Category: Revista BM

  • Istoria în inele

    La târgurile de artă, expozanţii se străduiesc să vină cu oferte cât mai interesante pentru ca publicul să plece şi cu ceva de la ei, iar o astfel de ofertă ce se va găsi la Frieze Art Fair ce se va desfăşura la Londra la începutul lunii octombrie şi constă dintr-o colecţie de inele istorice. Colecţia de 120 de inele prezentată de comerciantul de antichităţi S.J. Philip grupează inele din diferite perioade, de la Grecia Antică la secolul al XVIII-lea, scrie New York Times. Printre cele mai spectaculoase piese se numără un inel confecţionat în cinstea căsătoriei din 1625 a Regelui Carol I al Angliei cu Henrieta Maria a Franţei, un inel bizantin cu o inscripţie sau unul din secolul XVIII cu un portret încadrat de diamante al Prinţesei Anne, fiica regelui britanic George al II-lea ori un inel cu sigiliul Regelui Richard al II-lea al Angliei, care e şi cel mai scump, preţul cerut fiind echivalentul a peste 150.000 de euro.

     

  • Chibrituri de altădată

    Instrumente publicitare pe vremea când regulile privitoare la fumat erau mai permisive ca în ziua de azi, cutiile de chibrituri cunosc o creşte a cererii în ultima vreme din partea celor care doresc să şi le adauge în colecţii.

    Cei atraşi de asemenea obiecte în ziua de azi sunt în special tinerii care caută cutii de chibrituri personalizate de la baruri, restaurante, hoteluri sau magazine care le ofereau pe vremuri mai mult fumătorilor, scrie Wall Street Journal.

    Pasiunea nou descoperită a tinerilor este alimentată de reţele de socializare online pe care apar ilustraţii folosite pe cutiile de chibrituri, precum şi de branduri de modă care lansează accesorii sau articole vestimentare cu imagini sau care chiar au în componenţă cutii de chibrituri (de exemplu un portofel de la Kate Spade sau o rochiţă de la Dauphinette). Colecţionarilor le place să se şi laude online cu ce au reuşit să adune şi îşi expun colecţiile şi la loc de cinste în case. De tendinţă profită diverse localuri care au grijă să ţină la intrare un bol cu cutii de chibrituri pe care să le la clienţii drept suvenir, dar şi firmele specializate care inscripţionează asemenea articole. Pe lângă cererea crescută din partea restaurantelor, barurilor sau hotelurilor, acestea sunt căutate şi pentru a personaliza cutii de chibrituri pentru evenimente sau pentru acasă, existând persoane care cumpără pentru a le împărţi celor care celor care le calcă pragul la vreo petrecere.

  • Citatul săptămânii. Sebastian Burduja: Pe sectorul de gaze avem un grad de umplere în depozite de 98,6%, aproape de 3,2 miliarde normal metri cubi înmagazinaţi şi ne-am îndeplinit acea ţintă pe care noi ne-am asumat-o în faţa Comisiei Europene

    „Pe sectorul de gaze avem un grad de umplere în depozite de 98,6%, aproape de 3,2 miliarde normal metri cubi înmagazinaţi şi ne-am îndeplinit acea ţintă pe care noi ne-am asumat-o în faţa Comisiei Europene cu 70 de zile înainte de termen, termenul fiind 1 noiembrie. Avem şi o rezervă foarte bună în lacurile de acumulare, undeva la 74% gradul de umplere. Asta înseamnă că abordăm iarna cu un nivel prudent. Anul trecut a plouat foarte mult, am început iarna cu un grad de umplere şi mai mare. Apoi pe cărbune iarăşi stăm bine. Jumătate de milion de tone la Complexul Energetic Oltenia, deci în parametrii asumaţi.

    Sebastian Burduja, ministrul energiei, la emisiunea de business ZF Live


     

     

  • Cum era lumea acum 20 de ani văzută prin coperţile Business Magazin?

    951 este ediţia BUSINESS Magazin pe care o răsfoiţi acum, după (aproape) 20 de ani de activitate a revistei. Sunt cele mai noi pagini din cele în jur de 70.000 unde am scris despre istoria de business a României, pornind de la un deziderat ambiţios: „Vom face cea mai bună revistă de business!” (Laurenţiu Ispir, redactorul-şef de atunci al revistei).

    Vă mulţumim că ne citiţi în continuare şi, celor mai mulţi dintre voi, că avem ce scrie datorită vouă. Ne găsiţi în continuare pe print, unde apărem, cu stoicism, săptămână de săptămână, dar şi în anuarele noastre, pe site-ul BUSINESS Magazin (şi pe toate canalele adiacente acestuia), în cadrul evenimentelor – fizice şi online – la emisiuni şi întâlniri de business faţă în faţă!

     

    2007

    125/2007

    În 2007, BUSINESS Magazin scria despre universul low-cost, creionat între două lumi. De o parte erau companii care se încăpăţânau să facă imposibilul: să livreze un produs sau un serviciu la fel de bun ca al concurenţei, dar mult mai ieftin. De cealaltă parte aveam consumatori care se încăpăţânau să vrea imposibilul: şi calitate bună, şi preţuri mici în acelaşi timp. Rezultatul e o evadare din realitatea obişnuită a pieţei – un fel de lume ideală, unde cei ce nu-şi pot permite să cumpere ceva scump îl au la dispoziţie ieftin, iar cei ce-şi pot permite să cheltuiască oricât se bucură de nişte preţuri reduse. Piaţa de low-cost din România este în continuare dominată de companii străine care au venit în România în ultimii 20 de ani, oferind servicii – în special în domeniul aviaţiei (companiile low-cost), al comerţului (magazinele cu discount) sau al mobilei, dar şi modele low-cost pentru producţia auto sau pentru serviciile financiare.

     

    2008

    178/2008

    Deschiderea celui mai mare mall din România în primăvara anului 2008 – Băneasa Shopping City – îl aducea în atenţie pe Gabriel Puiu Popoviciu. Ne întrebam de atunci cum a reuşit discretul om de afaceri să construiască un imperiu estimat la câteva miliarde de euro.  Numele lui Puiu Popoviciu este legat de multe afaceri, chiar şi de începuturile Ikea în România, retailerul suedez fiind prezent local iniţial în sistem de franciză, pentru ca apoi să intre direct. Totuşi, cel mai cunoscut proiect al lui Popoviciu şi al partenerului său de afaceri, Radu Dimofte, rămâne şi acum complexul comercial Băneasa, ancorat de Băneasa Shopping City.

     

    2010

    298/2010

    Într-o analiză SWOT a României (o metodă de analiză folosită pentru a evalua punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările unei organizaţii, unui proiect sau unei strategii; numele provine de la iniţialele termenilor din limba engleză), BUSINESS Magazin observa că România se afla nu numai la intersecţia marilor rute comerciale dintre Asia şi Europa, ci şi între marile rute mondiale ale banilor. Pentru următorii ani, analiştii vorbeau despre schimbări de direcţie ale marilor fluxuri investiţionale, de apariţia unor noi „aspiratoare” de bani, altele decât marile economii occidentale, cele mai favorizate până acum. Ce oferă România pentru a atrage investiţii în prezent?  Răspunsurile oferite atunci sunt cât se poate de actuale şi acum.

     

    2012

     

    2013

    410/2013

    La începutul anului 2013, BUSINESS Magazin constata că cea mai mare companie din România nu era înregistrată la Registrul Comerţului: avea peste 50.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari, la vremea aceea. Era vorba despre freelancerii care lucrează pe internet, din propria sufragerie sau din vreo cafenea, pentru companii din toate colţurile lumii. Pentru unii dintre ei, proiectele obţinute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing se traduc într-un salariu comparabil cu al unui executiv de multinaţională, de câteva zeci de mii de dolari anual. Iar valorile au continuat să crească de la an la an.

     

    2014

     

    2017 – 613/2017

    Statisticile arată că millennialii nu au cunoştinţele necesare de educaţie financiară pentru a-şi putea gestiona cu abilitate o viaţă independentă, dar în acelaşi timp sunt îngrijoraţi de viitor, cu toate că dau mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie – era una dintre primele analize din lunga serie ce a urmat, în BUSINESS Magazin şi nu numai, pe tema „Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie?”.  „Tinerii ar trebui să se gândească că la un moment dat nu vor mai fi tineri”, răspundea atunci Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, întrebat care este primul lucru la care tinerii ar trebui să se gândească înainte de a investi pe bursă. Poate părea un truism, însă este o realitate la care foarte puţini tineri se gândesc în continuare.

     

     

     

     

  • Mario Vlaviano, dezvoltator software: Tehnologia poate contribui la dezvoltarea economică a oraşelor mici

    Creşterea pieţei IT din România înregistrează o stagnare în 2024, am ajuns într-un punct stabil, la un nivel comparabil cu restul ţărilor europene. Cu toate acestea, veniturile încasate nu sunt direct proporţionale cu numărul de angajaţi, iar acesta este efectul unei abordări posibil greşite din partea antreprenorilor de a exporta munca inginerilor români. Este momentul să ne oprim din outsourcingul ieftin şi să începem să folosim software-ul şi „la noi în ţară”. Motivul pentru care firmele din România preferă să externalizeze este viteza cu care vin rezultatele financiare, pe când cele din produse dezvoltate pentru afaceri locale durează.

     

    Cum putem folosi IT-ul „la noi în ţară”?

    Un prim pas ar fi să nu mai căutăm platforme online pe care să ne vindem skillurile şi timpul, ci să ne căutăm clienţii în proximitatea noastră pentru că nevoi există peste tot. Prin IT, digitalizând şi promovând, putem ajuta businessurile locale să devină adevărate branduri recunoscute la nivel naţional sau chiar mondial, să se dezvolte la nivel de structură, să devină sustenabile. Exemplele pot pleca de la cafeneaua din colţ până la fabrica de corpuri de iluminat din oraş.

     

    Cum mi-am ajutat eu comunitatea prin programare?

    Am dezvoltat o aplicaţie de turism care facilitează călătoriile de tip city break prin promovarea afacerilor şi evenimentelor locale. Scopul principal al proiectului este să aducă în atenţia publicului oraşele mici, mai puţin cunoscute drept destinaţii turistice. Prima implementare a avut loc în Brăila, oraşul meu natal, în colaborare cu primăria municipiului şi Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, în noiembrie 2023. Visit Brăila aduce la un loc atracţiile turistice, unităţile de cazare, restaurantele, cafenelele şi cele mai importante evenimente din oraş. Astfel, am reuşit să conectez sectorul public de cel privat prin integrarea a peste 80% din operatorii HoReCa din oraş şi am creat un nou canal de promovare cu un public bine targetat, cetăţeni şi turişti, pentru evenimentele organizate de antreprenorii din zonă şi nu numai.

    Prin intermediul acestei platforme, autorităţile locale pun la dispoziţia antreprenorilor un loc gratuit în care să îşi promoveze afacerea. Investiţia în această aplicaţie este acoperită de creşterea adusă la bugetul local determinată de numărul mai mare de turişti ce trec graniţa judeţului, mănâncă, se cazează şi iau parte la evenimente.

     

    Ce poate face tehnologia pentru tinerii din oraşele mici? Cum influenţează economia educaţia?

    Creează oportunităţi. Dar aceste oportunităţi nu apar de nicăieri, ci sunt rezultatul timpului investit de specialişti ce îşi asumă o investiţie fără să se gândească la profitul pe termen scurt. Am să mai vin aici cu câteva exemple personale prin care am contribuit la educaţia tinerilor din oraşul meu. Deşi Brăila nu este un centru universitar şi nici nu este cunoscut pentru vreun colegiu naţional de informatică, am decis sa fiu eu cel care creează oportunităţi noi de învăţare pentru ceilalţi.

    În 2022 am fondat primul curs de dezvoltare de aplicaţii de mobil făcut vreodată în Brăila. S-a bazat pe învăţarea unui framework cu care poţi crea aplicaţii pentru Android şi iOS. Scopul principal a fost stimularea interesului pentru programare, mai mult decât învăţarea propriu-zisă a unui limbaj sau utilizarea unor instrumente.

    De asemenea, am cofondat alături de Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” hackathonul BrăilaTechSprint, un maraton de programare de 24 h dedicat elevilor de liceu din regiunea de sud-est a ţării ce se întrec în proiecte dezvoltate pe loc, după o temă propusă. Ne aflăm deja la a doua a ediţie a concursului, urmărind să punem Brăila pe harta concursurilor de talie naţională.

     

    De la telemuncă la prosperitate locală

    Un avantaj major pe care îl are industria IT faţă de celelalte este flexibilitatea programului şi spaţiului de lucru, ceea ce elimină necesitatea migraţiei spre alte zone cu scopul găsirii unui loc de muncă. Astfel, având IT-işti formaţi aici, în oraşul lor, şi o preferinţă crescută din partea angajatorilor pentru munca remote, şansele ca banii produşi să fie cheltuiţi tot aici cresc exponenţial, iar dacă vorbim despre înfiinţarea unei firme care să creeze alte câteva locuri de muncă, atunci impactul pentru bunăstarea generală este chiar unul considerabil. Aşadar…

    Pentru a folosi tehnologia în avantajul comunităţii trebuie să existe implicare din partea ambelor părţi: autorităţi şi cetăţeni. Pe de-o parte cetăţenii trebuie sa vină cu iniţiative de noi proiecte, iar de cealaltă parte autorităţile locale trebuie să aibă deschiderea de a le susţine pentru a fructifica specificul zonei.   

  • Real Estate. Lungul drum spre mall

    Românii sunt tot mai dispuşi să petreacă ore în trafic pentru a ajunge la mall, transformând această destinaţie într-un punct central al vieţii urbane. Infrastructura precară şi aglomeraţia nu îi descurajează, mallul rămânând o atracţie principală pentru cumpărături, divertisment şi socializare. 

    Din cel mai recent studiu pe care l-am realizat, reiese că atât timpul petrecut de consumatori în malluri, cât şi timpul necesar pentru a ajunge acolo, a crescut”, a observat Georgian Drăghici, director comercial al companiei Brand Management, într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Brand Management este o companie cu o experienţă de două decenii pe piaţa din România, specializată în publicitatea indoor, care include centre comerciale, malluri, retail, parcuri, business centeruri, centre de fitness, centre medicale şi altele.

    În cadrul emisiunii, reprezentantul Brand Management a explicat că motivele pentru care românii petrec mai mult timp în malluri sunt diverse, printre care lucrările la infrastructura rutieră care îngreunează deplasările, creşterea populaţiei în zonele urbane şi suburbane, dar şi numărul tot mai mare de maşini înmatriculate. „Toţi aceşti factori contribuie la un timp mai lung petrecut în trafic, iar românii par dispuşi să petreacă mai mult timp în drum spre centrele comerciale, principalul motiv fiind cumpărăturile. Deşi există industrii unde cumpărăturile online sunt foarte populare, conform studiului nostru, pentru o mare parte dintre cumpărături, chiar dacă consumatorii sunt influenţaţi de mediul digital, preferă să viziteze în continuare fizic mallurile”, a explicat Drăghici.

    Potrivit studiului citat (realizat la comanda Brand Management de Reveal Marketing Research şi desfăşurat în perioada 10-19 mai 2024, pe un eşantion reprezentantiv de peste 800 de respon­denţi), dacă în aprilie 2023, drumul până la mall dura în medie 28 de minute, în mai 2024, acest indicator a crescut cu 39%, ajungând la 39 de minute. De asemenea, timpul petrecut în mall a crescut cu peste 9%, de la 130 de minute la 142 de minute. Nu doar numărul celor care vizitează mallurile a crescut, ci şi valoarea medie a cumpărăturilor, care este cu 9% mai mare decât în anul precedent.


    Carte de vizită Georgian Drăghici:

    1. Are o experienţă de circa 17 ani ca director comercial în cadrul Brand Management, compania lider de piaţă în advertisingul indoors, în special în marile centre comerciale din toate marile oraşe ale României;

    2. Potrivit reprezentanţilor companiei, el cunoaşte în profunzime întregul proces de vânzări, de la analiza pieţei, identificarea şi atragerea de noi clienţi, client service, trainingul reprezentanţilor de vânzări, planificare şi project management.


    Potrivit studiilor citate, motivul principal pentru care oamenii merg la mall rămâne cumpără­turile, acestea reprezentând 89% dintre motive, fie că este vorba despre cumpără­turi din hipermarketuri, haine sau articole de modă. Totuşi, oamenii vizitează mallurile şi pentru food court, cinemato­grafe, întâlniri de afaceri în diverse cafenele sau alte locuri, traficul în centrele comerciale având şi o sezonalitate. „De sărbători este mai aglomerat, dar observăm o creştere şi în alte perioade ale anului. De exemplu, vara, când este cald afară, oamenii preferă să stea în malluri, unde este aer condiţionat”, a adăugat el. Fashionul continuă să fie principalul domeniu de interes pentru cumpărături în centrele comerciale, însă clienţii achiziţio­nează de aici şi electrocasnice, bijuterii şi produse alimentare. „Hipermarketul rămâne principalul motiv pentru care oamenii vizitează centrele comerciale”, a subliniat Drăghici.

    De asemenea, mallurile oferă şi alte servicii într-un regim flexibil, cum ar fi bănci deschise în weekend. „Oamenii vzitează mallurile atât în weekend, care este perioada cea mai aglomerată, cât şi în timpul săptămânii. 60% dintre clienţi merg la mall în weekend, dar, în urma pandemiei, unii au început să viziteze centrele comerciale în momente mai puţin aglomerate”, a explicat el. Printre companiile care aleg să se promoveze în malluri se numără instituţiile financiar-bancare, care au sucursale deschise acolo sau oferă diverse servicii. Industria bijuteriilor este, de asemenea, foarte activă în publicitatea indoor din malluri. „Există domenii care cresc de la an la an, alocând bugete tot mai mari pentru acest tip de publicitate, ceea ce dovedeşte eficienţa acestor campanii”, a menţionat Drăghici.

     

    Nişa de activitate pe care Brand Management s-a concentrat în urmă cu 20 de ani evoluează odată cu dezvoltarea centrelor comerciale. „Am început prin a convinge lumea să investească în spaţii care nu erau considerate utile la acea vreme, cum ar fi pereţii goi ai singurului centru comercial de atunci, Bucureşti Mall, sau clădirile de birouri, unde potenţialul este mare şi în continuă creştere. A trebuit să convingem atât publicul, cât şi specialiştii în marketing de potenţialul acestei nişe de publicitate”, a explicat Drăghici. El a adăugat că domeniul publicităţii indoor se află într-o continuă expansiune, la fel ca întreaga piaţă de publicitate. „În prima jumătate a acestui an, ne aşteptam la o creştere de 15-20% faţă de anul trecut, însă am depăşit aceste aşteptări, ajungând chiar la o creştere de 50%”. Publicitatea în malluri are loc în punctul final al deciziei de cumpărare, a explicat Drăghici. „Oamenii continuă să meargă în malluri. Traficul în centrele comerciale este în creştere, iar numărul de malluri se măreşte constant, cu noi proiecte planificate atât în Bucureşti, cât şi în restul ţării. Această expansiune reflectă dorinţa românilor de a vizita mallurile, ceea ce a devenit un stil de viaţă în România. Studiile din ultimii ani au confirmat o creştere constantă a traficului în aceste centre comerciale”, a concluzionat el.   ■

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Georgian Drăghici

     

    De ce le place atât de mult românilor la mall?

    În primul rând, în România nu avem atât de multe zone stradale de cumpărături, acestea nu sunt la fel de dezvoltate ca în alte oraşe din alte ţări, în special din vest. În vest, te duci pe nişte străzi principale în centrul oraşului şi găseşti absolut toţi retailerii acolo. Retailerii s-au orientat, aşadar, către malluri şi centre comerciale; românii, dorind să aibă cât mai multe posibilităţi într-un singur loc, se îndreaptă către aceste centre comerciale. Astfel, mallul devine singurul loc unde pot găsi laolaltă mai multe servicii şi produse.

    Cine sunt clienţii care petrec cel mai mult timp la mall?

    Am împărţit segmentele de clienţi în generaţii: generaţia X, generaţia Y şi generaţia Z. Comportamentul fiecărei generaţii diferă, bineînţeles, influenţat de vârstă, dar şi de ceea ce îşi doresc să vadă într-un mall sau de motivul pentru care merg acolo. De exemplu, tinerii petrec din ce în ce mai mult timp în centre comerciale pentru socializare şi cumpărături, mergând la ore diferite faţă de alte generaţii. Generaţia X, de exemplu, preferă să meargă în zile diferite la mall, fără o zi anume pentru cumpărături, preferând să meargă în timpul săptămânii, când este mai liber. În weekend, aleg să se relaxeze sau să mănânce ceva. Diversele tipologii de consumatori sunt influenţate de dorinţele şi vârsta lor. Generaţia X este cea care cheltuie cei mai mulţi bani, deoarece au şi venituri mai mari.

    Mai este loc pentru malluri în Capitală? 

    Centrele comerciale sunt în creştere. Dacă s-ar construi mai multe, românii cu siguranţă le-ar vizita. Există loc de creştere, mai ales din cauza aglomeraţiei urbane. Vedem o migrare a populaţiei din oraşele mici şi sate către oraşele mari. Pe măsură ce populaţia creşte, creşte şi nevoia de malluri comerciale noi, inclusiv în Bucureşti. Tot mai mulţi oameni se mută din Bucureşti în zonele limitrofe, iar populaţia de acolo a crescut foarte mult. Aceştia preferă să aibă o zonă de cumpărături mai aproape de casă, ceea ce face necesară construirea de noi centre comerciale.

  • Cine este tânărul care a reuşit să convingă unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume să investească 800 de milioane de dolari în proiectul lui

    Un fost trader de la Goldman Sachs s-a mutat în zona Bay Area, San Francisco, pentru a căuta succesul în domeniul tehnologiei. Până aici, nimic nou. povestea lui a luat o turnură diferită după ce a decis să nu pună bazele unui start-up şi a ajuns să facă exact opusul: să cumpere cu banii giganţilor tech terenuri agricole. Scopul? Un vis californian atipic.

    În ultimii cinci ani, o companie numită Flannery Associates a cheltuit peste 800 de milioane de dolari pentru achiziţionarea de teren în afara oraşului San Francisco – fără a explica cine se află în spatele acestui efort sau ce planuri are compania respectivă pentru acele terenuri. Acum, oficialii locali care investigau problema au primit în sfârşit un răspuns: un grup de lideri din industria tehnologică, bogaţi şi cunoscuţi, sunt implicaţi în această aventură şi speră să folosească terenul pentru a construi un oraş nou, potrivit relatărilor din The New York Times şi Bloomberg. Potrivit rapoartelor citate de cele două publicaţii, Reid Hoffman, cofondatorul LinkedIn, investitorii Marc Andreessen şi Chris Dixon de la Andreessen Horowitz, Nat Friedman, fostul CEO al GitHub, Laurene Powell Jobs, fondatorul Emerson Collective, şi alţi lideri şi investitori din domeniul tehnologiei au investit în acest proiect. Liderul Flannery Associates pare să fie Jan Sramek, un fost trader al Goldman Sachs.

     Imigrant european impresionat de energia start-up-urilor americane, fostul trader s-a mutat în zona San Francisco Bay Area pentru a reuşi în domeniul tehnologiei. La scurt timp după, a început să facă excursii de pescuit în comitatul Solano, de pe marginea estică a golfului San Francisco. Un colţ rural al comitatului a devenit în cele din urmă centrul unui plan conceput de  Sramek pentru a construi un oraş de la zero. A creat compania numită Flannery Associates şi a petrecut ultimii ani folosind bani de la unele dintre cele mai bogate persoane din Silicon Valley pentru a-şi transforma ideea ambiţioasă în realitate, potrivit surselor citate de New York Times. Povestea despre cum Sramek a convins câţiva dintre cei mai bogaţi oameni din lume să investească peste 800 de milioane de dolari în ferme şi terenuri neamenajate pentru visul unui oraş nou pare să devină o legendă a Silicon Valley care îmbină idealismul – sau aroganţa – cu capitalismul de modă veche.

    Ideea de a crea un oraş în care maşinile sunt autonome şi reglementarea este lejeră a fost discutată în întâlniri şi petreceri ale elitei tehnologice din Silicon Valley timp de ani de zile, scrie New York Times. Cu toate acestea, Sramek avea un plan exact despre cum investitorii ar putea să achiziţioneze proprietăţile, au declarat persoane care cunosc planurile sale. După ce a prezentat ideea la aproximativ o duzină de potenţiali finanţatori, a primit primul său cec de la Patrick Collison, directorul executiv al Stripe, o companie de plăţi cu o evaluare în creştere, care îl transformase pe Collison într-un miliardar pe hârtie.


    „California Forever este compania mamă a Flannery Associates. În ultimii ani, Flannery a achiziţionat peste 20.000 de hectare Solano, California. Până în prezent, compania noastră a păstrat tăcerea cu privire la activităţile noastre. Aceasta a creat, pe bună dreptate, interes, îngrijorare şi speculaţii. Acum, că nu mai suntem limitaţi de confidenţialitate, suntem dornici să începem o conversaţie despre viitorul comitatului Solano, o conversaţie cu voi toţi. Aşa cum se întâmplă în multe părţi ale statului nostru, comitatul Solano se confruntă cu numeroase provocări, dar are şi numeroase oportunităţi. În ultimii ani, am efectuat sondaje şi interviuri cu aproximativ 2.000 de rezidenţi de aici, iar vocile voastre au fost clare. Locuitorii doresc mai multe oportunităţi de a cumpăra case în comunităţi sigure şi prietenoase pentru pietoni. Locuri de muncă locale bine plătite, astfel încât să poată locui şi lucra în comitat. Mai multe resurse pentru îmbunătăţirea şcolilor, promovarea siguranţei publice şi reducerea persoanelor fără adăpost, precum şi resurse pentru investiţii în infrastructura pentru transport, apă şi protecţia împotriva incendiilor forestiere.”

    Sursa: site-ul californiaforever.com


    În câteva luni, acele discuţii au evoluat în Flannery Associates. Ceea ce a început cu obiectivul relativ modest de a cumpăra 4 hectare s-a transformat acum într-o achiziţie de terenuri pe scară largă, conform documentelor judecătoreşti şi unei prezentări pentru investitori examinate de The Times. Cu cei 900 de milioane de dolari, a cumpărat aproape suficiente parcele pentru a acoperi de două ori suprafaţa San Franciscoului.

    Flannery Associates a început recent să facă sondaje printre rezidenţii comitatului Solano, zona din nord-estul San Franciscoului unde se află terenul lor, cu privire la planurile de construire a unui „oraş nou cu zeci de mii de locuinţe noi, o fermă solară mare, livezi cu peste un milion de arbori noi şi peste zece mii de acri de parcuri şi spaţii deschise noi”, conform SFGate.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • „Succesul nu se obţine singur”

    …este cea mai importantă lecţie din sfera profesională învăţată de Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni, o platformă inovatoare care ajută studenţii să găsească drumul potrivit în educaţie, prin conectarea lor cu programe internaţionale de învăţământ superior. Firma pe care a înfiinţat-o a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 550.000 de euro, iar în 2024 ar urma să depăşească 1 milion de euro.


    Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni

    Vârstă: 29 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 550.000 de euro

    Nr. de angajaţi*: 20

    *şi colaboratori, la nivel internaţional


    „Este important să ai o echipă solidă alături de tine, cu care să lucrezi în colaborare şi să împărtăşeşti o viziune comună”, spune antreprenorul. Echipa Youni are în prezent 20 de angajaţi şi colaboratori internaţionali, „un nucleu de oameni talentaţi care muncesc cu pasiune pentru a transforma sistemul educaţional”.

    Ştefan Ţăpescu se descrie pasionat de tehnologie şi de găsirea soluţiilor inovatoare care să contribuie la transformarea sistemului educaţional. „Am o minte deschisă şi o atitudine pozitivă. Îmi place să învăţ lucruri noi şi să îmi dezvolt competenţele. Cred că o companie de succes trebuie să ofere oportunităţi pentru toţi membrii săi şi să contribuie la o societate mai bună.”

    Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Îmi propun să devin un lider în domeniul educaţiei internaţionale prin utilizarea inteligenţei artificiale, ajutând studenţii să găsească programele de studiu potrivite şi universităţile să implementeze AI în procesele lor de admitere şi management.

    Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Principalele provocări sunt dezvoltarea de produse inovatoare bazate pe inteligenţă artificială, crearea de parteneriate solide cu instituţiile de învăţământ din întreaga lume şi atragerea de investitori. Pentru a le depăşi, ne concentrăm pe oferirea de valoare clienţilor prin soluţii personalizate, o echipă dedicată şi o strategie de marketing inovatoare.

    Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual?

    O zi ideală începe cu o sesiune de brainstorming creativ, explorând noi idei şi strategii pentru dezvoltarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială. Urmează întâlniri cu investitori şi universităţi pentru a discuta parteneriate strategice şi proiecte inovatoare. Mă dedic apoi lucrului la îmbunătăţirea produselor noastre AI şi la implementarea lor în procesele educaţionale. Ziua se încheie cu o analiză a progresului şi planificarea următoarelor etape importante, asigurându-mă că suntem pe drumul cel bun pentru a aduce valoare clienţilor şi partenerilor noştri.

    Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    Încerc să fiu organizat şi să îmi prioritizez sarcinile în funcţie de importanţă şi de deadline-uri (Eisenhower Matrix). Folosesc un sistem de gestionare a sarcinilor şi îmi rezerv timp specific pentru anumite activităţi.

    Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    Cred în învăţarea continuă. Particip la conferinţe şi webinarii din domeniul educaţiei şi tehnologiei, citesc cărţi despre leadership şi management, şi îmi dezvolt competenţele prin interacţiunea cu alte personalităţi din domeniu. Îmi place să fiu la curent cu tendinţele din industrie şi să învăţ de la experienţa altora. Chiar adorm în fiecare seară pe un video/carte audio despre tehnologie, politică şi educaţie.

    Munca remote sau de la birou? De ce?

    Îmi place flexibilitatea de a lucra atât de la birou, cât şi remote, dar în ultimele luni am fost majoritatea timpului plecat din ţară. Cred că ambele forme de muncă au avantajele lor şi este important să le combinăm pentru a crea un mediu de lucru optim pentru echipă.

    Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Apreciez la colegii mei pasiunea, dedicarea şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. Sunt în căutare de colaboratori cu un spirit de echipă, cu iniţiativă şi cu o atitudine pozitivă. Defectele pe care nu le pot tolera sunt lipsa de onestitate şi de comunicare transparentă.

    Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o este că succesul nu se obţine singur. Este important să ai o echipă solidă alături de tine, cu care să lucrezi în colaborare şi să împărtăşeşti o viziune comună. Această lecţie mă ghidează în felul în care conducem echipa Youni, cu accent pe colaborare, comunicare deschisă şi împărţirea responsabilităţilor.

    Există work-life balance în prezent? Detalii personalizate despre felul în care vă raportaţi la acesta.

    Sunt un adept al work-life balance, dar în momentul de faţă cred că toţi fondatorii pun un accent mai mare pe muncă. Cred că este esenţial să găseşti un echilibru între viaţa profesională şi viaţa personală pentru a te menţine motivat şi sănătos. Încerc să îmi rezerv timp pentru a menţine o viaţă sănătoasă prin sport.

    Cine este mentorul/persoana care vă inspiră în carieră?

    Am fost inspirat de multe personalităţi din domeniul educaţiei şi tehnologiei, dar un mentor cheie a fost Matt Symonds, fondatorul QS Rankings şi Fortuna Admissions, care mi-a oferit sfaturi valoroase şi m-a ajutat să înţeleg din ce în ce mai bine cum care sunt oportunităţile de îmbunătăţire din sistemul educaţional internaţional.

    Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Am o pasiune pentru tenis, sport pe care l-am practicat la nivel profesionist. Tenisul mi-a arătat că în spatele fiecărui succes se află o mulţime de oameni care muncesc din greu, dar nu primesc întotdeauna recunoaşterea cuvenită. De asemenea, tenisul mi-a învăţat importanţa disciplinei, a muncii în echipă şi a perseverenţei pentru a atinge obiectivele.

    Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

    Da, cu siguranţă! Îmi place să citesc cărţi despre antreprenoriat, leadership şi tehnologie. Unele din titlurile mele preferate sunt „Zero to One” de Peter Thiel, „The Lean Startup” de Eric Ries şi „Sapiens” de Yuval Noah Harari. Cred că lectura este esenţială pentru a rămâne la curent cu tendinţele din industrie şi pentru a găsi inspiraţie pentru noile proiecte.  



    BUSINESS Magazin a lansat de curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Groupama: Poziţia de lider nu este un scop în sine

     

     

     

    de Ioana Mihai-Andrei

    Groupama a înregistrat anul trecut rezultate pozitive pe majoritatea liniilor de business, iar primele brute subscrise au depăşit pragul de 4 miliarde de lei, marcând o creştere de 37% faţă de 2022, cea mai mare de pe piaţă. Şi prima parte din 2024 a adus plusuri în mAI toate diviziile asigurătorului, iar previziunile pentru întregul an se menţin în registrul optimist. Compania a preluat în 2022 poziţia de lider în industria de asigurări pe plan local, dar Călin Matei, CEO-ul Groupama România, spune că locul în clasament nu a fost niciodată un scop în sine, ci un rezultat. Care sunt, din perspectiva Groupama, principalele oportunităţi ale prezentului, ale viitorului şi care sunt direcţiile strategice pe care este construită activitatea companiei de asigurări?

     

    „O umbrelă pe timp de ploaie” pare a fi principiul pe care s-a dezvoltat de-a lungul timpului industria asigurărilor de pretudindeni. Un domeniu care, chiar dacă nu este în România la fel de dezvoltat ca în alte pieţe europene, a făcut paşi importanţi în ultimele decenii. În această piaţă, Groupama şi-a început călătoria în urmă cu 15 ani iar de anul trecut a dobândit poziţia de lider, despre care Călin Matei, CEO-ul Groupama România, spune că „să fim numărul 1 nu a fost niciodată un scop în sine pentru noi. Nu este nici astăzi. Este mai degrabă rezultatul unei strategii bine adaptate contextului şi executate cu pasiune, responsabilitate şi empatie. Rămân fidel ideii că este importantă atenţia la cum şi nu doar la cât faci. Am înţeles rapid cât de importantă este inovaţia, dar doar atât timp cât aceasta serveşte clienţilor”.

    În prima jumătate a anului 2024, compania a înregistrat o creştere a primelor brute subscrise de 5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, conform lui Sebastien Demichelis, director general adjunct al Groupama. Tot el detaliază că linia asigurărilor CASCO are în continuare o evoluţie foarte bună, cu o creştere de peste 20% şi o valoare a primelor brute subscrise de aproape 480 milioane lei, la fel şi linia asigurărilor de proprietăţi comerciale, cu o creştere de peste 20%. Asigurările de sănătate au şi ele o creştere semnificativă, de 58%, în timp ce asigurările de locuinţe cresc cu 9% faţă de primele 6 luni din 2023. „Sunt rezultate foarte bune (…). Cât priveşte previziunile noastre pentru restul anului, acestea sunt relativ optimiste. Estimăm o creştere moderată a cifrei de afaceri şi suntem încrezători că vom consolida în continuare poziţia noastră pe piaţă.”

    Plusurile din acest an vin în continuarea unui 2023 în care compania a avut o evoluţie care a urcat-o în vârful clasamentului din industria asigurărilor. „2023 a fost un an al dezvoltării profitabile şi sustenabile pentru Groupama România, un an în care am rămas fideli strategiei noastre de a câştiga preferinţa românilor şi de a oferi produse şi servicii de calitate, la un preţ corect. Am înregistrat rezultate pozitive pe toate liniile de business, iar primele brute subscrise au depăşit pragul de 4 miliarde de lei, o creştere de 37% faţă de 2022, cea mai mare de pe piaţă”, declară Cătălin Matei. În afara RCA, primele brute subscrise în 2023 au atins valoarea de 1,63 miliarde lei, cu 23% mai mult decât în 2022 şi cu opt puncte peste creşterea pieţei. CASCO a fost linia cu cea mai bună performanţă, creşterea fiind de 26%, linia clădiri şi bunuri a avut de asemenea o evoluţie foarte bună faţă de 2022, de +12%, la fel şi linia de alte asigurări generale, a cărei creştere a fost de 23% comparativ cu 2022.

    Profitul operaţional a ajuns la 217 milioane de lei, iar solvabilitatea s-a plasat la 142% (SCR) şi 269% (MCR). Liniile care contribuie cel mai mult la profitul operaţional sunt CASCO, asigurările proprietăţilor şi cele de persoane, în timp ce linia RCA se află în breakeven.

    „Ne-am consolidat poziţia pe piaţă şi am devenit alegerea a peste 2 milioane de români şi 175.000 de companii. Toate aceste rezultate au în spate o echipă foarte puternică, fără de care nimic nu este posibil, susţinerea grupului nostru şi parteneriatele solide”, afirmă CEO-ul Groupama România. La nivel de grup, Groupama a înregistrat în 2023 o valoare totală a primelor brute subscrise de 17 miliarde euro şi un profit net de 510 milioane euro, având un rating A+, conform Fitch.

     

    Perspectivă globală, dezvoltare locală

    Povestea Groupama începe cu mai bine de un secol în urmă, când câţiva fermieri francezi au creat fonduri mutuale locale, pentru a se ajuta reciproc atunci când se confruntau cu pierderi, dar şi pentru a-şi da o mână de ajutor în viaţa de zi cu zi, spune Sebastien Demichelis. Tot el detaliază că acesta este sistemul mutual, în care clienţii sunt şi acţionari, relaţia dintre cei doi stakeholderi devenind una de colaborare, de parteneriat. „Consecinţa este o orientare autentică către clienţi şi faptul că toată contribuţia financiară a clienţilor se acumulează în companie, scopul profitului fiind acela de a consolida compania şi a investi în viitor”, explică directorul general adjunct al Groupama România.

    În 1998 a avut loc achiziţia grupului Gan, mişcare care a consolidat prezenţa companiei pe piaţa internaţională şi a generat şi diversificarea portofoliului de produse. În anii 2000 a urmat o etapă de extindere, în Europa de Est, inclusiv în România, unde, în perioada 2007-2008, Grupul Groupama a pătruns progresiv, prin achiziţionarea a trei companii locale de asigurări: Asiban, BT Asigurări şi OTP Asigurări. „Astăzi suntem prezenţi în zece ţări, în principal în Europa (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Italia, Grecia, Ungaria, România, Slovenia), dar şi cu o oportunitate relevantă de creştere în China şi Tunisia. Grupul Groupama numără 31.000 de angajaţi, 27.000 de membri şi peste 12 milioane de clienţi, la nivel mondial”, declară Sebastien Demichelis.

    Primii paşi pe piaţa românească au constituit o perioadă de adaptare şi învăţare, povesteşte Călin Matei, „în care am investit mult pentru a crea ceea ce astăzi ne place să numim un asigurător glocal, în care expertiza unui grup internaţional se îmbină cu specificul local şi echipa din România. Am mizat întotdeauna pe o creştere sustenabilă şi am rămas fideli strategiei noastre chiar şi în momentele în care ne-am confruntat cu provocări. Am ştiut mereu că avem o misiune pe cât de clară, pe atât de importantă – să îi ajutăm pe clienţii şi partenerii noştri să privească viaţa cu optimism, să se bucure de fiecare moment, mai mic sau mai mare, ştiind că le vom fi alături în faţa provocărilor – şi am construit totul având mereu acest lucru în minte. Am ascultat nevoile clienţilor şi am răspuns cu produse şi servicii simple, de calitate, la un preţ corect şi ne-am propus nu doar să atingem aşteptări, ci şi să le depăşim. Ne-am creat în felul acesta un portofoliu complex, în care am integrat inovaţia în serviciul clientului.”

    În opinia CEO-ului Groupama, echilibrul a fost un element cheie în tot acest proces, la fel şi „modul în care construim, urmărind mereu valoarea pentru clienţi-parteneri-echipă-acţionari şi asumându-ne angajamente pe termen lung”.

    În urmă cu doi ani, în 2022, Groupama a devenit lider de piaţă, după un moment critic pentru industria de asigurări din România. „Nu a fost un scop în sine pentru noi, ci o consecinţă a lucrului bine făcut. În 2023 am atins cea mai mare creştere de pe piaţă, menţinând nivelul de satisfacţie a clienţilor noştri la un nivel foarte ridicat”, declară Călin Matei.

    Despre dezvoltarea portofoliului, Alexandru Georgescu, director naţional de vânzări în cadrul Groupama România, spune că pe parcursul anilor acesta a evoluat, în ritm cu nevoile clienţilor şi cu schimbările din piaţă. „Am fost primul asigurător care a introdus în România sistemele telematice pe linia CASCO, constatarea daunelor şi inspecţiile de risc prin asistenţă video, telemedicina sau semnătura electronică a poliţelor de asigurare.”

    Fiecare an din istoria companiei pe plan local are pentru membrii echipei o semnificaţie importantă, fie prin rezultatele obţinute, fie prin faptul că a marcat lansarea unui produs sau a unui serviciu, dar, adaugă Alexandru Georgescu, „probabil că cea mai spectaculoasă creştere a fost cea din 2023, cea mai mare la nivel de piaţă. Motorul acestei creşteri a fost o strategie adaptată contextului, implementată cu responsabilitate”.

    Anul 2024 vine cu provocări şi oportunităţi pentru industria asigurărilor din România, iar agilitatea şi puterea de adaptare sunt esenţiale într-un astfel de context, spune Costin Tabacu, director tehnic asigurări generale în cadrul Groupama. „Suntem în continuare în proces de normalizare şi, în ciuda provocărilor care vin din lipsa de predictibilitate şi incertitudinea economică, avem totuşi oportunităţi de dezvoltare. Observăm o accelerare a digitalizării pe segmentul persoanelor fizice, un aspect absolut esenţial într-o lume în care consumatorii doresc soluţii rapide, sigure şi accesibile online. De cealaltă parte, segmentul companiilor are un apetit din ce în ce mai mare pentru soluţii personalizate, care ţin cont de specificul activităţii lor, de planurile de dezvoltare şi de bugetele disponibile.” Acest lucru aduce şi o transparenţă şi accesibilitate fără precedent pentru acest segment de clienţi.

    Costin Tabacu remarcă şi un interes în creştere pentru asigurări în general şi în particular pentru asigurările de viaţă şi sănătate, care au devenit deja un element de igienă pentru tot mai multe companii şi o necesitate în recrutare şi retenţie. Ratele de penetrare sunt însă relativ mici versus alte pieţe europene. „Asigurările devin o ancoră de stabilitate pentru tot mai mulţi clienţi – oameni şi companii – iar asta este încurajator, suntem pe drumul cel bun”, adaugă directorul tehnic pentru asigurări generale al companiei.

    Industria de asigurări din România are câteva particularităţi care o fac unică în peisajul european, explică Răzvan Chiraleu, director juridic şi advocacy în cadrul Groupama România. „Deşi este în continuă dezvoltare, penetrarea asigurărilor pe piaţa locală este încă sub media europeană, în special în ceea ce priveşte asigurările de viaţă şi sănătate. În ţări precum Franţa sau Germania, aceste tipuri de asigurări au o pondere mult mai mare în portofoliile companiilor. În schimb, piaţa românească este dominată de asigurările auto, cum sunt RCA şi CASCO”, declară Răzvan Chiraleu.

    Un alt aspect distinct este legat de educaţia financiară, care trebuie să devină o preocupare mai vizibilă pentru noi toţi şi o prioritate reală. „Ea trebuie astăzi să suplinească o cultură reală a asigurărilor, aşa cum vedem spre exemplu în Franţa, unde asigurările de răspundere civilă pentru persoane fizice sunt o normalitate sau procesul de reînnoire a poliţelor este tacit. Cu toate acestea, vedem începutul unei schimbări de mentalitate, determinată de evenimente globale şi incertitudini economice, dar şi de eforturile de conştientizare depuse de întreaga industrie, care cred că îi conving pe români să acorde tot mai multă atenţie modului în care se raportează la prevenţie şi risc”, adaugă Răzvan Chiraleu.

    În acest context, ultimii zece ani „au fost definiţi de o creştere constantă şi solidă pentru Groupama”, declară Călin Matei. În acest interval, detaliază el, primele brute subscrise au urmat un trend ascendent, de la aproape 800 milioane lei în 2014, la peste 4 miliarde în 2023, iar baza de clienţi a crescut continuu – astăzi numărul lor atingând 2 milioane.

    În ceea ce priveşte echipa Groupama, „rămânem într-o medie de 1.400-1.500 de angajaţi, astfel putem vorbi despre stabilitate şi creşterea eficienţei ca rezultat al proiectelor de îmbunătăţire continuă şi al investiţiilor în digitalizare”, spune Judith Kis, director resurse umane, logistică şi BCP în cadrul Groupama România. Tot ea adaugă că investiţiile în dezvoltarea echipei sunt constante, compania fiind, de 7 ani consecutiv, certificată ca Angajator de Top, de către Top Employer Institute, din Olanda. „Aşa cum o spune şi campania noastră de Employer Branding, «Cu Bune şi cu Rele», credem într-o compatibilitate reală între echipă şi cultura companiei, în crearea unui mediu de lucru în care valorile comune se împletesc cu trăsăturile individuale. Colegii noştri au acces la programe de dezvoltare profesională continuă, personalizate, şi oportunităţi de avansare în carieră, la care se adaugă, desigur, beneficii atractive şi iniţiative de recunoaştere a performanţei”, susţine Judith Kis. Ea enumeră în rândul beneficiilor programul de lucru flexibil, în format hibrid, programele de well-being, consiliere psihologică, evenimente online sau offline, workshopurile pe teme diverse, precum sănătate mentală, nutriţie, sport, sănătate, călătorii, film şi alte hobby-uri, posibilitatea de implicare în acţiuni CSR ca voluntari sau ambasadori şi programe de dezvoltare personală.

     

    Inovaţie cu sens

    „Cred că o Românie asigurată este o Românie mai puternică, iar asta face ca misiunea noastră, alături de valorile care ne ghidează, să aibă un sens care ne motivează să vedem şi dincolo de ameninţări şi obstacole. Probabil că o provocare tipică nouă, ca industrie, rămâne absenţa unei culturi a prevenţiei şi a deschiderii faţă de ideea de asigurare în faţa neprevăzutului; avem încă un grad mic de penetrare a asigurărilor în PIB, sub 2%”, punctează Călin Matei. Piaţa de asigurări a continuat să resimtă tensiunile geopolitice şi instabilitatea economică, la fel şi lipsa de predictibilitate fiscală şi legislativă. „Sigur că fiecare dintre noi ne dorim să operăm într-un context favorabil, însă, uneori, în cele mai mari provocări se găsesc oportunităţi importante. Trebuie doar să fii flexibil, agil şi fidel misiunii tale”, adaugă CEO-ul Groupama România.

    „Conformitatea este exemplul perfect de oportunitate care aduce şi provocări. Avem o legislaţie care evoluează, iar acest lucru ne determină să rămânem agili şi responsabili, dar atenţi la oportunităţi – de învăţare, dezvoltare şi îmbunătăţire. Suntem foarte atenţi la modul în care respectăm drepturile şi nevoile clienţilor noştri, la modul în care soluţiile adoptate de noi sunt conforme cu toate cerinţele actuale”, declară Mădălina Baiaşu, director audit intern, în cadrul Groupama România.

    Pe de altă parte, în această perioadă în care avansul tehnologic este tot mai rapid, nicio industrie sau companie nu poate ignora beneficiile şi nici riscurile aduse de noile „unelte” de lucru. Răzvan Gheţea, director IT şi operaţiuni în cadrul Groupama România, spune că „tehnologia este fără îndoială în centrul strategiei noastre de dezvoltare. Investim constant în soluţii digitale care ne permit să fim mai eficienţi şi să oferim clienţilor noştri o experienţă simplă, rapidă şi sigură. Integrăm tehnologia în toate procesele noastre interne, de la evaluarea riscurilor la gestionarea poliţelor, ceea ce ne permite să fim mai rapizi şi mai precişi în oferirea serviciilor noastre”.

    Pe viitor, compania va continua investiţiile în digitalizarea produselor şi serviciilor oferite clienţilor, pentru a răspunde schimbărilor apărute în comportamentul acestora, ca urmare a progresului tehnologic şi a utilizării inteligenţei artificiale în toate aspectele vieţii. „Abordarea noastră va ţine cont de toate aceste transformări, iar misiunea noastră este să implementăm tehnologie nouă care are sens şi îmbunătăţeşte viaţa clienţilor, partenerilor sau echipei noastre. Altfel spus, inovăm cu sens”, adaugă Răzvan Gheţea.

    Sensul este un element cheie care se regăseşte şi în politica de responsabilitate socială a companiei, despre care Georgiana Miron, director marketing, comunicare şi servicii clienţi în cadrul Groupama România, spune că înseamnă un angajament real faţă de comunităţi. Direcţiile prioritare sunt prevenţia, susţinerea cinematografiei şi a sportului, alături de implicarea activă în comunitate. Compania se numără printre partenerii Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria, alături de care a sprijinit fondarea unei clinici sociale care oferă acces la îngrijire medicală celor care au nevoie. „Suntem, de asemenea, mândri să susţinem sportul românesc, prin parteneriate cu Federaţia Română de Rugby şi echipa naţională, Stejarii, dar şi prin sprijinul oferit Centrului Climb Again şi lotului naţional de paraclimbing. Susţinem industria cinematografică din România şi ne-am implicat inclusiv în proiectul de renovare a cinematografului Studio din Timişoara”. În plus, compania derulează un proiect amplu, Salvatorii de Vieţi, desfăşurat în colaborare cu Fundaţia pentru SMURD, un program naţional de instruire în acordarea primului ajutor, gratuit, pe care l-au parcurs deja aproape 7.000 de români din peste 50 de oraşe ale ţării. Aproape jumătate din echipa Groupama se implică direct în astfel de acţiuni în fiecare an.

    Dezvoltarea de proiecte destinate comunităţilor este o prioritate şi în privinţa investiţiilor viitoare, punctează Călin Matei. În ceea ce priveşte investiţiile recente, tot el spune: „Am investit semnificativ în primul rând în echipa noastră, apoi în digitalizare şi îmbunătăţirea infrastructurii noastre tehnologice. Am implementat soluţii care să îmbunătăţească experienţa clienţilor şi partenerilor, şi, în acelaşi timp, eficienţa noastră operaţională. Pentru viitor, ne propunem să intensificăm investiţiile în tehnologie şi inteligenţă artificială, asigurându-ne că suntem mereu pregătiţi să răspundem şi să anticipăm nevoile în continuă schimbare ale românilor”.

     

    Mai mult decât simple cuvinte

    „Totul începe de la misiunea noastră, aceea de a-i ajuta pe clienţii şi partenerii noştri să privească viaţa cu optimism, să se bucure de fiecare moment al vieţii, mai mic sau mai mare, ştiind că le vom fi alături în faţa provocărilor. Facem lucrul acesta raportându-ne de fiecare dată la valorile noastre: solidaritate, devotament, proximitate şi responsabilitate. Sunt mai mult decât simple cuvinte, iar ele se regăsesc în tot ceea ce facem, zi de zi, într-o formă sau alta”, susţine Călin Matei.

    Dar fiecare zi aduce noi provocări şi nevoile fiecăruia sunt unice, completează Georgiana Miron. „De aceea am creat produse flexibile şi servicii uşor accesibile. Spre exemplu, platforma ÎntreabăMedic, care le permite clienţilor să primească sfaturi medicale personalizate la un click distanţă, prin WhatsApp, Facebook Messenger, Telegram sau SMS, astfel încât să fie mereu informaţi şi în siguranţă, sau CASCO Telematic, produsul care, cu ajutorul unui dispozitiv telematic montat pe maşină, te ajută să-ţi evaluezi permanent stilul de condus, să optimizezi costul asigurării şi
    să-ţi creşti nivelul de siguranţă în trafic”, explică Georgiana Miron.

    În plus, mai spune Adrian Brebuleţ, director daune asigurări generale în cadrul Groupama România, „modul în care acţionăm în cazul unei daune este o prioritate strategică pentru noi. Ne mândrim cu o capacitate foarte bună de mobilizare şi cu reacţii rapide, în contextul în care ne confruntăm cu evenimente din ce în ce mai imprevizibile. După primele 6 luni din 2024 am achitat deja daune de peste 1 miliard de lei, majoritatea asociate asigurărilor auto. Clienţii noştri pot face foarte uşor şi rapid avizarea daunelor, online sau la telefon, simplitatea procesului fiind de altfel apreciată de 82% dintre clienţi, conform sondajelor interne”, afirmă Adrian Brebuleţ.

    De fapt, mai spune Călin Matei, pilonii pe care a fost construită strategia de dezvoltare a companiei pe piaţa locală sunt calitatea serviciilor, inovaţia, digitalizareea şi responsabilitatea faţă de comunitate. Iar planurile de viitor continuă pe aceeaşi linie. „Ne propunem să extindem gama de produse şi servicii, adaptându-ne la nevoile din ce în ce mai diverse şi complexe ale clienţilor noştri. Un accent deosebit îl punem pe inovaţie în serviciul clienţilor, partenerilor şi echipei noastre, precum şi pe dezvoltarea soluţiilor de asigurare personalizate, astfel încât fiecare client să găsească la noi exact ceea ce are nevoie. La fel de relevante vor fi în continuare şi investiţiile în oamenii din echipa noastră, în proiectele adresate comunităţilor şi în sustenabilitate”, conchide Călin Matei.   

  • Diploma, liceul, facultatea, notele, profesorul, CV-ul contează din ce în ce mai mult

    Există o afirmaţie în piaţă care se perpetuează de la unii la alţii, conform căreia diploma nu contează, contează ce ştii să faci, contează să ai o meserie. Şi se dau exemple din zilele noastre că un electrician, un instalator, un zugrav câştigă mult mai mult, fără să aibă şcoala unui inginer, unui economist, unui jurist. Patronii, care se confruntă an de ani cu alte generaţii, având în vedere fluctuaţia mare de personal, spun că şcoala românească nu livrează nimic, în sensul unor angajaţi bine pregătiţi, ci este doar o maşină de printat diplome. Chiar şi pe vremea comunismului, a şcolii comuniste, la care face toată lumea acum un apel la memorie că „că ce bună a fost”, şcoala superioară, adică facultatea, era privită la mişto de către meseriaşi, de către cei care stăteau la bandă, de cei care aveau lângă ei o trusă de scule pe care o plimbau într-o fabrică. 

    În vremurile noastre, CV-ul a luat locul diplomei şi de multe ori există această afirmaţie conform căreia CV-ul nu contează, contează ceea ce ştii să faci. Până la urmă, aşa este, contează ce ştii să faci la timpul prezent. Dar până să ajungi acolo, să ai posibilitatea să arăţi că ştii să faci ceva, că şcoala te-a ajutat la acumularea unor cunoştinţe, că poţi să faci diferenţa între un inginer şi un meşter, trebuie să ai acea şcoală, trebuie să ai CV-ul potrivit. Din ce în ce mai mult şcolile pe care le ai – liceu, profesori, facultate, master – contează atunci când se face prima selecţie, când cineva îţi dă o şansă de a intra într-o companie, de a obţine un job care să-ţi permită să acumulezi prima experienţă.

    Când o asistentă de la HR, nici măcar directorul de HR, face o primă selecţie de CV-uri, presupunând că sunt mai multe CV-uri pe un loc, ea se uită la ce şcoală a absolvit cel din faţa ei. Şi ca să nu greşească, ca să nu i se reproşeze că a selectat pe cineva care s-a dovedit a fi un angajat slab, preferă să-i selecteze pe cei care au terminat cele mai bune şcoli, pe cei care au luat cele mai mari note şi să-i cheme primii la interviu. Ceea ce nu înţelege multă lume e că prima selecţie este extrem de subiectivă şi nu are de-a face cu ce ştie sau nu ştie să facă un candidat. Totul se bazează pe şcoala absolvită, pe nota cu care a absolvit şi, într-un final, cine te-a recomandat. Nepotismul în companiile private este la fel de prezent ca în companiile de stat sau în instituţiile publice. Sunt companii, sunt instituţii care cer ca cei care îşi depun CV-ul să aibă o anumită notă de absolvire. După ce se face o selecţie, extrem de subiectivă, urmează următoarele etape în procesul de angajare.

    Mai nou, selecţia nu o mai face asistenta de la HR, ci calculatorul, robotul, inteligenţa artificială care îi selectează dintre candidaţi pe cei care au cele mai bune şcoli în spate. De unde să ştie inteligenţa artificială dacă un candidat este mai bun decât celălalt, dacă unul dintre candidaţi, cu o şcoală mai slabă, va performa mai bine decât un candidat cu o şcoală mai bună? Într-un fel sau altul, acelaşi principiu se aplică şi la CV-uri, acolo unde candidaţii sunt triaţi în funcţie de joburile anterioare. Întotdeauna un inginer de la Microsoft va fi selectat înaintea unui inginer dintr-o companie românească, de care asistenta, robotul sau inteligenţa artificială nu a auzit. Când head-hunterii selectează candidaţi pentru o poziţie de top management, primul criteriu este legat de numele vechilor angajatori, cât de importante sau nu sunt acele companii. De aceea vedem cum executivii cu CV în multinaţionale se plimbă de la un job la altul şi sunt primii recrutaţi.

    Niciun head-hunter, niciun director de HR, nicio companie nu vrea să rişte cu cineva necunoscut, care nu are în CV poziţii la companii de top.De multe ori contează enorm şi certificatele pe care le ai în spate, care pot să facă diferenţa într-o recrutare sau alta, într-un job sau altul. Este adevărat că dacă ai terminat Vianu, că dacă ai fost în top 10 la Politehnică, că dacă ai terminat un CFA sau un MBA nu voi vedea automat rezultate bune în poziţia pe care o ocupi. Adică un MBA nu aduce automat o creştere cu 20% a vânzărilor unei companii. Dar sigur aduce o creştere a salariului celui care are o diplomă de MBA cu 20-50%. Piaţa românească se îndreaptă mai degrabă către modelul american decât spre modelul european, acolo unde contează enorm în primul proces de selecţie liceu, facultatea, notele, certificările, studiile pe care le ai, şi mai mult decât atât, relaţiile pe care le ai, pe care poţi să ţi le faci şi care te ajută să fii selectat şi promovat. De multe ori, odată ce ai intrat într-o organizaţie, ea te duce mai departe, te promovează şi face din tine un executiv de top pentru simplul fapt că lucrezi acolo. Într-o altă companie poţi să ai rezultate mult mai bune, poţi să fii un manager mai bun, dar dacă nu ai diplomele care trebuie, dacă nu ai şcolile cele mai căutate, dacă nu ai poziţiile cerute, nu ai nicio şansă să ajungi în altă parte, într-o poziţie superioară.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)