BusinessMagazin

Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • Banii familiei Rotschild

    Toate cele trei proiecte (in total circa 8.000 de locuinte ce vor fi construite pe terenurile cumparate acum – 9 ha in Bucuresti. 6,5 ha in Ploiesti si 5,5 ha in Brasov, investitia totala urmand sa se apropie de un miliard de euro) vor fi dezvoltate de Euro Habitat, firma controlata de oameni de afaceri israelieni si cunoscuta pe piata ca dezvoltator al ansamblului rezidential Planorama din Bucuresti.

    Acum doi ani, Nathaniel Rotschild, fiul baronului Jacob Rotschild, a cumparat impreuna cu Sandor Csanyi, presedintele bancii OTP, un sfert din actiunile firmei imobiliare TriGranit, cea care a initiat in Romania proiectul imobiliar Esplanada, cu o valoare anuntata atunci de 1,5 miliarde de euro.

  • Impas la Rosia Montana

    Ministrul mediului, Korodi Attila, a declarat deschis ca proiectul minier din Apuseni "nu este un proiect prioritar pentru Romania" si ca specialistii din ministerul lui vor aviza proiectul numai daca "vor fi foarte convinsi ca din punctul de vedere al protectiei mediului, proiectul este benefic pentru Romania".

    Reprezentantii companiei au inaintat deja o plangere la Curtea de Apel Bucuresti si –sua declarat decisi sa lupte pentru continuarea proiectului, ceea ce insa este probabil sa se dovedeasca dificil. Luna trecuta, fostul ministru al mediului, Sulfina Barbu, l-a criticat pe Korodi Attila, acuzandu-l ca a fost incorect si s-a prevalat de "chichite" pentru a opri procedura de autorizare a proiectului RMCG.

  • Banii din taxa raman la stat

    Daca premierul Tariceanu a fost foarte ferm, spunand ca taxa nu va fi redusa ori eliminata, ci doar supusa unor "ajustari tehnice", ministrul Vosganian s-a dovedit insa ceva mai flexibil, afirmand ca pana in februarie va trimite Comisiei Europene o lista cu modificari ale legislatiei privind taxa auto si va introduce o procedura de contestare pentru platitorii care se considera nedreptatiti. Modificarile vor viza "corelarea nivelului taxei cu valoarea de piata a masinii", a precizat ministrul.

  • BUSINESS Magazin, premiata

    Au fost premiate in cadrul galei un numar de 46 de branduri din Romania, selectionate din 2.300 de branduri romanesti si internationale, conform unor criterii ca reputatia pe piata, calitatea produselor, increderea clientilor si capacitatea de diferentiere pe piata.

    Procesul de evaluare a brandurilor a inceput in martie cu ajutorul companiei Nielsen, partener pentru Romania al programului Business Superbrands, si a fost realizat de un juriu format din 24 de membri reprezentativi pentru mediul de afaceri romanesc. Organizatia Superbrands a fost infiintata in Marea Britanie in 1995 si are activitate in 81 de tari.

  • Cum se aplica in Romania teoria din SUA

    "Nu vad pe nimeni cu o strategie adecvata pentru Romania", a afirmat Michael Porter, unul dintre fondatorii managementului modern, la conferinta "Strategy and Leadership", organizata recent de Ziarul Financiar si Interact.

    "Nu vreau sa fiu pesimist. Exista multe avantaje, precum pozitionarea geografica sau numarul mare de locuitori, dar exista si probleme. Nu vad ca de la guvern sa vina dezvoltarea natural si cred ca va trebui sa vina de la voi, de la sectorul privat", le-a spus Porter managerilor prezenti la conferinta, apreciind ca pentru Romania a venit momentul ca sectorul privat sa renunte la sprijinul autoritatilor si sa se implice in elaborarea unei strategii de dezvoltare a tarii.

    Cei mai multi dintre managerii romani vad aceasta etapa ca fiind fireasca. "Mediul privat, in ciuda inhibitiilor suferite sistematic din partea administratiei, a reusit unul dintre cele mai dinamice rezultate dintre economiile in tranzitie. Convingerea mea este ca diferenta de ansamblu (prin comparatie cu Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia) au dat-o guvernele si politicienii, altfel mediul privat ar fi fost si mai competitiv. Pe masura ce anumite afaceri ating mase critice pentru a putea influenta o strategie la nivelul unei tari, cu siguranta ca vom vedea asa ceva", considera Dragos Simion, vicepresedinte Flamingo.

    Teoria se aplica intr-adevar in multe domenii, inclusiv in cel bancar, insa cu o conditie, specifica Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB): "Implicarea mediului privat este benefica atunci cand este creat si cadrul necesar pentru a face o strategie de tara. Daca se face o strategie si nu se tine cont de cum poate participa mediul privat sau daca acesta este interesat, nu va avea nici un succes. Trebuie sa fim realisti si sa recunoastem ca mediul privat se va implica intr-un asemenea demers doar daca nu are ceva de pierdut."

    Telecomunicatiile reprezinta unul dintre domeniile unde companiile au fost nevoite sa se implice direct in dezvoltarea unei strategii la nivel macro, iar tendinta, spune Richard Moat, CEO al Orange Romania si vicepresedintele Consiliului Investitorilor Straini, este ca reprezentantii mediului privat din toate domeniile sa fie activi in elaborarea unei strategii de tara, intrucat astfel isi creeaza cadrul propice pentru propria dezvoltare.

    "Consiliul Investitorilor Straini, camerele de comert, dar si o serie de institutii culturale se remarca permanent prin initiative care contribuie la dezvoltarea Romaniei", afirma Moat, insistand insa pe contributia concreta a marilor companii la cresterea economiei, prin know-how, inovatie si beneficiile aduse consumatorilor: "Spre exemplu, cresterea ratei de penetrare a telefoniei mobile in randul populatiei genereaza o crestere cu 0,6% a PIB, potrivit estimarilor The Economist".

    O alta problema asupra careia Michael Porter a tinut sa atraga atentia a fost ca boom-ul economic al Romaniei este pe cale sa se incheie, in conditiile in care cresc dezechilibrele economice, iar Guvernul nu pare sa ia suficiente masuri pentru a le remedia. "Salariile cresc de trei-patru ori mai repede decat productivitatea, preturile au explodat in imobiliare, gradul de indatorare este mare, nu exista un plan pentru dezvoltarea infrastructurii. As fi surprins daca in 3-4 ani nu vom asista la o incetinire a ritmului de crestere", a estimat profesorul de la Harvard.

    Oamenii de afaceri romani par insa mai optimisti. A fost un an bun pentru economie, recunosc cu totii, insa chiar si asa, daca afacerile nu ar fi fost bine organizate, nimic nu le-ar fi scutit de la faliment. "Companiile care activeaza in spirit concurential sunt singurele care au reusit si care se vor mentine si in anii urmatori. Daca va uitati la Registrul Comertului, veti vedea ca si anul acesta au fost o multime de firme care au dat faliment, asa ca nu este suficient doar ca mediul economic sa fie propice", spune Viorel Catarama, presedintele Elvila.

    MIchael Porter: Boom-ul Romaniei e pe sfarsite

  • D’ale monopolului

    Companiile au relatat pentru postul de radio B92 ca trebuie sa ofere un discont de 30–40%, fara insa ca produsele sa fie mai ieftine la raft, diferenta intrand in buzunarele vanzatorului.

    Astfel, toate sortimentele de paine trebuie sa aiba un discount de 30%, produsele de patiserie de 33%, biscuitii de 38%, pizza de 33%, iar produsele congelate de 37%. De asemenea, sunt impuse anumite conditii si termeni contractuali, cooperarea ulterioara si amplasarea produselor in rafturi depinzand de modul cum producatorii raspund solicitarilor Delta.

    Una dintre conditiile puse pentru a desface produsele in supermarketurile companiei este de a accepta un termen de plata de 60 de zile pentru produsele de panificatie si de 90 de zile pentru alimentele congelate. In plus, pentru acceptarea unui nou produs spre comercializare trebuie achitata o suma de aproximativ 2.500 de euro, de zece ori mai mare decat cea ceruta de retailerul sloven Merkator.

    Delta Holding detine aproximativ 40% din piata sarba de retail si a fost acuzata in aceasta vara de Comisia pentru Protectia Consumatorilor a parlamentului sarb ca abuzeaza de pozitia pe care o detine pe piata pentru a forma un monopol.

  • Puscariasi pe stadioane

    In opinia sa, prin folosirea acestei metode ar mai fi rezolvate doua probleme. Prima ar fi reducerea costurilor legate de constructie, iar a doua se refera la criza de forta de munca din tara, cauzata de emigrarile masive din ultimii trei ani.

    Cwizkalski a dat exemplul fostelor state comuniste, unde detinutii erau folositi frecvent pentru astfel de munci.

    Conform agentiei de rating Fitch, organizarea, impreuna cu Ucraina, a Campionatului European de Fotbal din 2012 va costa Polonia aproape 27 de miliarde de euro, bani necesari pentru construirea de stadioane si pentru modernizarea infrastructurii.

    Reprezentantii fostului guvern polonez au contestat cifra, spunand ca este prea ridicata, dar nu au avansat o estimare oficiala. In opinia agentiei, nevoile totale ale Poloniei pentru modernizarea intregii infrastructuri de transport ajung la 100 de miliarde de euro.

  • De ce India?

    Amplasata in orasul Rapi, aceasta a fost construita impreuna cu firma locala Themis Medicare Ltd., cu care Richter a infiintat un joint-venture in august 2004.

    Investitiile necesare pentru constructia fabricii, unde lucreaza 225 de persoane, au fost de 8,8 milioane de euro. In cazul in care ar fi fost ridicata in Ungaria, ar fi fost necesara o suma dubla, iar in cazul unei tari din Europa Occidentala suma ar fi fost de patru ori mai mare. In privinta costurilor de operare, acestea vor ajunge la 1,7 milioane de euro pe an.

    Daca fabica ar fi fost amplasata in Europa Occidentala, costurile anuale ar fi ajuns la aproximativ 10 milioane de euro. Costurile reduse de constructie si de operare constituie motivele pentru care aproape toti marii producatori mondiali din industria farmaceutica detin cel putin o capacitate de productie in India.

  • Privatizare amanata cu un an

    Pana la sfarsitul acestui an urmeaza sa se stabileasca daca va continua colaborarea cu consortiul de companii angajat pentru a oferi consultanta in vederea privatizarii sau daca va fi organizata o noua licitatie, intreaga procedura urmand sa fie luata de la capat.

    Ludwik Sobolewski, presedintele Bursei de la Varsovia, nu se opune acestor planuri, considerand ca, dupa toate aparentele, anii 2009 sau 2010 par a fi favorabili unei privatizari. Sobolewski spune ca pana atunci va pregati bursa pentru acest proces si ca spera ca valoarea de piata sa se majoreze.

  • Mai putin, deci mai bine

    In aceeasi perioada, nivelul salariului mediu brut aproape s-a triplat, ajungand anul trecut la 767 de euro. Intre 1993 si 2006, pretul cu amanuntul la produsele alimentare s-au majorat cu doar 37%, conform datelor furnizate de Asociatia Agricola din Cehia.

    De remarcat ca preturile la produsele agricole s-au majorat pana in 2000 cu 31%, astfel ca in ultimii sase ani acestea au fost practic constante.

    David Marek, economist la banca de investitii Patria Finance, spune ca, desi a scazut foarte mult, ponderea cheltuielilor cehilor cu produsele alimentare este inca ridicata fata de cea din tarile dezvoltate. Astfel, daca in Cehia procentul este de 16,3%, in zona euro este de 15,6%, iar in Statele Unite de 15%.

    Pe langa cheltuielile cu produsele alimentare, un procent de aproape 3% din venituri este cheltuit pentru achizitia de produse alcoolice si tutun.