BusinessMagazin

Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • Garnizoana call-center

    Carierele multor tineri studenti au inceput in call-centerele
    care pe atunci proliferau in Romania atat ca afacere cat se poate
    de profitabila pentru proprietarii unor astfel de firme, cat si
    pentru companiile multinationale care alegeau sa-si externalizeze
    serviciile de call-center in tari ca India, Rusia, China, Ucraina
    sau Romania. Pe atunci, putine firme de call-center aveau clienti
    romani, iar Romania se situa, dupa unele estimari, in top 10 la
    nivel mondial ca furnizor de asemenea servicii.


    Click aici     pentru a citi materialul.

  • E-birocratia

    Florin Talpes, presedintele Softwin, folosea cuvantul
    “dependenta” pentru a descrie relatia sa cu e-mail-ul. Acestea si
    inca multe altele erau marturiile managerilor romani despre,
    probabil, unul dintre cele mai putin discutate aspecte ale culturii
    de corporatie in anul 2006: sute de mesaje primite si trimise
    zilnic, verificarea e-mail-ului dimineata ca ritual inevitabil,
    spam-ul care ajungea sa insemne aproape jumatate din mesajele
    primite intr-o zi si, mai ales, nevoia de a domina o tehnologie
    care ameninta sa te domine.

    Click
    aici     pentru a citi materialul.

  • Cand vom trai ca ei

    Pentru o tara care pe atunci doar spera sa intre in UE in 2007,
    astfel de previziuni erau destul de socante, mai ales daca socotim
    optimismul din societatea romaneasca de atunci, cand cresterea
    economica si consumul in plin avant, plus perspectiva aderarii la
    UE, pareau sa faca posibile orice fel de salturi de dezvoltare.
    Cover story-ul analiza evolutia preturilor (inclusiv la imobiliare)
    si a salariilor din Romania comparativ cu cele din tarile vecine,
    spre a verifica estimarile specialistilor despre diferenta de nivel
    de trai de la noi si din celelalte tari din Est.


    Click aici     pentru a citi materialul.

  • Fabrica de CEO

    Modelul american arata, dimpotriva, ca pentru a ajunge Chief
    Executive Officer, un stagiu intr-o firma de consultanta de
    management e ideal. In cazul Romaniei, pepiniera cu pricina se
    numeste Roland Berger; de aici au plecat Valentin Radu si Anca Ioan
    (foto), ajunsi, in epoci diferite, CEO ai Tiriac Holding, Dragos
    Rosca, directorul fondului de investitii Gemisa Investments, sau
    Mihnea Mocanu, CEO al Estima Finance, compania de credit de consum
    a grupului de retail Domo.


    Click aici     pentru a citi materialul.

  • Bancherii Cuprului

    Simu si Pitulea nu aveau experienta in neferoase, dar au reusit
    sa transforme o afacere muribunda intr-o poveste de succes: cu
    investitii de zece milioane de dolari, reduceri de consumuri si de
    personal, cifra de afaceri a crescut de la 25 de milioane de dolari
    in 2003 la peste 100 de milioane de dolari in 2004.

    Și chiar daca actuala criza economica nu a iertat Cuprom,
    povestea tot isi pastreaza parfumul de succes.


    Click aici pentru a citi materialul    .

  • Romania in 2010

    Ce n-am izbutit sa prevedem este, desigur, criza, dar aceasta
    n-au facut-o nici nume mari din finantele internationale. Si este
    cinstit sa recunoastem ca in alte cazuri estimarile s-au dovedit a
    fi nerealiste: metrul patrat construit a depasit cei 800 de euro
    estimati pentru 2010, iar autostrazile n-au atins nicicum mia de
    kilometri, asa cum credeam atunci. Oricum, un exercitiu ambitios,
    care a devansat multe studii mult mai galonate.

    Click aici pentru a citi materialul.

  • Culisele Bancii Nationale

    Cine sunt cei ce influenteaza dobanzile sau cursul de schimb sau
    modul de acordare a creditelor, care este secretul longevitatii lui
    Mugur Isarescu in functia de guvernator al institutiei, de ce ar
    putea fi socotit Institutul de Economie Mondiala pepiniera de cadre
    pentru institutiile de stat si care a fost rolul “clubului de la
    Trocadero” in numirea sefului BNR, iata destule motive pentru a
    rasfoi un material de arhiva ce poate deveni, in octombrie 2009, la
    data numirii unui nou Consiliu de Administratie, cat se poate de
    actual.

    Click aici pentru a citi materialul intreg.

  • Viata de lux

    In 2004 luxul insemna masini de 315.000 de euro, ceasuri de
    47.000 de euro sau vacante de 10.000 de euro, valori care cativa
    ani mai tarziu parea-vor mici si care acum, intr-o perioada de
    apogeu de criza economica, pot suna a dezmat. Dar sunt numai
    aprecieri, masuratori nestatornice a ceea ce incepe acolo unde se
    termina nevoia si, in acelasi timp, prilej de afaceri bune. Si
    ne-am simtit importanti facand un inventar documentat al unei piete
    ce valora atunci, pe plan mondial, in jur de 20 de miliarde de
    dolari, al marcilor prezente in Romania si a modului in care
    clientul reactioneaza la ofertele frumos mirositoare sau la volane
    din lemn de trandafir.

    Click aici pentru a citi materialul intreg.



  • Autostrada

    Genul de articol pentru care astazi lumea nu prea mai are timp
    si rabdare, din pacate. Spunem “din pacate” pentru ca proiectul,
    dincolo de plusurile si minusurile sale, este ambitios si merita
    aprofundat nu numai de ingineri si tehnicieni, ci si de
    politicieni, lideri de opinie sau jurnalisti; care este drumul de
    la un miracol de 7 miliarde de dolari la istoriile de acum, iata un
    adevarat subiect.

    Click aici pentru a citi materialul intreg.

  • Cat costa Romania

    Iar Business Magazin isi incepe povestea cu cel mai mare numar
    care era disponibil atunci pe piata. Si cu o curiozitate pe care
    nici macar autoritatile n-au avut-o: care este valoarea domeniului
    public al statului, compilat pe 11.734 de pagini, ce se afla acolo
    si la ce valoare. Valoarea nu mai are prea mare importanta, e doar
    statistica – 686.195.000.000.000 de lei vechi, adica in jur de 20
    de miliarde de dolari. Dar a fost un exercitiu jurnalistic inedit,
    macar pentru faptul ca am aflat ca statul e destul de neglijent cu
    proprietatile sale: isi evalua picturile de Claude Monet cu 300.000
    lei vechi, cabina portarului din strada Pangratti a Televiziunii
    nationale era, pe inventar, de trei ori mai valoroasa decat turnul,
    iar pestera Scarisoara, Cheile Bicazului si masivul Piatra Craiului
    erau pretuite la cate un leu fiecare.

    Click
    aici     pentru a citi
    materialul intreg.