BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Viviana Corneţeanu, cofondatoare şi COO HempAID şi Molecules of Youth: Sportul este un instrument ştiinţific de optimizare. E despre structură, claritate, performanţă

    …spune Viviana Corneţeanu, cofondatoARE şi COO HempAID şi Molecules of Youth, divizia de longevitate a grupului Republica BIO. Ea adaugă că a fondat un brand dedicat longevităţii pentru că stilul de viaţă din spatele acestui concept exista deja cu mult înainte ca businessul să prindă contur.

    Se visa procuror criminalist, motiv pentru care a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti, dar parcursul său profesional s-a reconfigurat odată cu primele experienţe în sales şi marketing, care i-au deschis apetitul pentru business, strategie şi branduri cu sens. Iar acum este în tabăra antreprenorilor, construind afaceri. Spune că a schimbat siguranţa carierei clasice pe construcţia de afaceri care educă, inspiră şi rezistă. „Nu bifez liste. Construiesc businessuri care contează: pentru mine, echipă şi societatea în care trăiesc.”

    În urmă cu trei ani a cofondat alături de Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO, HempAID şi Molecules of Youth, divizia de longevitate a grupului. Grupul Republica BIO a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 2,4 milioane euro iar în martie 2025, Molecules of Youth, divizia de longevitate a grupului, a lansat noua gamă de vitamine şi minerale, pentru care a fost alocat un buget de investiţii de peste 100.000 euro. „După lansarea gamei de colagen în vara anului trecut, în martie 2025 am extins portofoliul MOY cu o gamă premium de vitamine şi minerale. Vara aceasta pregătim lansarea a patru produse noi, în formule versatile, delicioase, special gândite pentru a fi integrate cât mai uşor în rutina zilnică”, afirmă Viviana Corneţeanu.

     

    Ce hobby ai şi cât timp îi dedici? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Sportul a făcut mereu parte din viaţa mea. De la vârsta de 6 ani am început să practic atletism de performanţă, apoi am continuat cu baschet, tenis şi, în general, cu orice formă de mişcare care presupunea efort fizic susţinut şi spirit de competiţie. Azi, între două şedinţe şi un call, îmi găsesc echilibrul în meciurile de baschet, antrenamentele de forţă şi alergările în natură, în special cele pe munte.

    În fiecare zi dedic între 30 de minute şi 2 ore sportului, ca parte dintr-un program de 4 ore pe care îl rezerv exclusiv pentru mine. În acest timp, îmi construiesc o rutină de dimineaţă complexă, care include expunere la soare, sport, meditaţie, yoga, organizarea zilei şi diverse obiceiuri de biohacking.

    Nu e un ritual rigid, dar e o structură care îmi ancorează ziua şi mă ţine în formă: fizic, mental şi emoţional.

    Am fondat un brand dedicat longevităţii pentru că stilul de viaţă din spatele acestui concept exista deja cu mult înainte ca businessul să prindă contur. Lansarea Molecules of Youth (MOY) a fost, de fapt, o extensie firească a unui mod de viaţă în care credeam profund.

     

    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    Deşi sunt adepta sporturilor de echipă, unde paralelele cu lumea afacerilor sunt evidente (leadership, colaborare, strategie), în ultimii ani m-am ataşat de alergările montane. Am început cu o competiţie de 10 km în pădurea Băneasa, iar de acolo a fost o progresie naturală: 11 km, 13 km,
    21 km, 24 km… până la 32 km parcurşi anul trecut pe vârful Piatra Mare din Predeal, timp de 7 ore, cu o diferenţă de nivel de peste 1700 de metri.

     

    Ce am învăţat?

    Că nu există un manual de instrucţiuni. Când eşti în pantă, nu alergi – mergi. Îţi dozezi energia pentru când terenul îţi permite să accelerezi. Exact ca în business: sunt perioade în care urci greu şi constant, dar dacă rămâi prezent, vine şi momentul tău.

    Traseul e lung. Poate dura 7-8 ore. Ai nevoie de un plan. Dar, la fel ca în business, planul se adaptează din mers. Uneori, la fiecare oră.

    Şi, cel mai important, trebuie să te descurci. Indiferent cât de bine eşti pregătit, vor apărea momente în care nu funcţionează nimic conform planului. Nu e semnal, ţi se termină apa, ai o crampă. Şi te întrebi dacă să mai continui. Dar exact în aceste momente se formează rezilienţa adevărată, aceea care te face bun şi la business, şi la viaţă.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    După somn, sportul este al doilea pilon esenţial al longevităţii. Dacă înainte îl practicam instinctiv, acum îl văd ca pe un instrument ştiinţific de optimizare. E despre structură, claritate, performanţă.

    E acel tip de rutină care îţi oferă nu doar energie fizică, ci şi capacitatea de a lua decizii mai bune, de a gestiona presiunea, de a-ţi păstra echilibrul într-o zi haotică.

    Pentru mine, sportul a devenit un spaţiu de reîncărcare şi recalibrare. Mă ajută să mă conectez mai bine la mine, dar şi la ceilalţi. Iar asta se vede inclusiv în business, în felul în care ascult, în felul în care prioritizez, în felul în care iau decizii.

    Cred în ideea de longevitate şi în business. Să construieşti ceva care durează înseamnă să ai răbdare, disciplină, ritm, capacitatea de a te adapta şi de a rezista în timp. Sunt reguli nescrise ale echilibrului care se aplică la fel de bine în viaţă, în sport şi în afaceri.

     

    Ce beneficii are hobby-ul pentru tine?

    Mă ajută să gândesc mai limpede, să rămân motivată, să iau decizii mai bune. Mă disciplinează. Mă aşează în zi. Şi îmi oferă energia necesară să fiu prezentă şi în business, şi în echipă, şi în relaţiile care contează. Fie că e vorba de o oră de yoga, o oră de cycling sau un meci de fotbal, îmi aleg activităţile în funcţie de nevoile corpului. Merg pe ideea de echilibru pe termen lung.

    Există regulile aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    Sigur că da. Iată o listă:

    • Ai răbdare.

    • Fii disciplinat.

    • Găseşte echipa potrivită.

    • Setează obiective clare şi înţelege „de
    ce-ul” din spatele lor.

    • Învaţă constant.

    • Fii pregătit să te adaptezi.

    • Joacă corect.

    • Bucură-te de drum.

    Şi, poate cel mai important: Fii sincer cu tine, în sport, în business, în viaţă.

    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?

    Cred în ideea de principii care nu se încalcă, indiferent cât de mare ar fi câştigul pe termen scurt. Atât în sport, cât şi în business, integritatea, disciplina şi respectul pentru jocul corect sunt reguli care nu se negociază. Poţi adapta ritmul, poţi ajusta strategia, dar valorile rămân pe loc. Ele sunt linia de start şi linia de finish, în acelaşi timp.

     

    Ce tip de sport / hobby nu ai practica niciodată? De ce?

    Sporturi în care riscul e mai mare decât beneficiul. Nu m-a atras niciodată ideea de bungee-jumping sau paraşutism. Nu pentru că nu le înţeleg, ci pentru că nu mă atrage acel tip de adrenalină. Prefer o anduranţă conştientă, care se construieşte în fiecare zi.  

  • Evoluţie? Nu. Re-voluţie: De la AI la metavers industrial

    Grupul Renault a lansat o strategie de transformare industrială bazată pe inteligenţă artificială şi metavers, cu scopul de a reduce costurile de producţie, a accelera lansările de modele şi a îmbunătăţi calitatea vehiculelor. De la digital twin şi senzori în timp real până la AI vizual care identifică şi corectează erorile pe linia de asamblare, Renault încearcă să reinventeze uzina viitorului şi să depăşească în agilitate sistemul Toyota, etalonul istoric al industriei.

    Renault vrea să schimbe regulile jocului într-o industrie auto aflată sub presiunea transformării electrice, a exploziei costurilor şi a ofensivei chinezilor. „Industria noastră a fost construită pe modelul Toyota Production System, dar lumea de azi nu mai este stabilă. Trebuie să fim mai agili ca niciodată”, afirmă Thierry Charvet, chief industry & quality officer al Grupului Renault.

    Această agilitate vine prin ceea ce Renault numeşte „metavers industrial” – o reţea de uzine, senzori, date în timp real şi gemeni digitali (digital twins), prin care fiecare vehicul şi componentă sunt urmărite, analizate şi optimizate de la proiectare până la livrare.

    De la kaizen la salturi tehnologice

    Charvet admite că filosofia Toyota de îmbunătăţire continuă – kaizen – rămâne valabilă, dar insuficientă. „Cu noile provocări – electrificare, software, baterii – nu mai putem aştepta zece ani să atingem nivelul de productivitate avut cu maşinile pe combustie internă. Avem nevoie de salturi, nu doar de paşi mărunţi.”

    Răspunsul Renault este Re-Industry, un plan industrial lansat în 2023 şi gândit până în 2027, care urmăreşte o reducere de 50% a costurilor de producţie pentru vehicule electrice şi de 30% pentru cele clasice. În paralel, consumul de energie per vehicul trebuie redus cu 40% faţă de 2021, iar timpul de dezvoltare a unui nou model va scădea de la patru ani la doi.

    „Pentru viitorul Twingo spre exemplu, vom avea doar 650 de componente, faţă de 1080 la Megane. Mai puţine piese înseamnă producţie mai rapidă, mai puţine erori, şi automat o calitate mai bună”, explică Charvet.

    AI care vede, decide şi învaţă

    Un exemplu practic: la uzina din Palencia, Spania, Renault a instalat mii de camere care analizează fiecare vehicul aflat în producţie. Inteligenţa artificială observă dacă, de pildă, un conector de pe bord nu a fost bine fixat, şi alertează imediat un operator. „O eroare de un milimetru poate fi corectată în câteva secunde, înainte să devină o problemă pentru client”, spune Eric Marchiol, senior digital officer în cadrul grupului.

    Această supraveghere inteligentă a dus la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii. „Din 90.000 de maşini produse, doar două au avut probleme raportate în perioada de rodaj. Fiecare caz este analizat în detaliu şi corectat”, adaugă Marchiol.

    La Valladolid, uzina care produce Captur şi Symbioz, eficienţa este de 99,8%. Renault monitorizează în timp real nu doar producţia, ci şi uzura timpurie. „Dacă o maşină nouă se strică, chiar şi pe drum cu o platformă de tractare, uzina primeşte alertă imediat şi datele sunt încărcate în metaversul industrial.”

    Digital twins care trăiesc în cloud

    François Lavernos, CIO al Renault Brand şi coordonator al tehnologiei industriale, explică fundamentul metaversului industrial: „Captăm date în timp real de la mii de senzori, de la roboţi, de la furnizori, dar şi din trafic sau vreme. Fiecare componentă importantă are un geamăn digital – un model virtual care o însoţeşte în producţie”.

    După fabricarea motorului
    electric la Cleon, de exemplu, geamănul digital este transferat în cloud, apoi revine la uzina de asamblare, cum ar fi Douai, pentru a fi „reunit” virtual cu maşina completă. Apoi, din nou, este mutat în cloud, unde poate fi accesat pentru monitorizare pe tot ciclul de viaţă.

    „Avem deja peste un milion de gemeni digitali. Viziunea noastră este ca în viitor să putem urmări fiecare maşină şi după ce a fost livrată, cu acordul clientului, evident. Ar însemna o trasabilitate totală a calităţii”, explică Lavernos.

    Timp redus la jumătate pentru „ramp-up”

    Datorită metaversului industrial, Renault reuşeşte să accelereze punerea în producţie a noilor tehnologii.

    „Am redus timpul de ramp-up cu 40%. Acum nu mai aşteptăm finalizarea sculelor sau a liniilor pentru a valida produsul. Lucrăm simultan la dezvoltare şi producţie, aşa cum fac deja chinezii”, spune Thierry Charvet.

    Acest tip de sincronizare a dus la scurtarea dezvoltării noului Twingo la doar doi ani – o performanţă considerabilă pentru industria auto europeană.

    Tehnologie care reduce şi emisiile

    Transformarea nu e doar digitală. Jet Print Paint, o tehnologie de vopsire folosită pe Renault 4 şi Dacia Bigster, permite reducerea consumului de vopsea şi de apă. Exoscheletul Calvin, dezvoltat cu startup-ul Wundercraft, le oferă lucrătorilor capacitatea de a manipula piese grele precum anvelope sau panouri de caroserie, cu mai puţin efort.

    În paralel, AI-ul optimizează şi logistica: „Am redus cu 20% numărul de camioane pe drum prin optimizarea încărcăturii. Reacţionăm în timp real la blocaje, vreme nefavorabilă sau lipsă de stoc”, adaugă Lavernos.

     

    De la hacking la standard industrial

    Drumul nu a fost uşor. „La început a fost foarte greu. A trebuit să obligăm furnizorii de roboţi să ne deschidă software-ul. Practic, i-am «hack-uit» ca să putem colecta datele”, spune Marchiol. Astăzi, Renault nu doar că vizualizează producţia, ci o controlează în detaliu.

    Totuşi, grupul nu îşi dezvoltă propriile camere sau senzori, ci un strat software peste echipamentele furnizorilor. „Problema este că fiecare furnizor vine cu propriul sistem, iar noi integrăm totul într-o platformă unică, transversală. Asta dă competitivitate.”

     

    Europa, între China şi Silicon Valley

    „Acum 25 de ani mergeam în Silicon Valley să învăţăm. Acum ne uităm la China. Ei sunt cei mai rapizi în utilizarea noilor tehnologii”, recunoaşte Lavernos. Renault nu vrea să devină un Microsoft european, dar vrea să fie lider în aplicarea tehnologiei în producţie.

    „Nu putem concura cu platformele globale, dar putem deveni cei mai buni în a le folosi eficient în uzinele noastre. Europa are o şansă aici, şi Renault poate fi lider”, încheie Lavernos.    

  • 100 Tineri manageri de top. Greşelile care i-au făcut lideri

    Inteligenţa artificială greşeşte rar, iar când o face, e de obicei vorba de o eroare de antrenament, o scăpare de context. Nu e personală şi nu se ruşinează. În schimb, când noi greşim, o simţim profund fiincă uneori ne costă o oportunitate, alteori încrederea într-un coleg sau chiar direcţia profesională. Şi totuşi, a greşi este nu doar omeneşte – cum ne place să spunem –, ci profund uman. E ceea ce ne deosebeşte de sistemele logice care învaţă pe bază de date curate şi instrucţiuni clare. Noi învăţăm şi din confuzie. Am regăsit acest adevăr simplu în multe dintre conversaţiile recente cu tinerii incluşi în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, dar şi în discuţiile dintre colegi, în redacţie. Poate o greşeală să fie bună? Stilistic, e un oximoron. Dar, profesional, e o idee tot mai des validată, motiv pentru care am ales şi noi să ne concentrăm anul acesta pe această temă. Am vrut să ne asigurăm astfel că răspunsurile nu sunt scrise folosind mai ales AI, ci EI, acel „emotional intelligence” care doar uman poate să fie. Am aflat astfel că, pentru mulţi dintre managerii sub 40 de ani pe care i-am intervievat, greşeala a fost o treaptă, nu un final.

    Adelina Elena Bădescu, director adjunct al direcţiei juridice la Salt Bank, povesteşte cum a visat să devină avocat şi a muncit patru ani pentru asta, doar pentru a eşua la admiterea în Barou. Dar exact acel eşec a dus-o către o carieră neaşteptată, în mediul bancar. „Am învăţat ceva ce spun des şi azi: nu paria totul pe o singură carte.” Daniel Păun, National Sales Manager la STADA România, recunoaşte că a mers la un interviu fără să se pregătească, convins că îl va lua. Nu s-a întâmplat. Lecţia? Niciun succes nu e garantat – iar pregătirea e o formă de respect. Elena Panait, Head of Leasing la Genesis Property, a evitat delegarea din dorinţa de control. A învăţat că o echipă bună e cel mai valoros activ. Alţii au învăţat din entuziasm dus prea departe. Silviu Nistorescu, Digital Business Manager la Porsche Inter Auto România, a lansat un soft digital fără să-l testeze cu utilizatori reali. Proiectul a eşuat, dar a învăţat că inovaţia trebuie să plece de la om, nu de la tehnologie.

    Mihai Delean, manager IT la Pehart Grup, a introdus un sistem de bonusuri logic, dar care a stricat relaţiile din echipă. A învăţat că bunele intenţii trebuie calibrate pe psihologia oamenilor, nu doar pe Excel. O tânără manager a izbucnit în plâns într-un meeting cu fostul CEO, un moment care a deschis o prilejul de gândire la gestionarea emoţiilor şi nevoia de echilibru interior. O altă poveste vine de la Bogdan Ionuţ Sorescu, Senior Director la eMAG. A început ca inginer, lucrând în ture de noapte. După câteva luni, a realizat că nu era pe drumul potrivit. A făcut un pas înapoi – sau lateral – şi a pivotat către strategie şi e-commerce. A învăţat că uneori direcţia bună nu e cea mai dreaptă, ci cea care îţi dă energie. Toate aceste poveşti nu sunt despre eşec, ci despre transformare. Greşeala, în acest context, e o busolă. Nu îţi arată întotdeauna încotro s-o iei, dar îţi arată cu certitudine unde nu trebuie să te mai întorci. Într-o cultură profesională care încă valorizează perfecţiunea şi „masca” perfecţiunii, vocea acestor tineri e un suflu nou. Vă invităm să descoperiţi mai multe poveşti despre greşeli bune, în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 20. O ediţie profund umană, la fel ca cea de la momentul lansării acestui catalog, din anul 2006.

    Ioana Matei este Editor BUSINESS Magazin

    Metodologie:

    Anuarul „100 TINERI MANAGERI DE TOP” include în fiecare an poveştile a aproximativ 100 de tineri din mediul de business local, diferiţi de cei prezentaţi în anii anteriori. Criteriile de înscriere includ: vârsta de până la 40 de ani (inclusiv), ocuparea unui rol de management într-un departament conectat la activitatea de bază a companiei (fie o multinaţională de top, fie un business antreprenorial cu venituri de peste 1 milion de euro sau cu un model de afaceri atipic) şi absenţa din ediţiile anterioare ale catalogului, chiar dacă activează într-o altă companie acum. Ordinea prezentării acestor tineri în catalog este aleatorie şi NU reprezintă un clasament.

  • 100 Tineri manageri de top. Cu cărţile pe faţă

    „Cine nu munceşte, nu greşeşte” spune o zicală românească. Care nu-şi găseşte însă loc în traseul profesional al tinerilor manageri de top. Pe lângă efort (adeseori 1% e inspiraţie şi 99% transpiraţie), aceştia acceptă erorile şi trag învăţăminte preţioase din ele. Depăşind mentalitatea în care cei mai mulţi am fost crescuţi şi formaţi, în care greşeala este blamabilă şi chiar ruşinoasă. Cei care aleg să-şi asume riscuri însă, au curaj să testeze, reuşesc să evolueze.

    Această ediţie a catalogului îşi propune să scoată la lumină cum sunt percepute şi adresate greşelile de tinerii de succes. Dacă ar exista o hartă a carierei unui tânăr manager de top, greşelile ar fi marcate cu siguranţă pe ea ca puncte esenţiale. Nu, nu vorbim de un traseu lin, cu hotărâri clare şi execuţii perfecte, ci de un drum presărat cu „întoarceri din drum” şi „aha, am învăţat ceva azi!”

    Poate cea mai des întâlnită greşeală se leagă de „cred că pot face totul singur”. Pe de o parte poate fi cauzată de ambiţie, dorinţa de a impresiona sau lipsa de credit pentru cei din jur. Tinerii manageri adesea au tendinţa să preia prea multe sarcini, fiind convinşi că nimeni nu poate face lucrurile mai bine decât ei. Din această abordare învăţăm cu toţii că în lipsa delegării intervin alte neajunsuri. Iar un lider veritabil este doar cel care îi poate motiva şi ajuta şi pe alţii să crească.

    O altă greşeală tipică este „şocul realităţii” – când devine evident clivajul dintre propriile idei şi cele ale echipei/superiorilor sau poate chiar situaţia din piaţă. Aşa că da, unii tineri manageri sau antreprenori ajung să facă planuri grandioase care se lovesc de zidul culturii organizaţionale sau a situaţiei reale (poate lipsa resurselor necesare pentru dezvoltare sau o lipsă de apetit pentru produs sau serviciu în piaţă). În acest punct, o lecţie preţioasă oricui intervine odată cu abordarea „OK, hai să încercăm altceva”.

    Fireşte, acestea sunt doar câteva din situaţiile din care se pot trage învăţăminte preţioase, dar lista este mult mai lungă şi vă invităm să o descoperiţi în paginile acestui catalog. Care poate fi privit, în egală măsură, ca un compendiu despre cum greşeala poate fi o scurtătură către succes.

    Ioana Mihai-Andrei este Editor, Business Magazin

    Metodologie:

    Anuarul „100 TINERI MANAGERI DE TOP” include în fiecare an poveştile a aproximativ 100 de tineri din mediul de business local, diferiţi de cei prezentaţi în anii anteriori. Criteriile de înscriere includ: vârsta de până la 40 de ani (inclusiv), ocuparea unui rol de management într-un departament conectat la activitatea de bază a companiei (fie o multinaţională de top, fie un business antreprenorial cu venituri de peste 1 milion de euro sau cu un model de afaceri atipic) şi absenţa din ediţiile anterioare ale catalogului, chiar dacă activează într-o altă companie acum. Ordinea prezentării acestor tineri în catalog este aleatorie şi NU reprezintă un clasament.

  • 100 de ani de viaţă, 70 de muncă şi o viaţă întreagă de consum. Cine câştigă? (II)


    După pensie, în lume. Unde îşi petrec vacanţele seniorii români?

    Pe măsură ce generaţiile se schimbă, iar vârsta pensionării nu mai înseamnă neapărat retragere, ci uneori chiar debutul unei noi etape de explorare, turismul dedicat seniorilor activi dobândeşte şi acesta relevanţă economică, dar şi valoare socială.  Vacanţele nu mai sunt o pauză de la viaţă – ci o continuare a ei, într-un alt ritm, cu alte priorităţi, dar cu aceeaşi dorinţă de descoperire. „Turiştii 60+ pot deveni un pilon de stabilitate în strategia pe termen lung a oricărui touroperator pentru că tind să fie mai loiali decât generaţiile mai tinere. Sunt clienţi informaţi şi dispuşi să călătorească de mai multe ori pe an, în special în perioadele de extrasezon, ceea ce ajută la echilibrarea sezonalităţii vânzărilor.” Aşa îşi începe reprezentanţii Join UP! România răspunsul la una dintre întrebările esenţiale despre evoluţia turismului pentru seniori: cât de important este acest segment de vârstă şi încotro se îndreaptă industria? Touroperatorul, cunoscut pentru pachetele sale care includ cazare, transferuri de grup sau private, asistenţă în limba română şi zboruri charter directe, confirmă: „Observăm o cerere stabilă şi chiar în uşoară creştere din partea segmentului 60+”. Deşi funcţionează preponderent în model B2B, ceea ce înseamnă că datele demografice ale turiştilor finali sunt gestionate de agenţiile partenere, Join UP! primeşte constant feedback din teritoriu, din care reiese că seniorii activi preferă destinaţiile cu zbor direct, climă blândă şi infrastructură hotelieră de calitate. Printre cele mai solicitate se numără Antalya, Hurghada şi Sharm El Sheikh, datorită „raportului calitate-preţ, hotelurilor all-inclusive şi climatului prietenos în extrasezon”. Dar apetitul pentru descoperire nu se opreşte aici – „observăm interes pentru circuite exotice accesibile (Vietnam, Zanzibar, Thailanda), mai ales din partea seniorilor activi care doresc să exploreze mai mult după pensionare”.

    Această tendinţă a determinat şi o adaptare a pachetelor de vacanţă, chiar dacă acestea nu sunt construite exclusiv pentru seniori. „În perioada extrasezonului (martie–mai, septembrie–noiembrie) dezvoltăm pachete cu ritm relaxat, zboruri directe şi hoteluri cu recenzii foarte bune privind accesibilitatea şi calitatea serviciilor.” În plus, „pachetele noastre includ asistenţă locală în limba română, un beneficiu foarte apreciat de turiştii seniori”. Adaptarea nu se opreşte la partea logistică – excursiile sunt şi ele gândite într-un ritm potrivit. „Colaborăm cu operatori locali pentru a oferi opţiuni de excursii adaptate, cu durate şi programe potrivite tuturor categoriilor de vârstă.” Care sunt cele mai importante cerinţe ale acestei categorii? „Zboruri directe – fără escale sau conexiuni complicate. Hoteluri confortabile, bine poziţionate şi adaptate pentru mobilitate redusă. Perioade de călătorie mai puţin aglomerate, când destinaţiile sunt mai liniştite. Asistenţă turistică în limba română şi opţiuni de excursii la ritm moderat. Pachete fără costuri ascunse, cu servicii all inclusive sau demi-pensiune.” Pentru perioada 2025–2026, compania explorează lansarea unor produse tematice dedicate explicit segmentului 60+. „Vizăm lansarea unor pachete cu beneficii exclusive pentru turiştii 60+, cum ar fi reduceri early booking, excursii gratuite sau facilităţi speciale în hoteluri. De asemenea, explorăm dezvoltarea unor campanii de comunicare în parteneriat cu agenţiile partenere din oraşele cu potenţial ridicat pe acest segment.” Mai mult decât o oportunitate de vânzare, seniorii activi pot deveni adevăraţi ambasadori ai brandului turistic. „Acest segment are un impact important în construirea reputaţiei prin recomandări directe sau în cercurile sociale, aspect extrem de valoros într-un mediu concurenţial.”

     

    Cum se transformă turistul 60+ în motor de creştere pentru industria vacanţelor premium

    Faptul că turistul trecut de 60 de ani nu mai e de mult „pasagerul liniştit” al unui autocar spre staţiuni balneare este confirmat de Daniela Shah, coproprietar al agenţiei de turism Eturia. În 2025, el călătoreşte informat, planifică din timp, alege Japonia în locul Italiei şi preferă circuitele cu tururi culturale în locul vacanţelor pasive. „Observăm o creştere constantă în rândul turiştilor seniori, mai ales în anii post pandemie. Este un segment care valorizează timpul liber şi caută să transforme fiecare vacanţă într-o experienţă echilibrată, unde să aibă parte şi de relaxare, dar şi de activităţi. Majoritatea preferă destinaţiile care oferă siguranţă, servicii de calitate şi accesibilitate, atât în circuite complexe, cât şi în sejururi exotice”, spune Shah. Mulţi aleg extrasezonul pentru confort şi linişte, dar nu exclud perioadele aglomerate dacă destinaţia le oferă ce caută: activităţi, evenimente locale sau festivaluri. Nu a fost nevoie de produse speciale pentru această categorie de vârstă, ci mai degrabă de o atenţie sporită la ritm, accesibilitate şi confort.

    Daniela Shah explică: „Seniorii activi preferă combinaţia între confort şi autenticitate, iar circuitele de grup cu însoţitor al agenţiei se află pe primul loc, tocmai pentru că oferă un echilibru ideal între explorare şi siguranţă. Acestea includ: asistenţă permanentă din partea unui tour leader Eturia, care se ocupă de toate detaliile logistice, de la check-in şi transferuri, până la comunicarea cu partenerii locali; ritm adaptat, pauze organizate şi program echilibrat, astfel încât călătoria să fie plăcută, nu obositoare; acces la experienţe autentice, dar bine organizate, tururi tematice, vizite culturale, croaziere sau degustări locale, toate într-un cadru sigur şi bine planificat; grupuri restrânse, care favorizează interacţiunea şi creează un sentiment de comunitate între participanţi; siguranţă şi predictibilitate, aspecte esenţiale pentru această categorie de vârstă, care apreciază transparenţa şi organizarea impecabilă.” În ciuda prejudecăţilor, turiştii seniori au nu doar disponibilitate, ci şi bugete în creştere. Mulţi dintre ei călătoresc pentru că pot — copiii sunt deja independenţi, au stabilitate financiară şi îşi prioritizează starea de bine.

    „Bugetele alocate vacanţelor au crescut pentru această categorie (a turiştilor seniori (N.Red.). Turiştii aleg să investească între 1.000 € / pers. pentru vacanţele în Europa: în Spania, Italia, Franţa sau Portugalia, şi 4.500 € / pers. pentru circuitele mai complexe, mai ales în cazul celor care au un venit stabil sau copii deja independenţi.” 

    Daniela Shah, coproprietar, Eturia

    Daniela Shah confirmă: „Bugetele alocate vacanţelor au crescut pentru această categorie. Turiştii aleg să investească între 1.000 € / pers. pentru vacanţele în Europa: în Spania, Italia, Franţa sau Portugalia, şi 4.500 € / pers. pentru circuitele mai complexe, mai ales în cazul celor care au un venit stabil sau copii deja independenţi. Există însă o orientare vizibilă către vacanţe premium şi destinaţii „bucket list”, precum: Japonia, Malaezia, Cuba, Brazilia, Peru, Republica Dominicană sau Jamaica.” Cei trecuţi de 60 de ani nu cumpără în grabă. Se documentează temeinic, cer informaţii detaliate şi pun accent pe confort şi transparenţă. „Turiştii seniori sunt mai loiali brandului dacă experienţa a fost una pozitivă. Apreciază transparenţa, siguranţa, organizarea bună şi comunicarea clară. Nu sunt neapărat impulsivi, dar odată ce se decid, investesc în vacanţă. Comparativ cu generaţiile mai tinere, alocă mai mult timp documentării, cer mai multe detalii şi au aşteptări mai mari în ceea ce priveşte confortul şi calitatea serviciilor.”

    Potrivit Danielei Shah, „conceptul de «longevitate activă» a devenit din ce în ce mai popular. „Observăm asta şi în cazul turiştilor noştri. Sunt dornici să descopere locuri noi, sunt pasionaţi de cultură, gastronomie, natură şi interacţiune umană autentică. Vorbim despre o generaţie cu timp, resurse şi dorinţă de a călători, iar piaţa trebuie să se adapteze continuu pentru a le răspunde nevoilor.” Provocările vor ţine tot mai mult de adaptarea pachetelor la nevoile fizice şi emoţionale ale seniorilor. „Dacă ne uităm la statisticile demografice, acest segment va continua să crească şi să devină din ce în ce mai dornic să experimenteze. Provocările ţin de personalizarea serviciilor, adaptarea ritmului călătoriilor, integrarea unor servicii medicale avantajoase în pachete complexe sau crearea unor produse „easy access” pentru persoanele cu mobilitate redusă. Dar, în acelaşi timp, fidelizarea acestui segment poate asigura o bază stabilă de clienţi recurenţi.”

     

    Antreprenorii longevităţii: cum poate deveni viaţa lungă o idee de business?

    Pe măsură ce medicina longevităţii capătă tot mai multă tracţiune în marile centre de inovaţie ale lumii, apar şi în România primii antreprenori care construiesc businessuri cu miza pe „viaţa lungă, dar bună”. După bicicletele Pegas şi investiţia în hrana umană pentru câini (Drooler), Andrei Botescu pariază pe medicina personalizată şi lansează A.B.L.E. Genetic. Potrivit datelor citate de el, longevitatea nu mai este doar un vis frumos sau un subiect de cercetare academică. A devenit o piaţă globală evaluată la peste 62,5 miliarde de euro în 2024, cu estimări care o proiectează la 150 de miliarde de dolari până în 2030, (Longevity Industry Journal). Este o industrie care înglobează tot mai mult: genetică, AI, suplimente personalizate, clinici de prevenţie, wearable tech, biohacking, wellness mental, nutriţie funcţională. În România, Botescu se numără printre antreprenorii care şi-au canalizat energia antreprenorială şi expertiza în bioinformatică spre un nou proiect – A.B.L.E. Genetics, o platformă care traduce ADN-ul fiecărei persoane în acţiuni concrete pentru sănătate şi longevitate.

    „Cred că România are resursele, inteligenţa şi energia să fie parte din mişcarea globală care schimbă paradigma de la «trăieşte mai mult» la «trăieşte mai bine». Longevitatea nu înseamnă doar să adaugi ani la viaţă, ci să adaugi viaţă la ani.”

    Andrei Botescu, antreprenor, fondator A.B.L.E. Genetics

    „În 2016 am început să explorez mai profund domeniul longevităţii, mai întâi pentru mine. Voiam să înţeleg cum funcţionează corpul meu şi cum pot acţiona personalizat, nu generic. Aşa a apărut ideea A.B.L.E. Genetics”, povesteşte el. A.B.L.E. oferă ceea ce multe teste genetice nu reuşesc: un protocol personalizat, ştiinţific şi aplicabil, bazat pe analiza completă a exomului (peste 20.000 de gene), un algoritm AI proprietar şi consultanţă specializată. Testul genetic complet costă 500 de euro, iar consultaţia iniţială 300 de lei. Pe baza profilului, clienţii primesc recomandări pentru nutriţie, suplimente, sport, terapii intravenoase sau de regenerare, inclusiv hyperbaric oxygen therapy sau light therapy. „Longevitatea nu e un moft, ci o nouă formă de prevenţie. Testele clasice îţi spun ce gene ai. A.B.L.E. îţi spune ce să faci cu ele. Practic, e diferenţa dintre a avea o hartă şi a avea un GPS care îţi ghidează fiecare pas”, explică Botescu. În plus, el lucrează la dezvoltarea unei linii de suplimente antioxidante puternice şi liposolubile, pentru a creşte biodisponibilitatea şi eficienţa tratamentelor personalizate. Investiţia iniţială a fost realizată din fonduri proprii şi granturi de cercetare, iar recuperarea este estimată în 18–24 de luni.

    Planurile includ şi lansarea unei reţele de clinici de longevitate şi extinderea regională în Europa de Est. Piaţa o susţine: studiile arată că doar segmentul de „longevity clinics” are o rată anuală de creştere de peste 8,5%, iar cererea pentru servicii de prevenţie personalizată este în plină explozie. „Antreprenorial vorbind, tot ce ţine de prevenţie, sănătate personalizată, optimizarea stilului de viaţă şi inteligenţa medicală este într-o zonă de creştere accelerată. Longevitatea va fi unul dintre pilonii economiei sănătăţii în următorii 10–15 ani”, adaugă el. Andrei Botescu spune că este activ şi în ecosisteme internaţionale – de la comunităţile Zuzalu şi VitaDAO, până la proiecte precum Prosera din Honduras, care explorează editarea genetică pentru combaterea îmbătrânirii. „România nu trebuie să fie doar consumator de inovaţie. Putem fi creatori, validatori, contributori la această mişcare globală. Longevitatea nu înseamnă doar să adaugi ani la viaţă, ci să adaugi viaţă la ani.”

     

    „Sănătatea nu intră în vacanţă”

    Pentru Dr. Alina Epure, doctor în medicină şi cercetător în domeniul longevităţii, drumul către o viaţă lungă şi de calitate a început devreme, cu o pasiune pentru biochimia creierului. „Încă din liceu am fost pasionată de biochimie. Prima facultate a fost biochimia, apoi am urmat masteratul şi doctoratul în medicină, studiind relaţia dintre alimentaţie şi performanţă. Odată ce avem un creier sănătos, hrănit, vitalizat, el are un impact major asupra tuturor proceselor: de la reproducerea celulelor stem la lungimea telomerilor.” După ani de lucru în proiecte cu companii şi în educaţie, Dr. Epure a ajuns la o concluzie clară: „Oamenii trăiesc într-un mod superficial, într-o aparentă investiţie într-un stil de viaţă sănătos, care, în realitate, ascunde o profundă dezinformare.” Într-o societate obsedată de diete rapide şi detoxuri spectaculoase, Alina Epure insistă că longevitatea „nu este o opţiune, ci o responsabilitate personală. Nu ne putem uita la studii care spun că generaţia actuală ar putea trăi 120 de ani, atâta timp cât nu facem nimic zilnic pentru comportamente sănătoase.”

    Ea defineşte longevitatea activă printr-un echilibru zilnic între şase piloni fundamentali: alimentaţie, somn, mişcare, calitatea relaţiilor, gestionarea stresului şi controlul dependenţelor. „Dacă lipseşte constant oricare dintre aceşti piloni, se produce un dezechilibru care compromite sănătatea – nu doar ocazional, ci în mod repetat.” Ironia face că tocmai oamenii aflaţi în poziţii de conducere sunt, adesea, cei mai neglijenţi cu sănătatea lor: „Ei trăiesc ancoraţi în agendele zilnice, uită să mănânce, nu au timp să bea apă sau să facă mişcare – iar asta înseamnă un contrasens total când vorbim despre longevitate.” Aceeaşi neglijenţă se observă şi la copii şi adolescenţi: „Copiii au adesea analize mai dezechilibrate decât părinţii lor. Alimentaţia haotică, presiunea academică, dependenţa de tehnologie şi lipsa de inteligenţă relaţională generează deja un stres major, care anulează orice perspectivă optimistă asupra longevităţii lor.”

    „Companiile nu mai pot vorbi despre performanţă fără să includă sănătatea angajaţilor în strategia lor. Fără echilibru zilnic – în alimentaţie, somn, relaţii şi gestionarea stresului – niciun om nu poate susţine performanţa pe termen lung.”

    Dr. Alina Epure, fondatoare Nutribalance, autor, dezvoltator de programe dedicate longevităţii

    Pentru a combate aceste dezechilibre, Dr. Epure a lansat programul naţional „Să creştem generaţii sănătoase”, cu scopul de a educa stilul de viaţă încă din şcoală. „Am ajuns la peste 30.000 de elevi, părinţi şi profesori. Este important să ne adresăm tuturor – copilului, familiei şi şcolii – pentru că, altfel, nu putem avea continuitate.” Iar când vine vorba de relaţia cu angajatorii români, Dr. Alina Epure a transformat ştiinţa sănătăţii într-un model de business sustenabil, adaptat companiilor care încep să înţeleagă că prevenţia e mai ieftină decât burnout-ul. Ea este şi autoare a cărţii „Sănătatea nu intră în vacanţă. Longevitatea activă şi performanţa durabilă”,  volum gândit  ca pe un  instrument pentru omul modern – dar şi pentru organizaţiile care îşi doresc echipe echilibrate şi productive pe termen lung. „Cel mai des lucrez cu manageri şi echipe din companii, pe programe dedicate ritmului lor intens. De acolo, se extinde colaborarea şi la nivelul familiilor sau individual. Oamenii vin fie pentru calitatea propriei vieţi, fie pentru a-şi putea menţine rolul profesional o perioadă mai lungă”, explică Dr. Epure.

    Multe dintre solicitările venite din zona corporate sunt legate de lipsa de concentrare, epuizare, consum de energizante sau probleme digestive care compromit performanţa. Longevitatea activă, spune ea, nu este o opţiune elitistă, ci o alegere zilnică, cu efecte directe asupra randamentului profesional şi a echilibrelor personale. De aceea, companiile care îşi propun să construiască echipe reziliente pe termen lung trebuie să trateze sănătatea angajaţilor nu ca un beneficiu „extra”, ci ca parte integrantă din strategie. „Lucrează cel puţin 12–14 ore pe zi şi atunci când reuşesc, nu au timp real de regenerare. Vacanţa este petrecută cu laptopul în braţe şi telefonul în buzunar. Nu există deconectare, nu există timp de calitate petrecut cu propria persoană”, observă ea. „Această fugă către nicăieri afectează grav dinamica interioară. Corpul trage linie şi vine nota de plată pe sănătate: dezechilibre, simptome, afecţiuni greu de tratat – sau chiar netratabile.” În spatele progra­melor pe care le impl­ementează cu echipele din companii se află un protocol medical complex: analize detaliate – de la profiluri de vitamine şi minerale până la testări genetice, de microbiom şi epigenetice – inter­pretate cu un specialist, urmate de planuri personalizate şi monitorizare periodică. „Un test genetic eficient costă în jur de 300 de euro şi devine o biblie metabolică pentru întreaga viaţă. Un test complet de microbiom poate ajunge la 600–700 de euro. Iar un pachet complet de analize – vitamine, micronutrienţi, stres oxidativ – se poate încadra într-un buget de 1000 de euro”, spune ea. Dr. Epure atrage atenţia că investiţia companiilor în sănătatea echipelor nu este doar o dovadă de grijă, ci un factor real de retenţie, productivitate şi cultură organizaţională sănătoasă: „Lipsa angajamentului faţă de propriile nevoi şi deconectarea de la ele reduce foarte mult performanţa. Aşa apare burnout-ul, tratat şi el superficial, până la blocaj.” În încheiere, mesajul ei e clar: „Fiţi în cea mai bună formă a voastră. Investiţi în sănătate zi de zi. Pentru că sănătatea nu intră în vacanţă, nu are weekend liber. Este rezultatul alegerilor zilnice – conştiente, autentice, responsabile.”

     

    Concluzia mea, dar şi a celor mult mai dedicaţi subiectului, este că nu mai există „la pensie” ca destinaţie finală, iar acesta este mesajul pe care aş vrea să îl transmit părinţilor – ai mei, dar şi ai voştri. Silver economy este despre o generaţie care a fost învăţată să se retragă, când poate ar fi timpul să fie invitată din nou să se implice. Silver economy nu e doar despre bani, ci despre o recunoaştere târzie că şi după 60, 70 sau 80 de ani, mai e loc pentru planuri.  

    Ce este „economia argintie”?

    Silver economy („economia argintie”) este un concept care se referă la ansamblul bunurilor, serviciilor şi activităţilor economice dedicate persoanelor în vârstă, în special celor trecute de 50 sau 60 de ani, care reprezintă o parte tot mai mare şi mai activă a populaţiei. Este o economie a vârstei a treia, dar nu în sens pasiv sau asistat, ci una care valorifică:

    • Puterea de cumpărare a seniorilor activi (în special pensionari cu venituri stabile)

    •  Serviciile de sănătate şi îngrijire (medicină, îngrijire la domiciliu, reabilitare, wellness)

    • Locuinţele adaptate (locuinţe inteligente, design ergonomic, cartiere prietenoase cu vârstnicii)

    • Educaţia continuă şi formarea pe tot parcursul vieţii

    • Tehnologiile asistive şi digitale (telemedicină, aplicaţii prietenoase, dispozitive de siguranţă)

    • Turismul pentru seniori, activităţi de loisir, cultură şi voluntariat

     

    Cum schimbă economia argintie faţa Europei?

    Silver economy nu mai este doar o nişă, ci un motor-cheie pentru viitorul economic al Europei. Persoanele de peste 50 de ani generează peste 90% din valoarea totală a acestei economii prin consum privat, în timp ce cheltuielile publice – în sănătate şi protecţie socială – abia depăşesc 10%. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, această transformare amplă vine la pachet cu oportunităţi uriaşe de inovare în:

    • locuinţe inteligente adaptate nevoilor vârstnicilor,

    • soluţii digitale de telemedicină şi self-care,

    • sisteme de transport „age-friendly”,

    • turism experienţial personalizat,

    • educaţie continuă şi voluntariat transnaţional.

  • Real Estate. Mai puţine autorizaţii, mai puţine locuinţe, preţuri mai mari – noile coordonate ale pieţei rezidenţiale

    Creşterea TVA-ului pentru locuinţele sub 120.000 de euro ar putea bloca piaţa rezidenţială accesibilă. Cei mai afectaţi? Tocmai cumpărătorii vulnerabili şi dezvoltatorii care au mizat pe acest segment, observă Georgian Marcu, broker şi proprietar al agenţiei imobiliare Green Angels.

     

    Este o perioadă dificilă şi cred că toată lumea trebuie să-şi facă foarte bine calculele şi să apeleze la specialişti. Nu e momentul să te arunci cu ochii închişi” – este mesajul de avertisment transmis de Georgian Marcu, fondatorul agenţiei imobiliare Green Angels, în una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia. Declaraţia vine în contextul eliminării cotei reduse de TVA pentru locuinţele considerate accesibile – o decizie pe care o califică drept „o măsură foarte proastă”. „Cred că cei care au venit cu propunerea nu înţeleg mecanismele din spatele pieţei imobiliare. Vom avea un impact pe cel puţin trei planuri: social – pentru că loveşte fix în cei mai vulnerabili, economic – pentru că va scădea numărul tranzacţiilor, şi politic – pentru că accesibilitatea locuirii va deveni o temă inevitabilă în campaniile electorale viitoare.” Cei care beneficiau de TVA de 9% – pentru locuinţe de maximum 120.000 de euro şi sub 120 metri pătraţi – nu o făceau din opţiune, ci din necesitate. „Oamenii aceia nu cumpărau proprietăţi mai scumpe nu pentru că nu şi-ar fi dorit, ci pentru că acela era bugetul lor. Brusc, vor fi puşi în situaţia de a scoate încă 10.000 de euro din buzunar. Nu cred că marea majoritate dintre ei îi au.”

    Majorarea TVA-ului vine pe fondul unei pieţe deja tensionate, în care numărul de locuinţe nou-livrate este în scădere – cu 15% în Bucureşti-Ilfov şi cu aproximativ 20% la nivel naţional. „Vom avea şi mai puţine case noi dezvoltate, ceea ce va pune şi mai multă presiune pe preţuri”, spune Marcu. „Nu e greu de anticipat că vom vedea dezvoltatori care vor avea probleme serioase în a vinde locuinţele în curs de finalizare, mai ales dacă mizau pe vânzarea în cota redusă de TVA şi nu au suficiente antecontracte semnate.” Cei mai afectaţi în acest scenariu sunt, în primă instanţă, cumpărătorii, dar şi dezvoltatorii care aveau în plan să construiască pentru acest segment. „Nu cred că cineva se apucă mâine de un proiect nou pe segmentul de sub 120.000 de euro. Vor aştepta să vadă cum reacţionează piaţa. Mă aştept ca multe proiecte să fie puse pe hold.” Efectele se vor simţi la scară naţională. „N-aş putea spune care oraşe nu vor fi afectate. Poate doar zonele centrale din Bucureşti sau Cluj, unde oricum nu mai găseşti proprietăţi în acest buget. În rest, segmentul care se încadra în TVA-ul de 9% va fi lovit din plin.” Iar alternativa închirierii nu pare să ofere o soluţie de refugiu. „Dacă nu mai poţi cumpăra, te duci la chirie. Dar nu poţi aduce mâine 10.000 de apartamente noi de închiriat. Asta va pune o presiune uriaşă pe preţ. Vom trece de la situaţia în care aveai doi chiriaşi interesaţi la un apartament, la zece. Şi preţul va urca.”

    Problema este agravată şi de lipsa unui program coerent de locuinţe sociale. „Marea majoritate a ţărilor din Europa au politici publice în acest sens – fie TVA redus pentru locuinţe, fie fonduri de închiriere. Noi tocmai am desfiinţat ANL-ul. Deci nici să cumperi nu mai poţi, nici să închiriezi social nu ai unde. Presiunea socială va fi uriaşă.” În lipsa unor soluţii fiscale inteligente, spune Marcu, măsura ar putea stimula şi piaţa gri. „Este foarte posibil ca oamenii să încerce să plătească nefiscalizat, la negru. Mai ales dacă diferenţa de TVA se adaugă la o sumă deja greu de suportat. Iar România are oricum cel mai mare gap de TVA din UE, aproape 70%. În loc să reparăm asta, luăm măsuri care încurajează derapajul.” Pe segmentul premium, lucrurile se menţin stabile, cel puţin deocamdată. „Noi suntem pe mediu-superior şi vedem în continuare tranzacţii consistente. Chiar am avut ofertare multiplă pe mai multe proprietăţi.” Totuşi, problema rămâne lipsa autorizaţiilor: „Sunt prea puţine proiecte noi. Când într-o zonă ai un singur proiect, dezvoltatorul poate cere ce vrea. Nu-i trebuie 5.000 de clienţi, îi trebuie 50”. Georgian Marcu nu crede în mirajul unei ieftiniri iminente şi le recomandă celor care pot să cumpere să nu mai amâne decizia. „Dacă aş fi cumpărător, aş lua o decizie cât mai repede. Nu cred că veniturile vor mai creşte spectaculos. Şi atunci trebuie să-ţi faci bine calculele: cât îţi permiţi, ce se întâmplă dacă rămâi trei luni fără job, dacă firma ta intră în insolvenţă…” Impactul nu este doar individual, ci şi economic. „Peste 80% din investiţia într-un proiect imobiliar rămâne în România. Fierul, cimentul, finisajele, parchetul – toate se cumpără local. Dacă nu se mai construieşte, firmele de construcţii vor concedia oameni. Şi atunci impactul e şi mai mare.” Iar cifrele oficiale pot crea iluzia că lucrurile stau mai bine decât în realitate. „Tot ce se livrează azi are în spate antecontracte semnate în urmă cu 1-2 ani. Iar cifrele de la ANCPI includ şi boxe şi locuri de parcare, nu doar apartamente.”   

    Carte de vizită:

    1. Georgian Marcu este consultant şi proprietar al agenţiei imobiliare Green Angels, având titlul de Realtor® şi Certified Residential Specialist®;

    2. A dobândit peste 17 ani de experienţă în real estate, axându-se pe piaţa rezidenţială;

    3. S-a implicat în peste 1.000 de proiecte de la închirieri de câteva sute de euro, până la investiţii de milioane de euro.

    Sursa: site-ul companiei, LinkedIn

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Georgian Marcu

     

    1. Cum vezi decizia guvernului de a elimina cota redusă de TVA pentru locuinţele sub 120.000 €?

    Consider că este o măsură foarte proastă. Cei care au propus-o nu înţeleg deloc mecanismele pieţei imobiliare. Măsura afectează direct consumatorii cei mai vulnerabili – oamenii care îşi permit doar o locuinţă ieftină, în limita bugetului lor. Practic,
    îi obligăm să scoată din buzunar încă
    10.000 de euro, bani pe care mulţi nu îi au. În loc să sprijinim accesul la locuire, îi punem pe oameni în dificultate.

    2. Cine va fi cel mai afectat de această schimbare – cumpărătorii sau dezvoltatorii?

    În primul rând, cumpărătorii. Ei sunt cei care se confruntă cu o creştere bruscă a preţului final. Dar nici dezvoltatorii nu scapă – cei care au deja proiecte în derulare şi au mizat pe TVA-ul redus vor avea probleme. Dacă nu au semnat suficiente antecontracte, ritmul vânzărilor va scădea drastic, iar costurile de finanţare vor pune presiune pe întreaga dezvoltare.

    3. Cum vezi evoluţia pieţei până la final de 2025?

    Mă aştept la o scădere a numărului real de tranzacţii, chiar dacă în cifrele oficiale s-ar putea să nu se vadă imediat – pentru că ele includ şi antecontractele semnate în anii anteriori. Preţurile vor continua să crească, nu văd cum ar putea să scadă în contextul actual. Dacă aş fi cumpărător, mi-aş face bine calculele şi aş lua o decizie cât mai rapidă.

  • COVER STORY BUSINESS Magazin, partea I: Trăim mai mult, muncim mai mult: De ce trebuie să regândim pensia ca plan de viaţă? Ce spun specialiştii

    Când te depăşeşte cu motoarele turate un domn de 86 de ani într-un Bentley albastru impecabil, nu-ţi rămâne decât să recunoşti că trăim într-o lume în care viaţa lungă nu mai e doar un ideal, ci o realitate care schimbă tot – de la muncă şi pensii la consum şi stil de viaţă. Acest articol de copertă este despre generaţia care nu încetineşte odată cu vârsta, ci apasă acceleraţia: 100 de ani de viaţă, 70 de muncă şi o viaţă întreagă de alegeri. Cine câştigă?

    Nu mă uit prea des după alte maşini în trafic. Dar când a trecut pe lângă mine, cu ochelari tip aviator, lentile fumurii, într-un Bentley albastru, turând motoarele ca şi cum ar fi fost în pole position la Le Mans, ieşind din parcarea proprie – adică cea mai mare galerie auto deschisă publicului din Europa în segmentul colecţiilor de epocă şi maşinilor de lux – n-am putut să nu mă întreb: unde se duce, în primul rând şi apoi, cum e să ajungi la 86 de ani şi să-ţi permiţi, în continuare, să alegi nu doar destinaţia, ci şi ritmul în care trăieşti? Dacă nu v-aţi dat deja seama până acum, vorbesc despre Ion Ţiriac.

    El este însă, desigur, o excepţie, dar este şi simbolul local al unei realităţi globale şi ar fi fost inclus în deschiderea acestui material şi dacă nu m-ar fi depăşit în trafic. Este modelul ideal despre ce mi-am propus să analizez şi  nu doar pentru că încă investeşte, joacă golf şi face naveta între mai multe reşedinţe, ci pentru că ilustrează perfect „generaţia silver”, cum îi numesc americanii pe cei de peste 60 de ani care nu doar că nu se retrag, ci accelerează în diverse moduri după vârsta pensionării. Alături de el, îi mai găsim pe profesorul neurochirurg Leon Dănăilă, încă activ la peste 90 de ani, un om care a făcut din longevitate un act de voinţă şi de disciplină sau pe Florin Pogonaru, care la peste 70 de ani  este antreprenor, investitor, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, implicat în dezvoltări imobiliare şi investiţii prin fonduri, iar lista poate continua. Global, nu putem să nu vorbim despre Warren Buffett, care la 94 de ani conduce în continuare imperiul Berkshire Hathaway, sau despre Li Ka-Shing, mogulul asiatic în vârstă de 96 de ani, care, deşi retras oficial, rămâne o voce cu influenţă majoră în afaceri.

    Martha Stewart, la 82 de ani, încă lansează parteneriate comerciale şi campanii media, în timp ce Jane Fonda, la 86, e activă în activismul climatic şi proiecte de film. Iris Apfel, un simbol al designului, şi-a încheiat cariera de influencer la 102 ani, iar un exemplu mai „tânăr”, dar emblematic, este Tom Cruise, care, la 62 de ani, îşi face singur cascadoriile în francizele de acţiune. Aceştia nu sunt doar figuri publice aspiraţionale, ci vârful unui iceberg demografic: dacă ne uităm la bâtrânul continent, conform Eurostat, începând cu 2023–2024, în UE populaţia de 65+ ani a devenit mai numeroasă decât cea sub 15 ani. Peste 21% dintre europeni au deja peste 65 de ani, iar această proporţie este în creştere accelerată.

    Pe măsură ce speranţa de viaţă creşte, multe ţări îşi ajustează politicile sociale şi economice pentru a face faţă noii realităţi. Un exemplu este Danemarca, unde vârsta de pensionare este deja una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană şi va continua să crească automat, în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă. Astfel, generaţiile tinere vor ieşi la pensie la 70 de ani sau chiar mai târziu. Acest model este tot mai frecvent în Europa de Nord şi de Vest, unde accentul se pune pe longevitate activă şi pe menţinerea persoanelor în câmpul muncii cât mai mult timp, în paralel cu investiţii în sănătate, educaţie continuă şi tehnologii de asistenţă.

    În România, procesul de îmbătrânire este la fel de accelerat, dar mai puţin pregătit. Peste 7,5 milioane de persoane au în prezent peste 50 de ani, iar până în 2040, populaţia de peste 65 de ani va ajunge să reprezinte aproape o treime din total, potrivit datelor INS şi Eurostat. În contrast, ponderea tinerilor sub 15 ani va coborî sub 15%. Structura demografică care se modifică pune pe presiune pe sistemul public de pensii, pe serviciile medicale şi pe piaţa muncii, iar pe acest fond, „silver economy” poate deveni  o oportunitate strategică: o economie a experienţei, a consumului matur şi a unei noi etape de viaţă în care oamenii rămân activi, conectaţi şi relevanţi, chiar şi după 60 sau 70 de ani. Iar asta s-ar putea vedea şi în cifre: un raport al Comisiei Europene vorbeşte despre o valoare a pieţei silver economy ce s-ar putea plasa la peste 5,7 trilioane de euro la nivel european.

    Ce este însă acest buzzword? „Silver economy-ul”, cum a fost denumit de publicaţiile americane (economia argintie) nu înseamnă „grijă pentru bătrâni”, ci o economie a vieţii îndelungate, în care tehnologia, sănătatea, turismul, designul urban şi retailul se reinventează pentru a răspunde unei generaţii care nu mai vrea tihnă, ci bucket list-uri. Cine câştigă? Toţi cei care ştiu că viaţa bună poate să înceapă sau să reînceapă la 60+, fie ei angajatori, companii care dezvoltă produse sau servicii şi, cel mai important, oamenii pentru care toate acestea contează cu adevărat, adică cei care aspiră la o viaţă lungă şi bine trăită. În paginile următoare vom vorbi despre câteva dintre industriile care cresc odată cu părul alb: de la piaţa muncii (unde „pensionarea” capătă tot mai des prelungiri creative) şi finanţe personale, până la sănătate, turism, inovaţii în materie de nutriţie şi antreprenoriatul dedicat longevităţii.

     

    De ce cariera nu trebuie să se încheie la 60 de ani şi ce avem de câştigat din asta?

    Bogdan Gabor lucrează de peste două decenii pentru una dintre cele mai cunoscute companii de recrutare din România, Lugera The People Republic, iar ceea ce vede astăzi în piaţă este începutul unei schimbări de paradigmă: angajaţii de peste 60 de ani nu mai sunt o excepţie, ci pot reprezenta o resursă strategică. „Transformarea pieţei muncii este profund influenţată de realităţile demografice: populaţia activă îmbătrâneşte, iar companiile trebuie să înţeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generaţiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experienţă valoroasă activi, motivaţi şi implicaţi cât mai mult timp?”, întreabă, retoric, Country Managerul Lugera The People Republic, într-un context în care extinderea vieţii profesionale devine o provocare, dar şi o oportunitate strategică. ţ

    Potrivit lui, România se află încă „într-o etapă de tranziţie. Unele organizaţii încep să valorifice potenţialul angajaţilor de peste 60 de ani, dar încă nu putem vorbi despre o schimbare sistemică. Persistă ideea că tinerii sunt automat mai adaptabili, mai rapizi, mai «conectabili» la schimbare. E o prejudecată subtilă, dar puternică, şi care trebuie nuanţată. Adaptabilitatea nu este o chestiune de vârstă, ci de mentalitate şi disponibilitate.” Există totuşi industrii în care seniorii sunt deja percepuţi ca esenţiali: „Consultanţa de business, zona juridică, fiscalitatea, auditul financiar, ingineria de sistem sau managementul de proiect complex sunt doar câteva exemple unde experienţa face diferenţa. În plus, în educaţie, coaching, formare profesională sau mentorat, seniorii sunt nu doar valoroşi, ci esenţiali. Ei aduc o dimensiune umană şi contextuală care lipseşte uneori din abordările accelerate ale generaţiilor mai noi.” În acest sens, companiile care vor să performeze în următorul deceniu vor trebui să regândească modul în care privesc vârsta: „Cred că următorul pas firesc pentru companii este să privească şi spre acest segment de vârstă, şi nu cu toleranţă, ci cu strategie”.

    „Transformarea pieţei muncii este profund influenţată de realităţile demografice: populaţia activă îmbătrâneşte, iar companiile trebuie să înţeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generaţiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experienţă valoroasă activi, motivaţi şi implicaţi cât mai mult timp?”

    Bogdan Gabor, Country Manager, Lugera The People Republic

    Cum arată o carieră sustenabilă pe 40–50 de ani? „O carieră sustenabilă pe o durată de patru sau cinci decenii nu înseamnă doar a rămâne angajat, ci a rămâne relevant, activ şi conectat. Nu este un traseu liniar şi nici lipsit de provocări, ci mai degrabă o succesiune de reinventări şi recalibrări.” Pentru Bogdan Gabor, cheia longevităţii profesionale este învăţarea continuă. „Oamenii care rămân curioşi, care se adaptează la noile tehnologii, care nu se tem să iasă din zona de confort – aceia au cele mai mari şanse să-şi construiască o carieră solidă pe termen lung.” La fel de important este şi echilibrul personal: „Fără un echilibru personal bine gestionat, nicio carieră nu poate fi sustenabilă, oricât de performant ai fi. Dacă nu găseşti sens în ceea ce faci, dacă nu simţi că munca ta contează, e foarte greu să rezişti 40–50 de ani în acelaşi ritm. Iar sensul vine adesea din relaţii, din impactul real pe care îl ai asupra oamenilor sau organizaţiilor, nu doar din rezultate.”

     

    Viaţa lungă se citeşte în ADN

    Nici MedLife nu stă deoparte de transformarea care redefineşte bătrâneţea. Dimpotrivă: compania a anunţat recent o investiţie majoră – 3 milioane de euro într-un program de testare genetică ce are ca miză exact tema acestei anchete: calitatea vieţii şi îmbătrânirea activă. Începând din toamnă, MedLife va deveni prima companie românească ce derulează pe scară largă un proiect de secvenţiere a genomului uman (WGS – whole genome sequencing). Programul va începe cu peste 4.000 de beneficiari şi va genera un volum uriaş de date utile pentru cercetare, cu potenţial de a revoluţiona modul în care sunt înţelese riscurile genetice asociate îmbătrânirii şi cum pot fi prevenite. „Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulţi ani într-o stare de sănătate, activi şi autonomi. În esenţă, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii vieţii, despre obiectivul ca tot mai mulţi români să trăiască cât mai mulţi ani sănătoşi şi cu un stil de viaţă echilibrat.Testarea genetică joacă un rol important în această direcţie, oferind informaţii relevante despre riscuri şi predispoziţii care pot fi abordate din timp, prin măsuri de prevenţie. Pe măsură ce accesul la astfel de teste creşte, este firesc să ne aşteptăm ca tot mai mulţi pacienţi să le includă în propria strategie de sănătate pe termen lung – la fel cum astăzi merg regulat la analize sau la controalele de rutină”, spune Dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculara MedLife. Un aspect inovator al programului MedLife este integrarea lui în mediul corporate, prin colaborarea cu angajatorii care vor să ofere acces angajaţilor la testări genetice şi recomandări personalizate.

    „Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulţi ani într-o stare de sănătate, activi şi autonomi. În esenţă, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii vieţii, despre obiectivul ca tot mai mulţi români să trăiască cât mai mulţi ani sănătoşi şi cu un stil de viaţă echilibrat.”

    Dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculara, MedLife

    Potrivit dr. Jardan: „Angajatorii din România încep să înţeleagă că sănătatea angajaţilor este direct proporţională cu performanţa şi stabilitatea organizaţiei. Prin acest program, companiile partenere devin pionieri într-un model avansat de wellbeing. Oferind acces la testare genetică şi recomandări personalizate, nu doar că sprijină prevenţia, dar transmit un mesaj clar despre grijă, responsabilitate şi inovaţie. Aceste iniţiative pot deveni un diferenţiator important în retenţie şi recrutare, într-o piaţă a muncii tot mai competitivă”. Care este următorul pas? Dr. Dumitru Jardan crede că, în 5–10 ani, testarea genetică va deveni la fel de firească precum analizele de sânge. Iar MedLife îşi asumă un rol activ în accelerarea acestui proces. „Este o direcţie firească şi un obiectiv strategic. Exact cum testele de sânge sau investigaţiile imagistice au devenit uzuale, în 5–10 ani este foarte posibil ca analiza genetică să facă parte din pachetul standard de prevenţie şi rutină. Tehnologia evoluează, costurile scad, iar beneficiile sunt evidente. MedLife îşi propune să accelereze acest proces, nu doar prin investiţii în echipamente de ultimă generaţie, ci şi prin educaţie, cercetare şi crearea unui model viabil pentru integrarea geneticii în medicina de zi cu zi.”

     

    Ce rol joacă fondurile de pensii într-o economie a longevităţii

    Ar fi ideal ca pensionarea să nu mai însemne o „ieşire din scenă”, ci o etapă de reinventare. Tot mai mulţi români trecuţi de 60 de ani continuă să fie activi, informaţi şi conectaţi digital, iar pentru mulţi dintre ei pensia privată nu este doar un venit pasiv, ci o resursă strategică pentru a-şi menţine stilul de viaţă şi independenţa financiară, după cum observă reprezentanţii Allianz-Ţiriac Pensii Private. „Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului şi obiceiurilor participanţilor la fondurile de pensii private. Vedem o generaţie de viitori pensionari mai activă, mai informată şi mai implicată faţă de acum 10–15 ani”, spune Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Ţiriac Pensii Private. Compania administrează peste 1,7 milioane de conturi în Pilonul II şi peste 75.000 în Pilonul III, şi a făcut deja aproape 74.000 de plăţi către beneficiari, în valoare totală de peste 1 miliard de lei. Tot mai mulţi dintre cei care contribuie astăzi îşi urmăresc evoluţia contribuţiilor online, decid cât să economisească în plus şi privesc pensia ca parte dintr-un plan de viaţă, nu doar ca o etapă finală.

    În acelaşi timp, Alexandra Bălan atrage atenţia că o parte dintre contribuabili – mai ales cei alocaţi aleatoriu – rămân pasivi până aproape de vârsta pensionării, moment în care sprijinul şi comunicarea devin esenţiale. „Un proiect în lucru propune introducerea unor noi opţiuni – o plată programată pe cel puţin 10 ani sau o rentă viageră. E un pas necesar pentru o societate care va trăi activ şi după 65 de ani.” În paralel cu această schimbare de mentalitate, şi sistemul de pensii se pregăteşte pentru un nou cadru legal. „În prezent, legislaţia permite fie plata unică, fie eşalonarea pe o perioadă de maximum cinci ani, însă acest model nu mai este suficient raportat la realităţile demografice şi financiare actuale. O viaţă mai lungă presupune soluţii mai flexibile, care să permită continuarea randamentului investiţional şi în perioada de plată.  Dar o astfel de tranziţie funcţionează doar dacă este însoţită de o schimbare în mentalitatea angajaţilor de azi. „Angajaţii de azi au nevoie să înţeleagă că pensia este un proces de planificare pe termen lung, care începe încă de la primul loc de muncă şi în care trebuie să se implice activ, asigurându-şi multiple surse de venit.”

    „Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului şi obiceiurilor participanţilor la fondurile de pensii private. Vedem o generaţie de viitori pensionari mai activă, mai informată şi mai implicată faţă de acum 10–15 ani”

    Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Ţiriac Pensii Private

    Multe persoane încă trăiesc cu aşteptarea că pensia de stat şi cea privată obligatorie vor fi suficiente pentru menţinerea standardului de viaţă după retragerea din activitate. Însă realitatea este că veniturile la pensie depind direct de durata vieţii active şi de veniturile obţinute pe parcurs, care influenţează atât pensia publică, cât şi contribuţiile acumulate în sistemul privat. În plus, alte soluţii de economisire devin esenţiale pentru a acoperi diferenţele. „Vedem încă o preconcepţie în rândul unora dintre tineri că pensia privată este opţională sau va fi nesemnificativă. În realitate, însă, fără Pilonul II şi mai ales fără contribuţii suplimentare în Pilonul III, mulţi vor avea dificultăţi în a menţine un trai decent la pensie.” Scăderea estimată a ratei de înlocuire a veniturilor prin pensia publică – de la 43% în prezent la doar 30% până în 2042, potrivit unui studiu CFA România – şi creşterea costurilor de trai accentuează această provocare.

    Este esenţial, subliniază Alexandra Bălan Marinescu, să privim pensia nu ca o obligaţie impusă, ci ca pe un drept pe care îl construim activ. „Cu cât începem mai devreme, cu atât mai mult control şi siguranţă vom avea asupra viitorului nostru financiar.” Longevitatea activă nu mai e un ideal, ci o realitate economică, crede ea. Iar această realitate cere soluţii financiare care să răspundă nevoilor unei generaţii ce poate trăi şi 25–30 de ani după pensionare. „Ne dorim să oferim opţiuni de retragere mai flexibile, soluţii complementare, dar şi mai multă educaţie financiară pentru segmentul 55Ă, care se află în pragul deciziilor-cheie.” Relaţia cu generaţiile tinere, în special cu Gen Z, se transformă la rândul ei. „Aceşti tineri vor control, transparenţă şi digitalizare. Mulţi încep să se uite la pensie ca la o componentă a planului lor de viaţă. Chiar dacă pare departe, încep să înţeleagă că pensia privată nu e un moft, ci o necesitate.” Pentru ca această tranziţie să fie susţinută, e nevoie însă  şi de o implicare a statului: „Cel mai important lucru este predictibilitatea legislativă. Avem nevoie de stabilitate şi de un cadru care să încurajeze economisirea pe termen lung. Doar într-un astfel de sistem, fondurile de pensii pot deveni un pilon solid al securităţii financiare.” În viziunea Allianz-Ţiriac Pensii Private, fondurile nu sunt doar despre plăţi, ci despre viaţă – despre păstrarea libertăţii, a ritmului şi a calităţii traiului, chiar şi după 65 de ani.

     

    Cum se pregăteşte longevitatea „din farfurie”?

    Fie că vorbim despre medici, cercetători sau alte tipuri de oameni de ştiinţă, toţi sunt de acord că, atunci când vine vorba de îmbătrânire,  alimentaţia devine unul dintre cele mai puternice instrumente de prevenţie. Iar pentru Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare şi băuturi din lume, provocarea nu este doar să creeze produse care „hrănesc”, ci şi care întăresc, susţin şi încetinesc procesul de îmbătrânire. Longevitatea activă nu este doar un ideal medical sau o temă de cercetare, este un vector strategic în economie, în sănătate publică, dar şi în dezvoltarea de produs. „Starea de bine şi de sănătate ale populaţiei peste 65 de ani vor fi şi mai importante pentru economie şi societate în viitor. În momentul de faţă, în România sunt trei adulţi care sprijină o persoană în vârstă, conform datelor Eurostat. Se preconizează că în 2050 vor fi doar doi adulţi care să acopere cheltuielile şi pensiile unei persoane cu vârsta peste 65 de ani. Modificările în piramida populaţiei sunt deja drastice, populaţia vârstnică creşte procentual odată cu scăderea natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă. Creşterea speranţei de viaţă este importantă, iar România este pe ultimele locuri în UE, dar şi mai importantă este creşterea speranţei de viaţă sănătoasă. Dacă trăim mult cu boală reprezentăm o mare povară economică pentru societate”, subliniază Nicoleta Tupiţă, Nutrition Manager, South Eastern Europe Nestlé.

    Nestlé integrează această realitate demografică în inovaţia de produs şi în strategiile de comunicare, atât prin formule specializate, cât şi prin educaţie. „La Nestlé suntem din ce în ce mai preocupaţi de susţinerea longevităţii sănătoase şi active, atât pentru starea de bine a fiecărui individ, cât şi pentru echilibrul societăţii în ansamblu. Pregătirea pentru o bătrâneţe sănătoasă şi fericită se face din tinereţe.” Portofoliul Nestlé include produse adaptate fiecărei etape a vieţii, iar o direcţie prioritară este dezvoltarea de produse de masă, nu doar de nişă, care să susţină sănătatea vârstnicilor: „Pe lângă nutriţia medicală, ne axăm şi pe dezvoltarea unor variante pentru consum zilnic – pentru cei care doresc să îmbătrânească frumos.” Răspunsul Nestlé la nevoile nutriţionale ale persoanelor 60Ă este structurat pe mai multe paliere – de la suplimente la soluţii de nutriţie completă, iar pentru nevoile nutriţionale ale vârstnicilor şi pentru susţinerea longevităţii, compania investeşte în mai multe direcţii de inovaţie de produs: suplimentele de vitamine şi minerale, formule de nutriţie completă pentru persoanele cu risc de malnutriţie, suport cognitiv, beauty, sistem digestiv sănătos, nutriţie celurară. „Nutriţia vârstnicilor nu înseamnă doar calorii – ci energie funcţională”, punctează Nicoleta Tupiţă.

    „Pentru a îmbătrâni frumos şi a fi fericiţi avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre şi alimente fade, chiar dacă acestea ne susţin sănătatea fizică. Sănătatea mintală şi bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate şi observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre.”

    Nicoleta Tupiţă, Nutrition Manager, South Eastern Europe, Nestlé

    Deşi nu există încă suficiente studii relevante pe populaţia vârstnică din România, comportamentele de consum se schimbă: „Vedem interes crescut pentru produse mai nutritive, cu mai puţin zahăr, fortificate, bio. Este o reacţie firească la apariţia patologiilor cronice şi la nevoia de a preveni, nu doar de a trata.” Această deschidere vine la pachet cu provocarea majoră pentru industria alimentară de a crea produse nutritive şi funcţionale, care să fie în acelaşi timp gustoase şi accesibile. „Este important să ne putem bucura de o ciocolată bună şi la 80 de ani, dar acea ciocolată să ne aducă beneficii reale – antioxidanţi, factori de nutriţie celulară – şi să nu fie un lux. Sănătatea mintală şi plăcerea de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate ca sănătatea fizică.” Pentru Nestlé însă, educaţia alimentară începe devreme. „Susţinem programe de educaţie nutriţională în şcoli. Peste 600.000 de copii au fost educaţi prin iniţiativele noastre – Şi eu trăiesc sănătos, Traista cu sănătate, NutriPlate. Însă suntem deschişi să dezvoltăm şi campanii dedicate persoanelor de peste 65 de ani, pentru că interesul faţă de stilul lor de viaţă este în creştere.”

    Această abordare holistică transformă alimentaţia într-un instrument de politici sociale – un mod prin care seniorii pot rămâne activi, independenţi şi conectaţi la viaţă. Astfel, pentru Nestlé, silver economy este mai mult decât un buzzword – este un teren fertil pentru inovaţie şi pentru echilibrarea demografică. „Segmentul alimentelor şi suplimentelor dedicate longevităţii şi îmbătrânirii active este în creştere. Nu este un subiect doar de interes pentru sectoarele de alimentaţie şi sănătate, ci şi pentru sectorul economic. Provocarea cea mai mare pentru industria alimentară este să dezvolte produse gustoase şi nutritive, dar care să fie şi accesibile pentru majoritatea vârstnicilor. Este important să ne putem bucura de o ciocolată bună chiar şi la 80 de ani, dar şi mai important ca acea ciocolată să ne aducă extra beneficii pentru sănătate (de exemplu antioxidanţi sau factori de nutriţie celurară), fără a fi un produs premium, ci un produs de masă.” În concluzie, longevitatea nu este doar o extensie de ani în calendar – este o bătălie pentru calitate. Iar pentru Nestlé, această bătălie se poartă cu formule inovatoare, gust bun şi o filosofie clară: „Pentru a îmbătrâni frumos şi a fi fericiţi avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre şi alimente fade, chiar dacă acestea ne susţin sănătatea fizică. Sănătatea mintală şi bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate şi observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre”.

  • Pentru cine aţi lucra gratis un an de zile doar pentru a învăţa ceva?

    La emisiunea Viaţa ta este un business, de pe Aleph Business, în care un antreprenor/executiv vorbeşte despre cariera lui profesională, l-am întrebat pe Cosmin Marinof, CEO Dertour România, unul dintre cei mai mari tour-operatori, pentru cine ar lucra gratis un an, într-un an sabatic. El mi-a răspuns: pentru fraţii Pavăl, de la Dedeman.

    Ca opţiuni, au mai fost Ion Ţiriac, Dan Ostahie de la Altex, Daniel Dines de la UiPath, doar ca să dau câteva exemple.

    Este interesant cum fraţii Pavăl de la Dedeman, care nu cred că au dat mai mult de cinci interviuri de când sunt antreprenori, adică de peste 30 de ani, reuşesc să stârnească un asemenea interes.

    Nimeni nu ştie ce este în spatele Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească internă construită de la zero, dar cred că foarte multă lume, foarte mulţi antreprenori tineri şi-ar da un an din viaţă pentru a vedea cum se conduce, cum se desfăşoară acest business.

    La ce interes există pentru Dedeman, fraţii Pavăl ar putea să deschidă lejer o academie de business, în care oamenii să vină ei să plătească pentru a învăţa ceva.

    Poate, în timp, firmele antreprenoriale româneşti, antreprenorii români care sunt consideraţi de succes ar vrea să-şi deschidă „bucătăria” către piaţă, pentru ca alţii să aibă posibilitatea de a învăţa ceva din ceea ce fac ei.

    De altfel, nu cred că este vorba numai despre fraţii Pavăl.

    Cred că ar fi extrem de interesant să stai în spatele oricărui om de afaceri, oricărui antreprenor român, pentru a vedea, pentru a auzi cum se face business, cum se conduce un grup, cum se iau decizii, cât de mult este fler/instinct în business şi cât de mult ţine de o anumită raţiune economică în luarea unei decizii.

    Ceea ce nu spun antreprenorii la care se uită ceilalţi antreprenori este că foarte mult din parcursul lor şi al companiei a ţinut de noroc, de o anumită decizie pe care, peste ani, nu ar mai fi luat-o.

    Noi, când vedem un business, când discutăm cu antreprenorul, omul de afaceri, patronul din spatele acelui business, vedem numai lucrurile frumoase, lucrurile de suprafaţă. Foarte, foarte rar antreprenorii vorbesc despre eşecurile lor, despre deciziile greşite, despre banii pierduţi, despre luptele care se dau în interiorul propriilor companii. De altfel, aici este partea cea mai interesantă pe care noi am vrea s-o scriem.

    Marile cărţi care descriu viaţa unui antreprenor încearcă să scoată în evidenţă imaginea frumoasă a poveştii sau a personajului. Cele mai multe cărţi din business au o doză foarte mare de ipocrizie, istoria businessului este văzută în roz, iar antreprenorii sunt puşi pe un piedestal.

    Dacă oamenii îi admiră şi vor să fie ca ei, până la urmă nu are sens să dărâmi statuia.

    A conduce un business nu este ceea ce se vede în filme, este o luptă continuă cu piaţa, cu produsele şi serviciile vândute, o luptă continuă cu vânzările şi marketingul, o luptă continuă pentru a ţine cheltuielile sub control. Pe măsură ce o afacere devine tot mai mare, ea nu mai poate fi condusă antreprenorial, ci trebuie să devină birocratică, structurată, pusă într-o organigramă şi o matrice pentru a nu face implozie.

    Dacă la începutul unui business orice decizie luată este o decizie bună, pentru simplul fapt că nu ai ce pierde, pe măsură ce afacerea devine tot mai mare şi are în spate tot mai mulţi bani, deciziile sunt luate mai greu, tot mai greu, pentru că acum antreprenorul, proprietarul, patronul are ce pierde şi nu vrea să piardă.

    Antreprenorii români de succes, cel puţin aşa cum sunt văzuţi de către public, ar putea să facă ceva mai mult pentru businessul general şi să înceapă
    să-şi deschidă porţile propriilor companii pentru ca alţii să intre şi să vadă cum se conduce un business, cum se discută cu compania, cum se ţin şedinţele de management, cum se iau decizii.

    Modelul unui business, care la început se bazează pe instinctul antreprenorului, se schimbă în timp, în funcţie de dimensiunea la care ajunge, în funcţie de piaţă, în funcţie de vremuri.

    Am spus-o şi o repet: cea mai simplă şi cea mai uşoară formă de educaţie de business se află, se învaţă din cărţi, chiar dacă povestea este foarte mult romanţată.

    Dacă antreprenorii români, cei pe care alţii îi admiră şi ar vrea să lucreze gratis pentru ei într-un an sabatic, şi-ar dedica o oră pe săptămână pentru a povesti cum au făcut afacerea, ar ridica nivelul de cultură de business din societate, ar fi un exemplu pentru mulţi alţii care vin din spate.

    Dacă vreţi să completaţi lista cu antreprenorii români pentru care aţi lucra un an gratis în anul vostru sabatic, sunteţi bineveniţi. Dacă printul este limitat, internetul, cloudul pot acomoda toate numele şi părerile voastre.    

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Viaţa ca un concediu. Cât de aproape sunteţi de momentul în care să vă permiteţi o vacanţă permanentă?

    E (prea) cald în multe dintre zilele acestea, (aproape) indiferent oriunde ne-am afla, iar mulţi dintre noi visăm la vacanţe sau numărăm pe calendar zilele rămase până la momentul în care ne vom îndrepta spre aeroport, podul de la Giurgiu (unde întârzierile provocate de lucrări înlocuiesc timpii petrecuţi anterior la vamă) sau aglomerările de trafic din Valea Oltului ori cine-mai-ştie-unde.

    Wi-fi de mare viteză, loc de parcare, proximitatea supermarketurilor sau a restaurantelor, servicii de livrare accesibile, eventual trasport facil sunt doar câteva dintre caracteristicile locurilor de cazare care atârnă tot mai greu în ochii celor care sunt în căutarea refugiului perfect. Pentru unii dintre noi vacanţa propriu-zisă poate fi înlocuită sau prelungită cu – să-i spunem – surogatul de vacanţă. Şi sunt operatori de turism care au sesizat oportunitatea şi se adaptează. Unii dintre ei marşează pe extinderea sezonului dincolo de perioada clasică consacrată pentru concedii. De pildă Green Village Resort din Delta Dunării a remarcat de câţiva ani că poate atrage clienţi care pot lucra remote şi are pachete speciale pentru cei care vor să fie oaspeţi ai resortului chiar şi în perioadele în care temperaturile nu sunt tocmai potrivite pentru plajă, scăldat sau camping. Ceea ce oferă operatorului un grad de ocupare mai mare, iar clientelei un loc în care se poate rupe de presiunea oraşului aglomerat în care trăieşte de obicei. De pildă pentru cei care lucrează pe proiecte cu termen limită (freelanceri de orice fel, IT-işti sau antreprenori din mediul online) şi care nu au nevoie de prezenţă fizică permanentă la birou, vacanţa surogat poate fi cea mai bună opţiune pentru a da frâu liber imaginaţiei şi a concentra eforturile pentru realizarea unui proiect anume.

    Vacanţa surogat poate fi o variantă (poate chiar singura) pentru cei care nu se pot desprinde de muncă, din varii motive, pentru o săptămână-două sau chiar mai puţin. Şi dacă îşi stabilesc biroul temporar într-o zonă aflată la o distanţă de câteva minute de mers pe jos de plajă sau în creierii munţilor, pot gusta din atmosfera de vacanţă până sau după începerea şedinţelor, meetingurilor online sau punerea la punct a taskurilor stabilite. Fie că e vorba de o plimbare, o baie în mare sau degustarea preparatelor culinare.

    Multe meme sau glume se leagă de ziua de vineri, asociată pentru mulţi angajaţi cu libertatea promisă a weekendului, prelungit sau nu. Cei care lucrează de pe terasă, la marginea piscinei, a plajei sau a pădurii sunt cu… un picior în concediu. Dar cum să facem să trăim cu adevărat sentimentul de concediu – dacă nu permanent (căci este o utopie), măcar pe perioade mai lungi? Cu siguranţă contează, în primul rând, domeniul ales. Chirurgii, profesorii, constructorii sau cei care sunt angajaţi în fabrici ori laboratoare nu au cum să cadreze cu imaginea celui care lucrează de la marginea piscinei. Dar o paletă largă de profesionişti pot lua în calcul acest tip de vacanţă surogat. Mai cu seamă că fenomenul muncii remote este la niveluri ridicate şi mulţi dintre cei care sunt în căutarea unui job urmăresc mai cu seamă libertatea de a lucra de la distanţă, în ciuda politicilor companiilor care încearcă din răsputeri să-şi „întoarcă” angajaţii la birouri, pentru un număr minim de zile pe săptămână.

    Până să avem suficienţi bani în cont să alegem să facem (aproape numai) ce vrem, important este să ne bucurăm de vacanţe. Care se pot dovedi cea mai bună metodă de reset, refresh sau de reîncărcare cu energie pentru perioadele în care avem de îndeplinit multe activităţi. Pentru că nici cei mai aventuroşi nu cred că ar gusta un concediu ca acela experientat de protagoniştii filmului „Vacanţă de coşmar”, lansat anul trecut şi care îl are în distribuţie pe Mel Gibson.   

    Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin

  • Cum foloseşte Groupama inteligenţa artificială pentru a transforma industria asigurărilor

    Piaţa asigurărilor a trecut de-a lungul ultimilor ani printr-un proces de normalizare, iar această reconstrucţie care are loc este pe o fundaţie mai stabilă şi mai matură, în ciuda provocărilor care încă nu s-au încheiat. Călin Matei, CEO, Groupama Asigurări, povesteşte care sunt priorităţile companiei şi ce previziuni are pentru anul în curs, după ce 2024 a adus un record în activitatea asigurătorului.

     

    Într-o perioadă marcată de instabilitate economică, schimbări geopolitice bruşte şi un apetit crescut pentru soluţii digitale, industria asigurărilor începe să îşi asume un rol esenţial în construcţia unei Românii mai pregătite pentru viitor. Dacă anii trecuţi au fost despre reacţie şi redresare, 2025 pare să aducă o schimbare de paradigmă: de la supravieţuire la consolidare, de la promisiuni la livrare constantă de valoare.

    Călin Matei, CEO al Groupama Asigurări, liderul pieţei, spune despre 2024 că l-a simţit ca pe un an al adaptabilităţii şi agilităţii. „Am navigat printr-un context care a presupus multă incertitudine, volatilitate economică şi un tumult de schimbări geopolitice. Toate acestea au avut impact şi asupra industriei noastre, inlcusiv din perspectiva comportamentului de consum, care a trecut prin diverse transformări. 2024 a fost şi despre obstacole depăşite, provocări transformate în oportunităţi şi devenite rezultate, care pentru noi, la Groupama, au fost unele foarte bune. Am avut o evolluţie pozitivă a liniilor noastre facultative şi performanţe de asemenea foarte bune în ceea ce priveşte calitatea serviciilor.”

    În paralel cu provocările şi incertitudinea anului trecut, piaţa asigurărilor, împreună cu cei mai mari asigurători au marcat cel mai profitabil an din cel puţin ultimul deceniu. Anul trecut piaţa a atins cel mai înalt nivel de profitabilitate, de peste 1,4 mld. lei, în timp ce companiile de asigurări din top 10 au marcat profituri nete semnificative faţă de anii anteriori.

    În cazul Groupama, compania ajuns la un profit net de 285 mil. lei, în creştere cu 31% faţă de anul 2023, mai mult decât dublu faţă de anul 2022 şi de aproape 17 ori mai mare decât nivelul din 2020. Astfel, perioada 2020-2024, poate fi uşor denumită ca era profitabilităţii pentru Groupama, ţinând cont că în 2019, compania avea o pierdere netă de puţin peste 60 mil. lei.

    În ceea ce priveşte volumul subscrierilor, compania a marcat un nou record – de aproape 4,4 mld. lei la finalul anului 2024, însemnând subscrieri mai mari de patru ori în cinci ani şi de şase ori în 12 ani.

    „Am navigat printr-un context care a presupus multă incertitudine, volatilitate economică şi un tumult de schimbări geopolitice. Toate acestea au avut impact şi asupra industriei noastre, inlcusiv din perspectiva comportamentului de consum, care a trecut prin diverse transformări.“

    Călin Matei, CEO, Groupama Asigurări

    Din perspectiva anului 2025, Călin Matei apreciază că începutul de an a fost bun, în line cu planurile trasate, dar în acelaşi timp consideră că nu trebuie uitat faptul că industria asigurărilor vine după un proces de normalizare, iar această reconstrucţie care are loc este pe o fundaţie mai stabilă şi mai matură, în ciuda provocărilor care încă nu s-au încheiat. „Ele continuă să ne testeze agilitatea şi rezistenţa, fie că vorbim de factori economici, sociali sau politici, dar cred că astăzi suntem mai pregatiţi să le depăşim. În general, sunt o persoană optimistă şi sunt încrezător că vom avea un an bun în industria de asigurări, iar asta e bine pentru noi toţi, pentru că o Românie asigurată este o Românie mai puternică. 2024 a venit cu o dezvoltare foarte bună a tuturor liniilor noastre facultative, aşa că în 2025 vom continua să investim în această direcţie, păstrând reperele strategiei noastre de creştere sustenabilă şi de câştigare a preferinţei clienţilor.”

    Printre priorităţile pe care CEO-ul le are în vedere se regăsesc integrarea inteligenţei artificiale în activitatea companiei şi calitatea serviciilor. „Integrarea inteligenţei artificiale în activitatea noastră este o prioritate. Vorbim despre inovaţie în beneficiul clientului, soluţii care să uşureze şi să simplifice şi mai mult interacţiunea cu noi. Am făcut de altfel primii paşi, spre exemplu integrarea unei soluţii care să simplifice şi să optimizeze interacţiunea telefonică a clienţilor cu Groupama. Astăzi, după mai multe proiecte în care folosim machine learning, avem în derulare un program amplu care vizează utilizarea Generative AI, în parteneriat cu Google. Calitatea serviciilor noastre rămâne şi ea o prioritate, un lucru valabil de altfel pentru noi an de an.”

    În cazul pieţei RCA, cel mai controversat segment şi practic motorul pieţei asigurărilor, Călin Matei consideră că 2025 va fi un an important. „Avem ocazia de a consolida acea fundaţie a stabilităţii şi de a imprima o direcţie corectă pentru această linie de business în anii ce vin. Cred că echilibrul este soluţia, un echilbru între libertate economică, dar şi responsabilitate, transparenţă şi standarde de calitate clare pentru toţi actorii implicaţi.”

    Totuşi, şeful Groupama consideră că miza anului 2025 va modul cum se va reuşi valorificarea procesului de normalizare prin care a trecut şi încă trece piaţa, astfel încât să se ajungă într-un mindset axat mai degrabă pe creştere şi inovare. „Vedem deja cum se profilează o serie de riscuri noi, cum sunt cele legate de schimbările climatice, securitatea cibernetică sau sănătatea mentală, aşa că avem o oportunitate de diversificare, pentru a răspunde acestor nevoi în schimbare. Inteligenţa artificială, de asemenea, este parte din marile schimbări ale anului. În ceea ce ne priveşte, 2024 a fost un an în care am accelerat dezvoltarea din acest punct de vedere, păstrând în minte scopul nostru, acela de a inova cu sens – pentru clienţi, parteneri şi echipa noastră. Avem deja câteva soluţii implementate, în principal pentru a simplifica şi optimiza interacţiunea clienţilor cu noi. Ca întotdeauna, succesul va sta în viteza de reacţie, în capacitatea de adaptare şi în promisiunile respectate.”

    Din perspectiva liniei de business Casco, care completează poliţa RCA printr-o gamă extinsă de acoperiri, aceasta rămâne una dintre cele mai performante linii de business pentru Groupama. „Nu am avut o schimbare de abordare, ci aş spune că tocmai stabilitatea şi dovezile oferite de-a lungul timpului au fost cele care au contat în această creştere. Clienţii ne aleg pentru calitatea serviciilor, pentru predictibilitatea pe care o au odată ce semnează un contract de asigurare cu Groupama şi pentru modul simplu în care interacţionează cu noi”, adăugă Călin Matei.

    Pentru primele trei luni din 2025, Groupama a ajuns la un nivel al primelor brute susbcrise de peste 1,1 mld. lei, în creştere cu peste 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Contextul economic general e o provocare, dar avem şanse să continuăm creşterea şi să consolidăm această reconstrucţie a pieţei noastre, în beneficiul tuturor. Cred că în 2025 vom vedea o creştere sub cea din 2024, dar, sper eu, cât mai apropiată de ea. Trebuie să fim bine conectaţi la toate schimbările care se întâmplă în jurul nostru, să folosim tehnologia cu sens şi să fim mereu în căutarea celor mai potrivite soluţii pentru clienţii noştri”, conchide CEO-ul Groupama.