Este îndemnul pe care îl aplică (şi recomandă) pentru evaluarea situaţiilor sau deciziilor complicate Elena Gheorghe, country manager al PayU GPO România, liderul pieţei de plăţi digitale din România. În luarea deciziilor se bazază în mod egal pe intuiţie şi cifre, iar domeniul tehnologiei, povesteşte ea, a fermecat-o. Care au fost principalii paşi în parcursul său profesional, care este dinamica din industria plăţilor digitale şi cum arată viitorul, a povestit în cadrul celei mai recente ediţii a Meet the CEO.
„Ce vrei să fii când creşti mare?” este una dintre întrebările adresate adeseori copiilor. În cazul Elenei Gheorghe, proiecţia din copilărie s-a materializat pe deplin. „Practic eu am ajuns să fac ceva similar cu ceea ce mă jucam când eram mică cu fraţii mei; mai am încă doi fraţi, eu sunt cea mai mare. Unul dintre jocuri era să vând ceva şi să zic că fac <profit>”, povesteşte Elena Gheorghe, care a preluat în 2020 funcţia de country manager al PayU GPO România, liderul pieţei de plăţi digitale din România. Ea priveşte interlocutorul drept în ochi, răspunde franc la orice întrebare şi râde des; de fapt, unul dintre sfaturile pe care le are pentru tineri este să se bucure de viaţă, să râdă mult, pentru că provocările sunt permanente.
Despre felul în care şi-a construit parcursul profesional, ea povesteşte că în momentul când a trebuit să aleagă o direcţie de studiu, să decidă spre ce liceu să se îndrepte, părinţii i-au propus liceu economic. Deşi, spune ea, nu prea înţelegea ce înseamnă, punea multe întrebări şi a aflat ce poate să ajungă după promovarea unui astfel de liceu; astfel, a înţeles că exact aceasta este calea pe care vrea să o urmeze. Din acel moment a avut un plan clar, iar pentru a merge la facultate povesteşte că a avut de înfruntat dificultăţi, pentru că îşi dorea să ajungă la Bucureşti, provenind dintr-o familie fără posibilităţi financiare mari. Părinţii i-au şi spus că nu o pot susţine la studii în Bucureşti, dar după ce a fost admisă la ASE, a ales facultatea din Capitală. „Primul an n-a fost tocmai uşor, a fost destul de greu.” Printr-un concurs de circumstanţe, povesteşte ea, a ajuns să lucreze în contabilitate, încă din primul an de facultate, un atu fiind liceul economic absolvit. Şi, punctează ea, unul dintre avantajele pe care le-a avut ASE-ul este că a avut posibilitatea să şi lucreze.
„Există şi sisteme care chiar te ajută să te dezvolţi; am avut noroc că am fost o generaţie foarte bună, dar şi profesorii au fost foarte receptivi şi ne şi încurajau să lucrăm, ca să vedem perspectiva de business pe măsură ce învăţăm”, explică Elena Gheorghe. Tot ea adaugă că în opinia ei este recomandat ca studenţii să lucreze. „Cred că e bine să începi chiar din primul an, în cazul meu a fost foarte bine. Făceam legătura între ce învăţam la şcoală, pe profil de contabilitate şi informatică de gestiune, cu ceea ce munceam şi m-a ajutat foarte mult. Când ajungeam la muncă, întâi îmi deschideam calculatorul, citeam ştirile ZF, apoi începeam să muncesc. Era important să mă informez despre trenduri, pentru că ne ajuta şi la şcoală şi în munca pe care o făceam zi de zi, fiind un domeniu financiar.”
De la audit la tehnologie
A lucrat, continuă ea, pe tot parcursul facultăţii, iar în ultimul an a luat contact cu specializarea de audit şi analiză. Şi-a dat seama că dacă ar ajunge să lucreze la o companie din Big 4 (Deloitte, PwC, EY şi KPMG) ar avea acces la un set de informaţii extrem de valoros despre companii mari şi cunoştinţe despre respectivele companii, despre felul în care funcţionează acestea. Aşa şi-a stabilit un nou ţel – direcţia de audit. „Am avut un profesor foarte sincer şi care ne-a zis că n-o să avem viaţă personală dacă ne ducem în audit, că trebuie să ne gândim bine când luăm decizia asta. Mi-aduc aminte că stăteam în prima bancă şi am zis că nu mă interesează, eu asta vreau să fac, audit.” A ales calea auditului, lucrând în domeniu circa cinci ani, până când, povesteşte ea, a simţit că nu mai poate progresa foarte mult sau că nu ar fi putut avea o valoare adăugată, având în vedere că în audit nu putea da sfaturi, chiar dacă ar fi văzut soluţii, fiind contrar codului etic al domeniului. Acela a fost momentul în care a făcut pasul către industrie. Primul pas a fost într-o companie antreprenorială, în care a petrecut foarte puţin timp, în jur de o lună, pentru că i s-a spus că trebuie să fie disponibilă 24/24. „Antreprenorul era român şi am zis «OK, nu» şi mi-am luat un pic de timp pentru linişte, pe care n-am avut-o timp de aproape cinci-şase ani.” Apoi a început iar să aplice, iar în urma unei recomandări a ajuns la un interviu la PayU. „Evident, am trecut prin toate etapele şi acum sunt aici”, spune Elena Gheorghe, referindu-se la funcţia pe care o deţine în prezent.
Povesteşte râzând că la momentul în care a ales PayU, avea trei oferte, iar cea pe care a ales-o oferea cel mai mic venit, dar nu îşi aminteşte concret, care era salariul. Ce a contat? Echipa cu care urma să lucreze – o condiţie la care se gândise în perioada de pauză: „Am vrut să văd cu cine voi lucra, nu doar în mod direct, ci toată echipa; am avut această cerinţă pentru CEO-ul de la momentul respectiv.”
20 de ani de plăţi digitale cu ADN românesc
1. PayU PayU este un furnizor de plăţi digitale din România care combină expertiza locală cu accesul la know-how global prin apartenenţa la grupul PayU GPO, unul dintre principalii furnizori de servicii financiare şi de plăţi la nivel global, care operează în peste 40 de ţări
2. A fost lansată în 2004 sub numele GECAD ePayment, ca parte a grupului GECAD, iar câţiva ani mai târziu a fost achiziţionată de Naspers, unul dintre cei mai mari investitori în tehnologie la nivel mondial (owner-ul PayU).
3. Într-un context în care plăţile online erau la început, compania a devenit rapid lider pe piaţa de plaţi digitale din România.
4. În 2012, a adoptat numele PayU România, integrându-se în reţeaua globală PayU. Afilierea internaţională a adus acces la tehnologii avansate şi înţelegerea tendinţelor globale în plăţi digitale.
5. În 2024, PayU a marcat 20 de ani de activitate, contribuind constant digitalizarea şi dezvoltarea economiei româneşti.
6. PayU înseamnă mult mai mult decât un procesator de plăţi pentru e-commerce. Este o platformă completă de plăţi digitale, care răspunde nevoilor unui consumator conectat în toate aspectele vieţii sale financiare. De la cumpărăturile online, la plata utilităţilor, a poliţelor de asigurare, a ratelor sau a serviciilor de zi cu zi, PayU facilitează accesul la un ecosistem digital sigur, rapid şi intuitiv. Extinderea naturală dincolo de zona clasică de e-commerce arată o realitate de piaţă: digitalizarea plăţilor nu mai este despre o verticală, ci despre stil de viaţă.
Parcursul său în cadrul PayU a început cu poziţia de manager financiar. „Practic, când am ajuns acolo a trebuit să reconstruiesc echipa, să implementez sisteme de raportare internaţionale, pentru că era un start-up, nu avea avea sisteme de control, de exemplu.”
Despre propriile atuuri care au ajuta-o, în timp, Elena Gheorghe cred că cel mai mult o ajută faptul că întotdeauna analizează care sunt posibilităţile, face o analiză, discută deschis cu colegii despre potenţialele soluţii. „Cred că sunt şi creativă – în momentul în care sunt provocări, pentru că aşa este şi domeniul nostru, e unul care te solicită să gândeşti câteodată la soluţii care poate nu există. De fapt, aşa am şi evoluat la PayU. Şi cred că şi asta e un atu.” Evaluează că acesta este şi motivul pentru care este în continuare în cadrul companiei, pentru că îi place să găsească împreună cu ceilalţi colegi, soluţii şi să evoluăm. „Un alt atu este rezilienţa, zic eu. Am şi o vorbă, când lucrurile sunt foarte complicate, să încercăm cumva să facem doi paşi în spate, să ne uităm la imaginea de ansamblu, poate lucrurile pot fi văzute şi într-o altă lumină.”
Cel mai provocator moment din cariera sa, îşi aminteşte, a fost în 2015, când organizaţia din România a trecut printr-o transformare, concomitent cu o fuziune transfrontalieră. „Şi pentru ambele aveam la dispoziţie cam un an. A fost destul de complicat, cu emoţii, cu foarte multă muncă, efort, de găsit noi soluţii. A fost destul de solicitant, dar am învăţat încă o dată că trebuie să cauţi soluţii, să discuţi, să negociezi până când poţi să obţii mai mult decât poate e în discuţie la start. În momentul când ai calendare, deadline-uri, există presiune să găseşti soluţii astfel încât să te încadrezi în respectivele deadline-uri.”
Doza potrivită de presiune
Cât priveşte greşelile, Elena Gheorghe spune că din perspectiva sa cel mai important este să fie privite, în primul rând, toate opţiunile. „Ştii că poţi să greşeşti, pentru că n-ai cum să nu greşeşti ca om, dar măcar la final, când tragi linia poţi zice «OK, am încercat, atât s-a putut». E important să nu punem presiune mai mult decât trebuie, pentru că oricum ea există şi este destul de mare. Au fost şi decizii care nu au fost neapărat cele mai bune, dar în contextul respectiv, cu datele de la momentul acela, atât s-a putut.” Cât priveşte lecţiile învăţate din greşeli, spune că sunt legate de decizii de business care acum trebuie gestionate. Şi adaugă că uneori cifrele pot să arate o soluţie, dar e important şi instinctul, primul gând legat de o anumită acţiune. „Eu îmi urmez instinctul, dar în momentul când eşti responsabil de o echipă, trebuie să discuţi, nu poţi doar anunţa o decizie, spunând că «asta îmi spune intuiţia». Mai există şi partea de business, de cifre care se discută «pe masă» întotdeauna.”
Ce contează mai mult în luarea unei decizii? Cifrele sau instinctul? „Cred că 50/50. Mă bazez mult pe cifre şi de multe ori le şi spun colegilor că e bine să avem cifre la dispoziţie, ponderăm emoţiile. Asta zic şi în momentul în care trebui să evaluăm o situaţie: să ne dăm doi paşi în spate, pentru imaginea de ansablu. Trebuie să decidem – ce pierdem, ce câştigăm, ca să mai scădem un pic din presiune. Cifrele ne ajută foarte mult. Dar câteodată mai sunt şi decizii greşite.” Cât priveşte limita dintre greşeală şi eşec, în opinia Elenei Gheorghe, aceasta depinde de perspectivă, de felul cum vrei să le priveşti. „Poţi să priveşti şi o greşeală ca eşec şi invers, dar o greşeală pare că e mai mică.”
„Ştii că poţi să greşeşti, pentru că NU ai cum să nu greşeşti ca om, dar măcar la final când tragi linia poţi zice «OK, am încercat, atât s-a putut». E important să nu punem presiune mai mult decât trebuie, pentru că oricum ea există şi este destul de mare. Au fost şi decizii care nu au fost neapărat cele mai bune, dar în contextul respectiv, cu datele de la momentul acela, atât s-a putut.”
Elena Gheorghe, country manager al PayU GPO România
În urma anumitor decizii, a învăţat să calibreze şi aportul instinctului, să discute mai mult, să nu acorde atenţie excesivă presiunii deadline-urilor. „Cred că am învăţat cum să comunic în anumite situaţii, când suntem sub presiune, şi în continuare învăţăm. Mi se pare că e un aspect care nu are limită, pentru că lucrurile evoluează. Am învăţat că poţi să înveţi şi de la cei care poate nu neapărat au atâta experienţă cât tine, dar vin cu altă viziune, sunt atentă la astfel de colegi şi cer părerea. Poţi să greşeşti pentru că deja eşti pe un format anume şi cineva cu perspectivă mai fresh poate să vină şi cu altă opţiune. Am învăţat să pun şi astfel de întrebări, chiar şi celor care nu sunt neapărat foarte implicaţi într-un topic, de exemplu, dar e bine să vezi o altă perspectivă decât bula în care trăim noi”, explică Elena Gheorghe abordarea sa.
Spune că pune întrebări tocmai pentru că uneori când trăim în bula noastră, e posibil să privim greşit anumite aspecte sau decizii, „unde poate poţi să obţii un pic mai mult, dar obţii mai puţin pentru că vezi doar în anumite perspective.”
Despre comunicare, reprezentanta PayU spune că a devenit mai complicată, mai ales după pandemie. „Se simte impactul. Subiecte pe care înainte le discutai zilnic, poate vorbeai direct cu colegul în birou, acum, dacă e online, există riscul să nu te înţelegi. Şi practic cred că se şi lucrează mai mult din cauza asta, pentru că trebuie să formalizezi, să confirmi dacă subiectul a fost înţeles sau nu. Acesta este un challenge. Noi lucrăm hibrid şi ţin foarte mult să ne vedem două zile pe săptămână la birou, astfel încât măcar să menţinem acest human touch (latura umană – n.red.) şi pe cât posibil unde nu ne înţelegem online, să ne înţelegem faţă în faţă. Nu e simplu.”
Onestitate înainte de toate
De-a lungul anilor, Elena Gheorghe s-a axat pe un set de valori la care ţine foarte mult. „Contează să fii deschis, să fii tu însuţi. Dacă nu eşti aşa, se observă, şi în busineesul PayU nu ne ajută.” Ce înseamnă să fie cineva el însuşi? Să spună ce gândeşte, să fie onest. „În primul rând să spui ceea ce gândeşti, pentru că dacă tu gândeşti ceva, dar spui altceva, în primul rând creezi o presiune asupra ta, pentru că, la un moment dat, tot apare o nemulţumire. Ţin foarte mult şi la onestitate. Şi la deschidere, chiar şi în a prezenta un challenge, pentru că experienţa la PayU a arătat că dacă ne provocăm unii pe alţii putem găsi şi soluţii mai bune”, conform executivului.
O altă valoare se leagă de flexibilitate, în sensul de a fi dispus să asculţi şi părerea altuia. „Cred că aceste abordări m-au şi ajutat de-a lungul timpului. De exemplu, flexibilitatea, adaptabilitatea şi discuţiile deschise m-au ajutat să găsesc soluţii şi în relaţia cu clienţii, şi cu partenerii, şi cu colegii.” Cât priveşte situaţia de a concedia pe cineva, spune că a avut această experienţă, dar nu din pricina unei greşeli, pentru că la PayU, „nu operăm cu greşeli, ci doar cu planuri de dezvoltare şi dacă respectivul angajat chiar nu-şi doreşte să evolueze, dacă îi faci un plan de dezvoltare şi nu încearcă să evolueze, atunci e clar că nu pot să continui împreună cu el.”
Inovaţie venită din nevoie
Dinamica domeniului, despre care nu ştia nimic, pentru că nu l-a „atins” în audit, este un factor esenţial care a atras-o în universul plăţilor digitale. La început a fost provocator, datorită contextului, pentru că, povesteşte ea, în 2011 când s-a alăturat companiei, începuse să apară competiţia pentru PayU şi erau necesare soluţii noi. „Când apare competiţia, vin, de exemplu, cu comisioane mai mici, şi trebuie să vezi cum poţi să reacţionezi, să te gândeşti la soluţii cu care să-ţi menţii valoarea adăugată şi profitabilitatea”, declară Elena Gheorghe.
Compania a lansat de-a lungul anilor multe soluţii inteligente, dar cel mai mare impact, evaluează executivul, se leagă de începuturi. „Când am început să lucrăm cu băncile, să ne gândim cum să facem asta, cum să implementăm plăţile cu rate şi varianta de salvare a cardului. Avem şi experienţe când am pornit într-un fel şi ne-am dat seama că nu o să meargă şi n-o să fie scalat. Şi ne-am regrupat. De exemplu, pentru salvarea de card, ne-am dat seama că am fi dependenţi de o singură bancă sau de un singur sistem.” Ca urmare, s-au regrupat astfel încât să construiască altceva, care să permită, de fapt, să ofere un mecanism de backup către comercianţi. „Colaborarea cu băncile locale este, de altfel, unul din punctele noastre foarte valoroase şi când discutăm despre competiţia globală. POS sharing în offline a pornit din online, de la PayU, când am început să ne integrăm cu diverse bănci. Şi ce e foarte interesant este că inovaţia a pornit dintr-o provocare, din nevoia de a rezolva ceva la momentul respectiv.”
Bio
♦ Elena Gheorghe, country manager al PayU GPO România – liderul pieţei de plăţi digitale din România – este una dintre cele mai influente voci din industria locală de plăţi. Parcursul său în cadrul companiei a început în 2011, iar evoluţia profesională a fost organică, trecând prin roluri-cheie precum finance manager şi business development manager, înainte de a prelua funcţia actuală, în mai 2020.
♦ Pe tot parcursul mandatului său, a coordonat procesul de finanţare pentru extinderea platformei locale la nivel internaţional, a gestionat procesul de transformare organizaţională şi fuziunea transfrontalieră a companiei şi a consolidat parteneriate strategice cu instituţii financiare din România, Ungaria şi Bulgaria, pentru a deservi comercianţii din regiune.
Pentru a-şi menţine poziţia de lider de-a lungul anilor şi construcţia parteneriatelor cu cele mai mari companii din zona comerţului electronic, reprezentanta companiei este de părere că a fost de folos faptul că atunci când au apărut provocări s-au gândit la diverse soluţii, unele chiar out-of-the box, care sunt astăzi aplicate. „Ne-am asumat să luăm decizii dificile atunci când chiar trebuie să luam astfel de decizii. De exemplu, dacă ar trebui să decidem să renunţăm la un partener sau altul. Câteodată ai situaţii când trebuie să decizi întreruperea unui parteneriat, dar trebuie să o faci în mod deschis, onest, astfel încât să poţi lăsa uşa deschisă pentru momentul în care te poţi întoarce la acel partener, să faci business cu el.”
Cât priveşte cele mai mari provocări din industria de plăţi digitale în prezent, acestea se leagă de dinamica cu care vin soluţii în general în domeniul plăţilor, nu neapărat în România, ci sunt vizibile la nivel de trenduri internaţionale. „Le vedem şi prin prisma faptului că PayU este un jucător global şi înţelegem tendinţele din alte părţi, cum pot să ajungă şi în România. Competiţia, evident, este o provocare.”
O altă provocare, punctează Elena Gheorghe, este faptul că în România în ecommerce, între 63% şi 65% sunt încă plăţi cu cash la livrare. „O provocare este să găseşti soluţiile cu care să capturezi potenţialul acesta pentru clienţii care poate nu vor să plătească cu cardul.”
Privită din perspectiva macroeconomică, şi a statisticilor de anul trecut pe BNR, Elena Gheorghe observă că plăţile cu cardul sunt la acelaşi nivel cu retragerile. „Vedem că există potenţial şi trebuie să identificăm ce anume îi face pe clienţi să scoată banii de pe card şi cum am putea veni cu soluţii pentru astfel de perspective. Evident, pentru companii există şi provocări în ceea ce priveşte bugetele de livrat.”
Cât de diferit e consumatorul din România faţă de alte pieţe? „România cred că are cea mai mare pondere, din ce ştiu, la momentul actual în Uniunea Europeană din perspectiva plăţilor cu cash în ecommerce. Pentru cei care activează în domeniul nostru sau pentru cei care vor să vină ca investitori în România este un lucru bun. Este potenţial, dacă vorbim de retrageri de numerar de pe card. Privind şi din perspectiva a ceea ce se întâmplă în regiune, România e o piaţă care este încă în dezvoltare şi are un potenţial foarte mare de a creşte. Poate să ajungă după Polonia, la capitolul ecoomerce cel puţin, pentru că aşa cum suntem noi, nu avem nişte pieţe mature, dar totuşi stăm bine la nişte indicatori.” Elena Gheorghe punctează că diverse companii care fac analize în ceea ce priveşte România observă că investitorii par să cam aibă două ţări în vizor – Polonia şi România.
Cât priveşte colaborările cu clienţii, reprezentanta companiei puncterază că acestea sunt bune, unele dintre ele fiind iniţiate de foarte mulţi ani. „Avem clienţi cu care lucrăm din 2006, de exemplu. PayU a fost iniţial Gecad Payments, o companie înfiinţată în 2004 de Radu Georgescu, după 2011 a fost cumpărată de Nasper şi atunci a luat numele PayU.”
Cum a prognozat compania încă de la începutul lui 2024, piaţa locală de comerţ electronic, care cuprinde atât bunuri, cât şi servicii vândute online, a continuat să crească, atingând o valoare de 11,7 miliarde euro până la sfârşitul anului, afirmă Elena Gheorghe. „Unul dintre principalele motoare de creştere a fost sectorul serviciilor – inclusiv călătoriile, divertismentul şi transportul – care a înregistrat o creştere anuală medie de 30 %. Consumatorii sunt din ce în ce mai atraşi de avantajele serviciilor online în materie de confort şi economisire a timpului. Rezervarea şi plata online a zborurilor, vacanţelor, livrărilor de alimente sau serviciilor de ridesharing sunt pur şi simplu mai rapide, mai convenabile şi mai eficiente.”
Tendinţa de creştere din e-commerce ar urma să continue şi anul acesta, iar PayU se aşteaptă la o creştere de 11,5%. „Segmentul serviciilor va continua să joace un rol central în această evoluţie. În ceea ce priveşte plăţile online, tendinţele actuale indică o creştere continuă a portofelelor digitale, a soluţiilor BNPL şi a plăţilor account to account, alături de o preferinţă din ce în ce mai mare pentru plăţi fără sincope, cu un singur click. Piaţa locală se aliniază tot mai mult tendinţelor globale în materie de plăţi, iar companiile care se adaptează la aceste inovaţii vor obţine un avantaj competitiv semnificativ”, declară Elena Gheorghe.
„Am învăţat că poţi să înveţi şi de la cei care poate nu au neapărat atât de multă experienţă cât tine, dar vin cu altă viziune, sunt atentă la astfel de colegi şi cer părerea.”
Elena Gheorghe, country manager al PayU GPO România
În 2025, PayU România se axează, în continuare, pe inovaţii în domeniul soluţiilor de plată, susţinând în acelaşi timp dezvoltarea business-urilor locale şi potenţialul acestora de a fi competitive la nivel regional. PayU se poziţionează nu doar ca un furnizor de soluţii de plată, ci ca un partener strategic pentru creşterea şi extinderea regională a comercianţilor locali.
Sub conducerea Elenei Gheorghe, PayU a dezvoltat o colaborare solidă între echipele locale, regionale şi partenerii locali, inclusiv băncile locale pentru implementarea unor soluţii şi modele de business inovatoare. Printre acestea se numără primul smart routing între bănci, primul marketplace din România, plăţile în rate cu cardul, serviciile Instant Money Back / Fast Refund, ratele off-us prin Visa, soluţiile Buy Now Pay Later (BNPL) şi Slice, precum şi transferurile instant prin tehnologiile Visa Direct şi MoneySend si multe altele.
În România, sub coordonarea ei, PayU GPO a dezvoltat parteneriate cu branduri precum Allianz-Ţiriac, Altex, eMAG, F64, Hidroelectrica, Fashion Days, Flanco, JYSK, NN, OLX, PC Garage, Tazz, TBI Bank, Telekom, Vodafone şi alţii.
Pentru construcţia acestor parteneriate de lungă durată, Elena Gheorghe spune că a contat că PayU încearcă întotdeauna să găsească soluţii la nevoile clienţilor, la provocările care există în piaţă. „De exemplu, în industria de utilităţi, noi vedem în continuare că nu e neapărat o rată mare de penetrare a plăţii online. A evoluat faţă de momentul când am venit eu, dar în continuare există un potenţial destul de mare şi cred că, de fapt, digitalizarea României, dacă este să mergem aşa la un nivel macro, se poate realiza şi prin plată, în special pentru industriile unde costurile pentru client sunt recurente. Adică există un obicei lunar, unde el trebuie, de exemplu, să facă o plată digitală şi are acces la o aplicaţie, poate mobilă. Frecvenţa obiceiului, practic, îl ajută să se familiarizeze din ce în ce mai mult cu partea digitală”, afirmă Elena Gheorghe.
Actor în piaţa digitală
Beneficiile plăţilor digitale sunt multiple, în opinia reprezentantei PayU, care dă şi un exemplu, al companiilor de utilităţi, care pot să-şi încaseze mai repede plăţile, dar şi pentru client. De exemplu, dacă un client uită să plătească o factură, o plată online se vede imediat la client, care are confirmare instantă. „Noi putem oferi inclusiv posibilitatea comerciantului să debiteze el, după ce şi-a dat clientul acordul, astfel încât să nu ajungă în situaţia în care să uite să plătească factura şi să-i fie sistate serviciile.”
Elena Gheorghe subliniază şi că portofelele digitale prind avânt: „Am observat o creştere semnificativă a portofelelor digitale, Google Pay şi Apple Pay reprezentând acum 10% din totalul tranzacţiilor online. Mai mult, soluţiile Buy Now, Pay Later (BNPL) au înregistrat o creştere de peste 100% anul trecut, reflectând o cerere clară a consumatorilor pentru gestionarea flexibilă a cheltuielilor. În plus, pe baza datelor privind tranzacţiile PayU GPO pentru 2024, valoarea medie a coşului de cumpărături pentru plăţile în rate este de aproximativ trei ori mai mare decât pentru tranzacţiile cu plată integrală. Acest lucru indică faptul că plăţile în rate prelungite cu dobândă zero contribuie la creşterea valorii medii a comenzilor şi la creşterea vânzărilor globale, plăţile în rate reprezentând până la 30% din totalul tranzacţiilor pentru unii comercianţi online.”.
Cât priveşte demararea unor noi parteneriate, cerinţele clienţilor sunt direct proporţionale cu mărimea lor. „Cu cât clientul este mai mare, cu atât este mai provocator, pentru că apar cerinţe specifice din partea sa. Dacă este un client mai mic, încercăm noi să facem procesul de onboarding cât mai simplu. Ea adaugă că în ultimii ani compania a lucrat cu comercianţi foarte mari şi s-au familiarizat deja cu o parte din cerinţe, care sunt deja adresate, „pentru că am făcut diverse dezvoltări şi am învăţat cum să dezvoltăm astfel încât să preîntâmpinăm astfel de cerinţe. Am ajuns inclusiv la conceptul de avea soluţii de backup dezvoltate, pentru cazul în care se întâmplă ceva cu o bancă cu care lucrăm să punem backup imediat cu o altă bancă, astfel încât comerciantul să aibă disponibilă plata în continuu, pentru a nu fi un deranj vizibil clientului final.”
Tot ea subliniază că digitalizarea nu mai este doar un avantaj competitiv, ci un drept pentru consumatori şi un imperativ pentru economie.
Cât priveşte planul pe termen lung, deşi are în minte posibilitatea unei aventuri antreprenoriale, „cu siguranţă tot în domeniul tehnologiei”, se vede, în continuare, tot în cadrul PayU, „pentru că mai sunt multe de construit aici”, conchide Elena Gheorghe.
10 sfaturi pentru tineri la început de drum
1. Îndrăzneşte să visezi.
2. Cred că absenţa unui ghidaj autentic care te poate ajuta să descoperi şi să-ţi urmezi cu adevărat pasiunile, te poate conduce la decizii dictate de circumstanţe. Pe termen lung, acest lucru poate genera stări de nemulţumire şi o lipsă de armonie cu tine însuţi.
3. Asumaţi-vă propriul eu – autenticitate şi asumarea a ceea ce eşti.
4. Faceţi un plan, după ce identificaţi ceea ce vă doriţi.
5. Stabiliţi clar care sunt următorii paşi pe care vreţi să îi parcugeţi în viaţă sau în carieră.
6. Nu ezitaţi să cereţi ajutor atunci când aveţi nevoie. Indiferent de temerile sau ezitările pe care le puteţi avea, solicitarea sprijinului este un act de înţelepciune, nu de slăbiciune.
7. Nu vă opriţi niciodată din învăţat, în special în ce priveşte evoluţia tehnologică şi adoptaţi instrumentele care vă pot spori eficienţa – de la Microsoft Office până la soluţiile AI moderne. Este esenţial să căutăm constant modalităţi de a optimiza modul în care muncim, pentru a lucra mai inteligent, nu mai mult.
8. Schimb constant de experienţe cu alte culturi, pentru că oferă o altă perspectivă, nu doar cea pe care o vedem în România. Deşi nu suntem cei mai pesimişti din regiune, avem tendinţa să fim rezervaţi în anumite aspecte unde o doză sănătoasă de optimism ar fi benefică.
9. Găsiţi un echilibru între carieră, sănătate şi viaţa personală.
10. Nu uitaţi să râdeţi, să vă bucuraţi de viaţă. Provocările sunt zilnice, dar românii au capacitatea de a face haz de necaz, pentru a le face faţă.
Întrebări din discuţia cu Elena Gheorghe
Ce înseamnă funcţia de country manager la PayU?
Înseamnă să lucrez cu echipă locală, dar şi cu echipe regionale. Vorbim de o multinaţională, cu organizare matricială, deci cooperare atât pe plan intern, cât şi extern. Sau, simplu spus, să lucrezi şi intern şi extern pentru ceea ce doreşti să obţii. Funcţia înseamnă şi o presiune, pentru că atunci când eşti lider este important cum menţii poziţia, portofoliul, cum să aduci business nou. Apar provocări – cum să fii informat şi ce trenduri se conturează în lume, iar apoi să te gândeşti cum se pot aplica în România.
Cum arată o zi din agenda ta?
De regulă, calendarul meu este pe jumătate rezervat cu cel puţin cu o lună în avans, uneori chiar mai mult. Programul variază în funcţie de tipul de activitate: în perioadele de lucru online predomină meeting-urile virtuale, iar în cele offline alternez între întâlniri la birou şi întâlniri externe cu clienţi sau parteneri potenţiali.
Vorbeşti cu toţii oamenii din companie?
Deşi nu îi cunosc pe toţi colegii, am relaţii strânse cu echipa din regiunea noastră. Activitatea noastră se desfăşoară atât local, cât şi regional în Europa Centrală şi de Est, ceea ce mă pune în contact cu profesionişti din diverse departamente din regiune. Uneori colaborez chiar şi cu echipe din America Latină, întrucât organizaţia noastră operează pe mai multe continente. PayU procesează plăţi în peste 40 de pieţe şi are birouri locale în 13 ţări”
Câte ore lucrezi pe zi?
10-12. Nu e ca în audit, acolo erau mai multe ore. Dar perioada pandemiei a pus o mare presiune şi totul a devenit foarte accelerat pentru domeniul nostru. Eram obişnuiţi cu ritmul, pentru că lucrăm în plăţi digitale, plăţi online, dar pandemia a accelerat totul. Dinamica actuală din industria plăţilor este foarte intensă, ceea ce înseamnă că analizele de piaţă, discuţiile strategice sau consultările cu colegii pot rescrie adesea modul în care arată programul standard de lucru.
Care e cea mai provocatoare parte a funcţiei tale în prezent şi care este cea cea mai frumoasă faţetă a funcţiei tale?
Cea mai mare provocare o reprezintă motivarea echipei în momentele de impas. Adoptăm strategia ‘celor doi paşi în spate’ – analizăm ce funcţionează şi ce nu, tragem linia şi căutăm o perspectivă nouă pentru a încheia cu succes. Această provocare este amplificată de modul nostru hibrid de lucru.
Cel mai frumos aspect este reuşita în ciuda obstacolelor. Să atragi parteneri şi comercianţi noi chiar şi atunci când şansele par mici, dar să perseverezi pentru un obiectiv mai mare – contribuţia la digitalizarea României. Este o satisfacţie deosebită când visul devine realitate, aşa cum s-a întâmplat în cazul Hidroelectrica.
În ce priveşte motivarea oamenilor, că ziceai că e dificilă, ai constatat că există mecanisme diferite prin care pot fi motivaţi oameni din generaţii diferite?
Există diferenţe, dar şi un numitor comun fundamental: înţelegerea motivaţiilor personale. Identificarea factorilor declanşatori te ajută să înţelegi comportamentul celorlalţi şi să îţi adaptezi abordarea pentru a răspunde nevoilor lor autentice. În esenţă, totul se rezumă la a descoperi ce îşi doreşte cu adevărat să realizeze la nivel personal omul din faţa ta.
Care sunt cele mai eficiente metode de motivare?
E dificil de spus pentru că nu există nişte criterii general valabile. Un test Galup a evidenţiat că una dintre aptitudinile mele este individualizarea, în sensul că eu privesc un om ca pe un individ, îl iau cu plusuri şi cu minusuri, încerc să găsesc un mod de abordare în funcţie de cum e el. Dar, repet, e important să înţelegi omul respectiv şi la nivel personal, pentru că asta îţi poate oferi claritate în momentele în care poţi să apeşi pedala şi în cele în care nu poţi să faci asta.
Pe tine ce te motivează?
Să fac ceea ce îmi place. În momentul în care n-aş mai face ceea ce îmi place, m-aş opri. Dar deocamdată mă motivează ceea ce fac, şi pentru că văd că avem un impact nu doar la nivelul industriei noastre, ci şi în general pentru economia din România. Ce înseamnă practic plăţile online? Plăţi digitale, cu care ajungem la mulţi români, prin serviciile pe care le oferim.
Ce greşeli ţi se par impardonabile în relaţia cu colegii, cu colaboratorii, poate cu clienţii?
În relaţia cu colegii nu apreciez minciuna. Sunt o persoană deschisă şi îi încurajez, indiferent care e situaţia, să vorbim deschis. Mă refer la minciuni cu impact. Iar în ce-i priveşte pe parteneri, sunt cele legate de deschidere – dacă nu vrei să mai lucrezi cu mine, e OK, poţi să-mi dai măcar un feedback, să-mi spui care e motivul. Cred că aceasta e o abordare constructivă pentru ambele părţi.
Care este părerea ta despre inteligenţa artificială şi cum crezi că va impacta domeniul?
Trăim într-o lume extrem de dinamică, inovaţia tehnologică e aici şi o să rămână. Această dinamică ne inspiră zilnic la PayU, întrucât conştientizăm potenţialul nostru de a genera impact semnificativ în România prin activitatea noastră.
Legat de AI încerc să menţin o perspectivă echilibrată. Dacă eşti într-o zonă în care ai valoare adăugată, AI va ajuta să-ţi reduci din timpul de lucru. Însă pentru rolurile care presupun exclusiv activităţi mecanice – cum ar fi introducerea datelor dintr-o factură – transformarea este inevitabilă. În aceste cazuri, perfecţionarea profesională devine esenţială, deoarece automatizarea va prelua astfel de responsabilităţi. Deci cred că AI ne va forţa pe fiecare să ne uităm cu ce putem veni ca valoare adăugată într-o companie. Şi va forţa foarte mult zona de reeducare.
AI va trebui să fie asistat pentru diverse decizii, pentru că poate la fel de bine să dea nişte soluţii proaste. Din experienţa mea directă, chiar şi atunci când am furnizat context complet şi am ghidat procesul, rezultatele au fost nesatisfăcătoare, demonstrând limitele actuale ale tehnologiei şi necesitatea ghidajului uman.
Cum ar arăta o zi de shopping în 2040?
O să venim cu metode de plată cu plată, care nu o să fie neapărat pe bază de card, o să fie pe bază de cont bancar, cum ar fi plată prin open banking sau QR code, de exemplu RoPay. Dacă vorbim de 2040, cred că inteligenţa artificială, AI-ul va transforma radical shopping-ul. Algoritmii vor anticipa preferinţele consumatorilor cu o precizie extraordinară, generând sugestii de produse şi campanii de marketing extrem de ţintite. Această evoluţie va genera o provocare majoră în peisajul retail-ului digital. În prezent, fiecare retailer îşi dezvoltă propriile aplicaţii, însă viitorul aparţine unei experienţe unificate, în care AI-ul va funcţiona ca un intermediar universal de căutare şi selecţie. Aici se va purta adevărata bătălie competitivă. Plăţile digitale vor deveni instantanee.Tranzacţiile se vor putea finaliza prin comenzi vocale sau prin recunoaştere facială, eliminând complet necesitatea interacţiunii fizice cu dispozitivele. Cumpărăturile vor deveni un proces fluid, aproape invizibil din perspectiva utilizatorului.
Ai refuzat vreodată vreun job?
Da, am refuzat oferte de job pentru ca am considerat ca ceea ce fac are un impact mai mare.
5. Cum îţi foloseşti influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business?
„Sectorul turistic din Europa continuă să demonstreze o rezilienţă remarcabilă. Chiar şi în contextul incertitudinii economice, observăm o orientare clară a călătorilor europeni către experienţe care oferă sens personal şi valoare pe termen lung. Fie că vorbim despre retreaturi pentru starea de bine, explorări culturale sau aventuri în natură, europenii prioritizează călătoriile care sunt aliniate cu propriile valori şi aspiraţii”, a declarat în raport Natalia Lechmanova, economist-şef pentru Europa în cadrul Mastercard Economics Institute.
