popularizarea conceptului cu care vine Libréa, Anouk şi Laurence militând pentru reducerea TVA pentru produsele de igienă intimă, aşa cum spun că se întâmplă în Franţa. „Libréa este o reflecţie a noastră. Am construit fundaţia acestui startup în ritmul nostru, iar dacă ar fi s-o facem din nou, am face în proporţie de 80% la fel.”    ■

    Produsul conceput de Anouk Ragot şi Laurence Blondiaux este reutilizabil, contribuind şi la educarea feminităţii într-o manieră sustenabilă şi la remodelarea obiceiurilor. Preţurile lenjeriei menstruale pornesc de la 119 lei şi ajung la 169 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cadesto – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Adelina Stoian

    Investiţie iniţială: peste 70.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 200.000 de euro

    Prezenţă: zona Cotroceni din Bucureşti

    UDBI – obiecte din lemn (Piatra Neamţ)

    Fondatori: Renata Dălălău şi Daniel Chindea

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Oneshotz – producţie video cu drone (Bucureşti)

    Fondatori: Emanuel Rădoi şi Ştefania Belu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 57.000 de lei (11.400 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Micul Patiser – cursuri de patiserie (Bucureşti)

    Fondatoare: Florentina Ghilencea

    Prezenţă: online

    Psiholog Puican – cabinet de psihologie (Bucureşti)

    Fondatori: Oana şi Ion Puican

    Prezenţă: Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum să câştigi milioane de euro din vânzarea de mici în România. Reţeta succesului o oferă un sat cu doar 500 de oameni din ţara noastră

    Undeva aproape de jumătatea distanţei dintre Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, pe aglomeratul drum E81, care leagă estul de vestul ţării, se află micuţa localitate Deduleşti, care, în mod normal, ar fi fost perfectă pentru a fi trecută cu vederea, la fel ca multe dintre vecinele sale precum Aldeşti, Drăganu-Olteni sau Linţeşti. Şi totuşi, acest sat de nici 500 de locuitori s-a transformat într-un loc de pelerinaj pentru români datorită unui produs devenit deja emblematic la nivel naţional – micul.

    De-a lungul a trei decenii, pe parcursul a două generaţii, „imperiul” micilor de la Deduleşti a fost construit cărămidă cu cărămidă, mic cu mic, astfel că astăzi nouă firme fac afaceri de 12 milioane de lei din acest produs care a devenit motiv obligatoriu de popas pe Valea Oltului. Deşi toată lumea îi ştie gustul şi mirosul, Business MAGAZIN a vrut să afle şi povestea micului de la Deduleşti şi reţeta succesului lui.

    „Am petrecut anul nou în Maramureş. La dus, pe drum, am făcut vreo 10 ore, cu tot cu popasul de la Deduleşti. La întors, am ajuns în Bucureşti în doar opt ore, deşi am oprit iar la Deduleşti pentru mici. Doar că era noaptea şi am mâncat rapid, pentru că acolo lucrurile se întâmplă la foc continuu”, îmi povestea recent Cristi, un prieten care, la fel ca mulţi alţii, a transformat localitatea argeşeană în loc obligatoriu de popas cu ocazia oricărei călătorii în zonă. Micii de la Deduleşti nu mai au nevoie de nicio prezentare.

    Deşi nu a devenit încă un produs înregistrat şi protejat la nivelul UE, aşa cum e cazul salamului de Sibiu sau al magiunului de prune de Topoloveni, micul de la Deduleşti are pe plan local o notorietate similară cu a acestor produse. Francezii au şampania, spaniolii au jamonul, austriecii au şniţelul vienez, iar românii au micul. Dar nu oricare, de Deduleşti. Notorietatea localităţii din judeţul Argeş e atât de mare, încât denumirea „mic de Deduleşti” e acum folosită şi în alte zone din ţară, chiar pe Transfăgărăşan, în creierii munţilor. Similar însă, şi salamul de Sibiu se produce astăzi şi în alte zone decât în centrul ţării. Dar revenind la micii de la Deduleşti, deşi toată lumea îi cunoaşte, puţini sunt cei care le ştiu povestea. Cum au devenit ei emblematici? În timp, în aproape 30 de ani. De altfel, unele dintre afacerile din zonă sunt deja la cea de-a doua generaţie. Dar reţeta a rămas aceeaşi.

    Între primele 3 cele mai aglomerate drumuri din România este E81, zona Valea Oltului, acolo unde se află restaurantele de la Deduleşti

    „Părinţii mei au pornit businessul de la Deduleşti în 1994, după ce tatăl meu lucrase anterior în industria cărnii. Aşa i-a venit ideea de a dezvolta o afacere de vânzare de mici. Când am venit noi în zonă, mai existau două terase, dar acestea aveau mici de dimensiuni mai reduse, noi am fost primii care au mizat pe mici de 80-90 de grame, cât au şi astăzi de altfel. Încă de la început şi până astăzi, noi ne-am păstrat aceeaşi reţetă cu condimente tradiţionale”, povesteşte Constantin Sibiceanu, singurul acţionar al companiei SC Sibiceanu Junior SRL, fondată în 1994 de părinţii săi. Firma are afaceri de 1,7 mil. lei în 2021 (cele mai recente date publice disponibile), aproape duble faţă de 2020. Avansul vine şi în contextul în care în 2020, primul an de pandemie, industria HoReCa a avut câteva luni în care n-a funcţionat, plus alte luni de restricţii.

    Constantin Sibiceanu este astăzi acţionar şi într-un alt business la Deduleşti, în timp ce părinţii săi deţin şi firma SC Sibiv Rapid SRL din aceeaşi localitate. Aceasta din urmă are afaceri de 1,4 mil. lei (17,8%) şi 20 de salariaţi. „În tot acest timp (din 1994 până astăzi – n.red.), eu am fost implicat în acest business alături de părinţii mei, le-am fost alături. Recent, am deschis alături de Constantin Gheţea, un prieten foarte bun, un alt restaurant aici, cu mai multe produse, doar că pe partea dreaptă a drumului, lângă ciupercă. În acest local, mergem cu mici de 180 de grame (vită-oaie-porc), credem noi, cei mai mari din România”, adaugă antreprenorul. Zona Deduleşti a început să se contureze ca un pol comercial la începutul anilor ’90, când oameni cu spirit de observaţie şi, totodată, cu spirit antreprenorial au remarcat potenţialul de business.

    Localitatea este amplasată pe drumul E81, zona Valea Oltului, unul dintre cele mai aglomerate trei drumuri din România. La început, comercianţii au mizat pe un portofoliu mai vast, de la îngheţată la vată pe băţ şi de la mici la băuturi răcoritoare, încercând să convingă trecătorii să facă o oprire în drumul lor spre ori dinspre Bucureşti sau litoral. De altfel, acest drum este cu atât mai aglomerat vara, când călătoriile din estul spre vestul ţării sau invers sunt mai dese ca oricând. Dincolo de românii în căutare de relaxare şi vacanţă, printre clienţii afacerilor de la Deduleşti – care şi-au concentrat atenţia în ultimii ani pe un produs fanion şi anume micul – se numără şi şoferii camioanelor de marfă.  Unii dintre ei sunt clienţii aceluiaşi restaurant de mai bine de 20 de ani, spune o sursă din zonă. „De teamă să nu piardă aceşti clienţi fideli, care astfel s-ar putea orienta către un restaurant concurent, localurile din zonă nu îşi permit să închidă nici măcar o zi.” Mai mult decât atât, unele dintre ele au program nonstop.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ce afacere a pornit o studentă la ASE în timpul facultăţii, cu care face acum sute de mii de euro în ţara noastră

    Acum 15 ani, în materie de flori şi organizare de evenimente publicul bucureştean abia învăţa să-şi diversifice gusturile. Începea o schimbare de paradigmă la care a pus umărul şi Adina Filculescu, cea care, pe atunci, fonda enRose, un business specializat tocmai în a da evenimentelor o nouă strălucire, punând în valoare tot ce au florile mai frumos.

    Adina era încă studentă la ASE când a pătruns pentru prima dată în tainele acestei arte creative, cu un uriaş şi lung succes în ţări de tradiţie precum Olanda, Germania, Marea Britanie şi Franţa. „Am beneficiat de un mix norocos de spirit antreprenorial moştenit de la tatăl meu şi o latură artistică, pe care abia atunci am putut să o exprim cu adevărat. enRose a început lin, firesc, cu decoruri florale realizate pentru nunţi, botezuri şi evenimente mici corporate. A evoluat într-un nume de nişă, cu clienţi de suflet şi piese realizate la un înalt nivel creativ. De peste opt ani, avem şi un boutique online mereu up-to-date şi suntem o prezenţă nelipsită din mediul de e-commerce, deşi realizăm totul personalizat, iar din 2022 avem şi o galerie pentru evenimente culturale aparte”, sintetizează Adina Filculescu povestea enRose.

    Este aşadar absolventă de studii economice, doctorand în antreprenoriat feminin şi designer floral certificat internaţional, ceea ce a făcut cu adevărat diferenţa, spune ea. A învăţat astfel că arta florală este apreciată la cel mai înalt nivel în ţări precum Germania, unde merge aproape anual pentru un seminar desfăşurat de cel mai reputat designer floral, Gregor Lersch, şi Olanda, ţară nu numai a lalelelor, ci şi a dinastiilor de florişti. Este un domeniu uriaş, cu potenţial încă neexploatat pe deplin în state precum România. „Iniţial, am avut o investiţie de 10.000 de euro, iar ulterior am reinvestit profitul şi am ales să menţin un ritm constant de dezvoltare şi creştere, care să nu afecteze profilul businessului enRose. Pentru mine personal contează relaţiile, interacţiunea cu clienţii noştri, crearea unei estetici care să bucure.” Însă, pentru că businessul este (şi) despre cifre, enRose i-a adus şi satisfacţii financiare Adinei.

    În 2022, a obţinut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, fiind anul în care a deschis al doilea spaţiu de lucru, Galeria enRose, unde au loc workshopuri, şedinţe foto, evenimente culturale în colaborare cu alţi antreprenori din zona creativ-culturală, stilişti, arhitecţi sau branduri mai mari. O parte a businessului care a luat amploare anul trecut, deşi era disponibilă încă din 2019, a fost peisagistica. „Cred că un factor decisiv a fost pandemia, iar apetitul românilor, mai ales al bucureştenilor, pentru crearea unor oaze de spaţii verzi – în grădină sau pe terase – a crescut vizibil. Inclusiv în zona de corporate se pune un accent tot mai ridicat pe plante.”

    Clienţii sunt însă şi mai diverşi – cupluri de români şi expaţi în cazul nunţilor, agenţii digitale importante şi implicit brandurile din portofoliul lor, clienţi corporate din domenii foarte diverse, bucureşteni care iubesc florile proaspete. Publicul este majoritar feminin, dar există şi un procent semnificativ al bărbaţilor care apelează la enRose. Buchetele, aranjamentele sau chiar abonamente florale pot fi comandate online, urmând a fi personalizate şi lucrate în atelierul de pe strada Gala Galaction nr. 39. enRose furnizează servicii complete de design floral pentru evenimente personale – nunţi, botezuri, aniversări pentru evenimente corporate, dar şi un pachet larg de servicii pentru organizarea de evenimente. Practic, echipa poate realiza şi implementa un eveniment de la cap la coadă.

    Preţurile nu sunt cele mai mari din Bucureşti, dar depăşesc media, atelierul poziţionându-se încă de la început în zona premium. „Cele mai mari provocări au fost legate de creşterea preţurilor în anumite perioade de timp – există o bursă de flori în Olanda, iar costul lor este afectat în mod direct de evoluţii politice din anumite ţări de import, carburanţi, transporturi, condiţii meteorologice, plus sezonalitatea florilor. De asemenea, menţinerea unei echipe stabile peste ani, implicată şi dispusă să lucreze în weekenduri, când avem multe dintre evenimente, reprezintă o altă provocare.”

    Iar acum, sezonul de nunţi este în toi. Dincolo de astfel de evenimente private însă, Adina Filculescu vrea să contribuie în continuare la înfrumuseţarea oraşului, realizând decoruri florale sau de plante pentru diferite businessuri. Unul dintre parteneri este cafeneaua Boiler x Guido de pe Calea Victoriei, unde a realizat unul dintre cele mai fotografiate decoruri în perioada Crăciunului, dar şi un altul cu ocazia primăverii. „Oamenii sunt deosebit de încântaţi să vadă clădiri restaurate, locuri concepute cu gust, grădini mici ale Capitalei readuse la viaţă”, spune fondatoarea enRose.  

    În 2022, enRose a obţinut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, fiind anul în care a deschis al doilea spaţiu de lucru, Galeria enRose, unde au loc workshopuri, şedinţe foto, evenimente culturale în colaborare cu alţi antreprenori din zona creativă-culturală, stilişti, arhitecţi sau branduri mai mari.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Merinderia – zacuscă, gemuri şi legume congelate (jud. Prahova)

    Fondatoare: Camelia Jugănaru

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 240.000 de lei (48.000 de euro)

    Prezenţă: două magazine din Bucureşti

    Crama de Piatră – cramă boutique, restaurant şi unitate de cazare (Vadu Săpat, jud. Prahova)

    Fondatori: David Sandu şi tatăl său

    Investiţii: 2,5 mil. euro

    Cifră de afaceri în 2022: 350.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Prahova

    Traces of Heels – brand de pantofi

    Fondatoare: Sibi Stanciu

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Dr. Bla Scrubs – producţie de uniforme medicale (Râşnov, jud. Braşov)

    Fondatoare: Denisa Botaş

    Investiţie iniţială: 1.000 de lei

    Cifră de afaceri în 2022: 50.000 de lei (10.000 de euro)

    Prezenţă: online

    PapoHAPO – brand de mâncare gata preparată (jud. Braşov)

    Fondatori: Bogdan Vlădoiu şi soţia sa

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tinerei care a deschis un nou tip de magazin în România, care în ţări precum Olanda sau Belgia e ceva normal. Ea face acum zeci de mii de euro cu proiectul său

    În urmă cu patru ani, Cătălina Marcu păşea timid în lumea plantelor de interior şi o explora cu dorinţa de a o înţelege cât mai bine. A luat la scotocit toată ţara, apoi şi Europa şi a constatat că, dacă în state precum Olanda sau Belgia magazinele cu plante nu erau o noutate şi nici o excepţie, în România nici măcar online nu erau prea multe opţiuni. Şi, ca toate poveştile care încep de la o intrigă, aşa a debutat şi existenţa magazinului Plantropic.

    „Motivaţia a venit din dorinţa de a oferi plante de apartament care nu se găseau în momentul respectiv pe rafturile magazinelor online sau offline şi de a curatoria o listă de plante care schimbă total spaţiul din propria locuinţă sau adaugă o pată de culoare, care te face să întrebi «De unde este planta aceea?». De aici şi până la bazele unui shop online în care găseşti plante rare sau ghivece realizate în colaborare cu artişti locali a fost doar un pas”, povesteşte astăzi Cătălina Marcu. Cu un pas şi o investiţie de 5.000 de euro, aşa a fost asigurat începutul Plantropic, în mediul online.
     

    Pe parcurs, alţi bani au fost alocaţi pentru a se face trecerea la spaţiul fizic, adică magazinul care funcţionează astăzi pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, la numărul 21. Plantropic a generat în 2022 o cifră de afaceri de 56.000 de euro, printre cele mai importante proiecte în care brandul a fost implicat fiind amenajarea cu plante de interior a birourilor Tesla Group şi Digital Star, prin intermediul biroului de design interior JOOCA Studio. Şi deschiderea magazinului fizic este tot o realizare a anului trecut. „Clienţii Plantropic sunt oameni pasionaţi de plante, de artă, design interior, arhitectură, în general iubitori de frumos.

    Noi le oferim plante de interior de diverse dimensiuni, culori, forme, nevoi, plante pet-friendly, ghivece ceramice.” Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia. Pe lângă activitatea pe care o are în cadrul Plantropic, Cătălina este freelancer în domeniul comunicării, ceea ce îi oferă flexibilitate şi îi permite să fie prezentă zilnic în spaţiul fizic din Bucureşti. „Putem spune că sămânţa a fost sădită încă din liceu, pentru că am urmat unul cu profil economic şi am avut o profesoară minunată de educaţie antreprenorială. Sunt licenţiată în Relaţii Economice Internaţionale, iar masterul l-am finalizat la USAMV Bucureşti în Viticultură şi Vinificaţie.

    Poate că la prima vedere aceste specializări pot părea neobişnuite pentru un owner de magazin de plante, însă ele mi-au adus perspectiva de care aveam nevoie pentru a-mi dezvolta afecerea şi a înţelege cât mai bine ce presupune un business viu, cu plante pe cât de frumoase pe atât de fragile şi perisabile.” Acum, aproape pe final de 2023, Cătălina Marcu îşi doreşte ca, prin Plantropic, să se implice în amenajarea mai multor spaţii rezidenţiale şi să marcheze patru ani de la fondarea proiectului printr-un eveniment. Nu a fost uşor să ajungă aici, dar a reuşit, iar asta merită celebrat. „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucruri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor”, spune Cătălina Marcu.   

    Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dog Resort – pensiune pentru câini (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Olivia Pamfil

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 250.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca şi Ştefăneşti, judeţul Ilfov

    Senneville – brutărie-cofetărie (Timişoara)

    Proprietar: David Alb

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 4 mil. euro

    Prezenţă: Timişoara

    The Box–Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 100.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Limonădăria Nea Tică – local specializat în limonadă (Caransebeş)

    Fondator: Alex Bugariu

    Cifră de afaceri în 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: Caransebeş

    By Scent Collection Club – platformă online cu parfumuri (Bucureşti)

    Fondator: Marian Ştefan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a devenit Taiwanul lider mondial al industriei bicicletelor

    Penuria de cipuri, războiul mondial pentru supremaţie tehnologică şi pretenţiile teritoriale ale Chinei au făcut cunoscut în toată lumea că Taiwan, prin compania TSMC, este cel mai mare producător de semiconductori din lume. Peisajul industrial este dominat de fabricile de semiconductori. Este însă mai puţin cunoscut că  Taiwan este lider şi la producţia de biciclete. Sectorul vehiculelor cu pedale şi două roţi, cu giganţi precum Merida şi Giant, este al doilea motor economic al insulei, scrie Le Monde. 

    „Aţi văzut asta? Turnul Giant are aceeaşi formă ca Taiwanul.” În Taichung, la baza sediului producătorului de biciclete numărul unu din lume, Sherry Tsou, care lucrează pentru Muzeul Culturii Ciclismului,  arată spre vârful clădirii. A lăudat munca arhitectului vedetă Joshua Jih Pan şi simbolismul formei construcţiei. Insula nu numai că a dat naştere companiei TSMC, devenită un gigant al industriei mondiale a semiconductoarelor, care creează cipurile esenţiale pentru telefoanele mobile, computerele şi maşinile oricui, dar este şi casa producătorilor de biciclete numărul unu şi doi în lume, Giant şi Merida. Mai mult, în spatele lor se află constelaţii de furnizori, de asemenea lideri în specialităţile lor, producând lanţuri, şei, lumini, frâne, schimbătoare şi baterii.

    În ultima jumătate de secol, Taiwan s-a impus pe tăcute ca insulă a bicicletei, adaptându-se de-a lungul anilor pentru a depăşi concurenţa din partea ţărilor cu costuri mai mici – spre deosebire de Europa sau Statele Unite, care şi-au lăsat industriile ciclismului să cadă de pe scara evoluţiei. În total, 900 de companii, multe dintre ele IMM-uri de familie, îşi împart lanţul valoric al sectorului, angajând peste 32.000 de oameni şi exportând piese în întreaga lume. Acestea sunt grupate în jurul Taichungului, al doilea oraş ca mărime al ţării, cu peste 2,8 milioane de locuitori, aflat în partea central-vestică a insulei.

    Jumătate dintre furnizori sunt concentraţi la sud de metropolă, în Changhua, în jurul Merida. Cealaltă jumătate se află la nord, lângă fabrica istorică a Giant.

    Din 2017, producţia de biciclete din Taiwan a scăzut sub pragul de 2,5 milioane de unităţi, dar această scădere este mai mult decât compensată de creşterea valorii bicicletelor, dar şi a pieselor de schimb. Valoarea producţiei de componente a Taiwanului a crescut de la mai puţin de 1 miliard de dolari (930 de milioane de euro) în 2003 la 4 miliarde de dolari în 2018 şi la peste 6 miliarde de dolari în 2022.

    În 1992, producătorul francez de articole sportive Decathlon s-a stabilit echidistant între aceste două huburi, în inima ecosistemului, pentru a căpăta greutate şi a deveni un centru de excelenţă în ciclism de sine stătător. Decathlon este acum unul dintre cei mai mari clienţi ai producătorilor taiwanezi, dar nu numai: Jean-François Guislain, care conduce Decathlon în Taichung, supraveghează 19 magazine, pe lângă biroul care se ocupă cu producţia. Cu toate acestea, bicicleta nu este o invenţie taiwaneză şi nici măcar nu are o tradiţie acolo. Cel mult este o obsesie. Muzeul ciclismului creat de Yang Liu, supranumit şi Regele Liu, fondatorul Giant, îi dă Cezarului ce este al Cezarului: cele mai vechi vehicule cu două roţi expuse acolo sunt europene. De exemplu, poate fi văzută o drezină, bicicleta de echilibru, fără pedale, proiectată în 1817 de baronul german Karl Drais von Sauerbronn. Traseul continuă cu o bicicletă de poştaş din Japonia. „În anii 1960, încă importam biciclete din această ţară”, explică doamna Tsou. Industria s-a dezvoltat în deceniul următor şi s-a îndreptat rapid către export. În 1972, King Liu a fondat grupul Giant, iar Ike Tseng, concurentul său, a creat Merida. Chiar la momentul potrivit: după criza petrolului din 1973, piaţa a decolat. „A atins apogeul în 1986-1987, cu peste 10 milioane de biciclete produse pe an în Taiwan”, îşi aminteşte Yucheng Cheng, director de producţie la Decathlon. Tot în această perioadă, brandul din nordul Franţei şi-a proiectat primul model de bicicletă şi s-a lansat pe piaţă. Încetul cu încetul, Giant şi Merida au creat o industrie de top. Muzeul prezintă prima bicicletă Giant din fibră de carbon. „Un model care este încă foarte imperfect, care a trebuit mult revizuit”, explică ghidul. Va mai dura câţiva ani pentru a realiza o structură dintr-o singură bucată. Taiwanezii nu încearcă să ascundă aceste eşecuri care, spun ei, le permit să ajungă mai târziu la un produs reuşit.

    În anii 1990, ciclismul montan a devenit noul motor de creştere. Vânzările au ajuns la aproximativ 7,5 milioane de biciclete pe an. O epocă de aur pusă sub semnul întrebării de sosirea concurenţei din China, cu costuri mult mai mici. Şocul este brutal. La începutul anilor 2000, vânzările din Taiwan au scăzut sub 5 milioane. În 2003, şefii de la Giant şi Merida au decis să reunească în jur de zece companii, apoi în jur de douăzeci, în ceea ce ei au numit „Echipa A”: concurenţii şi-au uitat rivalităţile şi au decis să lucreze împreună pentru a urca mai rapid spre vârf, bazându-se pe inovaţie.

    În A-Team se regăseşte Velo, numărul unu mondial la şei, KMC, cu 80% cotă din piaţa globală a lanţurilor, Wellgo, care produce pedale, Maxxis, furnizor arhicunoscut de anvelope, Tektro, principalul competitor al japonezului Shimano pentru frâne, sau SRAM, la început un specialist american în schimbătoare, dar acum cu rădăcini bine înfipte în industria insulei. „Lanţul valoric al bicicletelor a fost împărţit într-o serie de componente. Fiecare companie este specializată într-o mică bucată şi trebuie să exceleze în abilităţile sale: progres şi inovaţie”, explică Gary Chien, fondatorul Dosun (o companie de 350 de angajaţi, specializată în iluminat), care lucrează cu fiica sa Clara. Grupul lor, specializat iniţial în circuite imprimate, proiectează şi biciclete electrice foarte apreciate în lumea vestică. În Franţa, Dosun este unul dintre furnizorii de biciclete Mustache. În biroul său din Changhua, Leo Chen, unul dintre cei trei fondatori ai Tektro (frâne mai ales, şi schimbătoare), îşi aminteşte că Echipa A, din care făcea parte, a declanşat apariţia Echipei M, echivalentul acesteia printre producatori de maşini-unelte. Şi ei a trebuit să-şi întărească muşchii şi să se unească pentru a ajuta producătorii locali să răspundă prin automatizare la concurenţa preţurilor reduse din China. Într-una dintre cele şase clădiri în care Tektro îşi produce frânele pentru biciclete, exportate peste tot în lume, se văd etapele succesive ale acestei robotizări. O singură frână are mai mult de cincizeci de piese, care trebuie prelucrate înainte de a fi asamblate: „Producem 80% din componente, în special plăcuţele. Acest lucru este important pentru a fi siguri de calitatea lor”, explică Gary Chang, director industrial la Tektro, arătând spre un set hexagonal de şase maşini, protejate de vitrine. Piesele metalice mici ajung pe o bandă transportoare, sunt ridicate de un robot, apoi transferate de la o maşină la alta automat, ieşind cu găuri, lustruite, controlate cu laser, gata de asamblat, fără nicio intervenţie umană. În spatele acestui utilaj de ultimă generaţie se văd generaţiile mai vechi, care încă funcţionează cu operatori şi control manual al calităţii. Compania investeşte constant pentru a produce din ce în ce mai rapid. „Vin aproape în fiecare lună şi în fiecare lună observ schimbări, părţi ale fabricii pe care nu le recunosc”, notează Joanne Hu, director de producţie la Decathlon Taiwan. „Decathlon este cel mai mare client al nostru, dar reprezintă mai puţin de 10% din cifra de afaceri”, explică domnul Chen. A avea o bază de clienţi globală şi foarte diversă face parte din modelul de afaceri, care urmăreşte economii de scară. Tektro operează în Changhua cu 700 de angajaţi, inclusiv douăzeci şi opt de ingineri de cercetare şi dezvoltare. Grupul are două fabrici în China, care produc în principal pentru piaţa locală; 70% din producţie este realizată în Taiwan, unde forţa de muncă este puţină. Pe aparate, instrucţiunile sunt scrise în thailandeză şi vietnameză: compania a obţinut autorizaţia de a aduce  150 de angajaţi imigranţi. Progresul la nivel superior implică, de asemenea, marketing şi sponsorizare. Giant s-a apucat mai întâi de ciclism montan, apoi şi-a ataşat numele echipei de ciclism a Rabobank. Tektro, care are un deficit de reputaţie faţă de Shimano, a creat o marcă sportivă de ultimă generaţie, TRP, şi a încheiat un parteneriat cu riderul american de mountain bike Aaron Gwin, de cinci ori campion mondial la downhill. Din 2015, întreaga industrie stă pe vârful valului de biciclete cu asistenţă electrică şi are planificat ca în 2027 să ajungă cu vânzarea electricelor la nivelul bicicletelor clasice. Acest pariu high-end şi electric dă roade. Din 2017, producţia de biciclete din Taiwan a scăzut sub pragul de 2,5 milioane de unităţi, dar această scădere este mai mult decât compensată de creşterea valorii bicicletelor, dar şi a pieselor de schimb. Valoarea producţiei de componente a Taiwanului a crescut de la mai puţin de 1 miliard de dolari (930 de milioane de euro) în 2003 la 4 miliarde de dolari în 2018 şi la peste 6 miliarde de dolari în 2022.

    În total, 900 de companii, multe dintre ele IMM-uri de familie, îşi împart lanţul valoric al sectorului, angajând peste 32.000 de oameni şi exportând piese în întreaga lume. Acestea sunt grupate în jurul Taichungului, al doilea oraş ca mărime al ţării, cu peste 2,8 milioane de locuitori, aflat în partea central-vestică a insulei. Jumătate dintre furnizori sunt concentraţi la sud de metropolă, în Changhua, în jurul Merida. Cealaltă jumătate se află la nord, lângă fabrica istorică a Giant.

    Marile economii fac eforturi pentru a-şi reloca producţia, dar în Europa şi SUA este vorba în principal de asamblarea produsului finit, bicicleta. Decathlon, care a vândut patru milioane de unităţi la nivel mondial în 2022 (pe o piaţă globală de 120 de milioane), are fabrici în Franţa, Portugalia şi România. De asemenea, compania franceză a vândut 267.000 de biciclete electrice, majoritatea echipate cu baterii taiwaneze Simplo. În Europa, Giant asamblează biciclete în Olanda şi Ungaria, unde are o fabrică uriaşă la Gyöngyös, lângă autostradă.

    În faţa dorinţei de mobilitate mai individuală şi mai puţin poluantă, mai ales după pandemia de Covid-19, vânzările au cunoscut o nouă accelerare cu o prelungire a timpului necesar pentru a obţine bicicleta mult visată. Dar, pe această piaţă profund ciclică, cererea a scăzut cu 30% în 2023, lăsând producătorii cu un munte de biciclete pe stoc. Situaţia îngrijorează industria taiwaneză, care mizează pe dezvoltarea mobilităţii active pentru a se relansa. Vicky Yang, fiica fondatorului Giant, care acum este condus de verişoara ei Bonnie Tu, îşi investeşte toată energia în dezvoltarea de biciclete pentru comunităţi, pentru servicii de tipul bike-sharing. Vrea să urce cât mai mulţi pietoni şi şoferi pe vehicule cu două roţi. Ea se află în fruntea YouBike, modelul taiwanez simplu şi eficient de bike-sharing, prezent deja în unsprezece oraşe de pe insulă şi care urmează să împlinească în curând doisprezece ani. Doamna Yang oferă acest sistem cu tot ce trebuie pentru implementarea cu succes în toate oraşele din lume – „toţi fie au un sistem, fie plănuiesc să aibă unul în curând”, spune ea cu satisfacţie. Ea nu se satură să-şi etaleze bicicleta electrică portocalie, uşoară, cu un mic buton care permite reglarea şeii cu un singur clic, fără a forţa, pentru a nu fi udată când plouă, exact aşa cum a cerut şeful diviziei Velo. Aceste biciclete YouBike sunt echipate cu sistemul de schimbare a vitezelor pe care-l au şi Vélib’, din Paris. Nicio bicicletă nu scapă de piesele fabricate în Taiwan.  

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru