BusinessMagazin

Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • După 18 ani. Povestea businessului din România continuă

    Visuri de 18 ani devenite realitate, cariere care au luat turnuri inedite, planuri de viitor, social media şi imagine, calităţile şi defectele liderilor români, dar şi planuri de ieşire la o cafea cu aceştia – au fost câteva dintre temele discuţiilor de la evenimentul „CEO Awards 2022 – BM Networking Party – Like for Like, ca la 18 ani”. În CADRUL ACESTUIA, Business MAGAZIN şi-a sărbătorit majoratul cu prietenii din business. Am vorbit despre istoria revistei, dar şi despre planurile noastre de viitor şi, ca în fiecare an, am acordat premii pentru executivii şi antreprenorii votaţi în clasamentul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, disponibil în curând.

    Inspiraţia în afaceri este obiectivul nostru şi la 18 ani aşa că i-am întrebat şi pe executivii şi pe antreprenorii prezenţi la eveniment care au fost visurile lor din tinereţe, în ce măsură au reuşit să le atingă, dacă drumul lor de carieră mai este aplicabil pentru un tânăr care îşi începe astăzi parcursul profesional.

     

    Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    Premiul pentru leadership în banking la feminin

    „Cred că la 18 ani voiam să fiu arhitect. Mi-am descoperit pasiunea pentru banking pe parcurs. Este un domeniu frumos, pe care mulţi îl consideră mercantil, dar este un domeniu aplecat spre oameni şi nevoile lor, în cele din urmă, iar ăsta este cel mai important. Dincolo de acest lucru, este un domeniu foarte dinamic, într-o transformare profundă şi care poate să ofere multe oportunităţi de dezvoltare. Cred că noile generaţii vor avea nevoie de mai multe schimbări, să se reinventeze de mai multe ori pe parcursul carierei.”

     

    Murat Büyükerk, CEO, Arctic România

    Premiul „Ambasadorul României în piaţa de electrocasnice”

    „Când eu aveam 18 ani, visul meu era să călătoresc – apoi, de atunci, am fost în mai mult de 140 de ţări din toată lumea, aşadar sunt norocos, toate visele se împlinesc – sper ca visele tuturor celor din sală să se împlinească.”

     

    Bogdan Putinică, General Manager, Microsoft România

    Premiul pentru o carieră remarcabilă şi curajul de a prelua conducerea unei multinaţionale, după antreprenoriat

    „La 18 ani, voiam să fiu dezvoltator de software, eram foarte sigur că o să înfiinţez o companie şi cu ajutorul ei şi al oamenilor din ea, o să cucerim lumea scriind software. Domeniul era extrem de popular, doar că nu aveam acces la el – la vremea aceea un calculator era atât de scump încât nu ni-l permiteam şi am învăţat programare cu foaia şi creionul, scriind pe hârtie programe de calculator. Au fost conjuncturi unice de piaţă, stele care s-au aliniat, probabil un wild west în termeni de potenţial, care acum nu mai există, dar şi în poziţia în care sunt acum tot despre potenţialul României vorbesc, care este acum poate mai mare decât acum 25 de ani.”

    În ceea ce priveşte următorii ani, este o discuţie pe care o avem aproape în fiecare săptămână la birou, despre ceea ce se numeşte în engleză „legacy”, ceea ce laşi în urmă. Evident, rolul, compania, responsabilităţile, te obligă. Mi-ar plăcea, ca poate nu peste 18 ani, dar peste 10, să mă uit în urmă şi să spun «la asta am pus şi eu poate un deget».

     

    Cristina Bâtlan, fondator şi proprietar, Musette

    Premiul pentru calapod de Leadership feminin

    „Cred că clienţii care ne iubesc cel mai mult au purtat Musette la majorat sau în timpul facultăţii şi toţi îmi spun cât de mult şi-au dorit şi cât de mult au strâns bani ca să aibă o pereche de pantofi de calitate. Pentru mine asta este cea mai mare bucurie – o dată că sunt cu clienţii mei, de atâta timp şi apoi faptul că ei au crescut odată cu noi şi toţi ne ajutăm reciproc ca să supravieţuim în această piaţă. La 18 ani alesesem numele Musette, vedeam Musette pe toate clădirile. E un mare noroc că făceam asta atunci – e foarte greu să creezi un nume care să reziste în timp şi care să poată fi înregistrat după mulţi ani. Nu ştiam la vremea respectivă ce înseamnă branding – nici nu cred că exista un OSIM, probabil că a fost înfiinţat cumva după, acela ar fi fost un alt business pe care aş fi vrut să îl fac, dar pe acesta îl gândeam la 16 ani. ”

    Pentru cineva care are acum 18 ani, i-aş spune că 18 ani este o vârstă perfectă să începi să trăieşti intens, viaţa este foarte scurtă, este o secundă. Dacă ar fi să retrăiesc această secundă, aş face de la început totul la fel.

     

    Florin Talpeş, cofondator şi CEO, Bitdefender

    Premiul pentru parteneriatul anului

    Premiul a fost primit în numele lui Florin Talpeş de Cristian Corabu, vicepreşedinte de marketing pentru soluţii de business la Bitdefender

     

    Anca Vlad, fondator şi preşedinte al grupului Fildas-Catena

    Premiul pentru trei decenii de artă în business

    Premiul a fost primit în numele Ancăi Vlad de Aurelia Babinciu, director de vânzări, Catena

     

    Marco Giudici, CEO, Lidl România

    Premiul management con ammirazione

    Premiul a fost primit în numele lui Marco Giudici de Cristina Hânganu, director de comunicare şi CSR, Lidl România

     

    Julien Münch, CEO, Carrefour România

    Premiul pentru susţinerea ecosistemului de producători locali

    „Industria noastră este dinamică, sunt multe lucruri de făcut aici, poţi să fii de ajutor pentru ţara ta. La Carrefour ne-am propus să susţinem producătorii locali şi comunităţile româneşti, cred că această industrie poate aduce un drum profesional bun pentru un adolescent astăzi. În domeniul anterior (pilot în Forţele Aeriene Franceze n.red.) am avut într-adevăr multe provocări, avem o singură viaţă şi chiar cred că trebuie să profiţi de avantaje şi de oportunităţi, de fiecare dată am învăţat din experienţele anterioare – iar acum mă bucur de experienţa din România.”

     

    Radu Savopol, cofondator, 5 to go

    Premiul pentru plan de afaceri to go

    „La 18 ani voiam să fiu designer. În studenţie am lucrat ca barman, într-unul dintre primele baruri de pe Calea Victoriei, se numea Sidney Bar and Grill, se afla pe Calea Victoriei colţ cu Sevastopol. A fost primul bar de cocktailuri din România. Mulţi ani am lucrat în spatele barului, la pubul din Sinaia, mulţi aţi fost pe acolo, am lucrat de multe ori în weekenduri, şi visez ca peste ani, la un moment dat, să am iar un astfel de loc, unde să mă văd cu prietenii.”

     

    Cristian Gheorghiţă, director executiv al Fundaţiei Superbet

    Premiul pentru susţinerea dezvoltării şahului în România, acordat Fundaţiei Superbet

    „Şahul este un sport de suflet al fondatorilor Superbet. În ciuda audienţelor mici, Federaţia Română de Şah are cel mai mare număr de sportivi acreditaţi, sunt 30.000 de sportivi în România, iar şahul, mai mult decât un sport de performanţă, este un sport de masă. Principiile şahului pe care noi le promovăm sunt aplicate în foarte multe şcoli din România.”

     

    Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova

    Premiul pentru avocatul care pledează pentru Leadership în consultanţă

    „Apreciez toate colaborările cu Ziarul Financiar şi cu BUSINESS Magazin. Cu cât eram mai tânăr, cu atât mă bucuram mai mult de orice împlinire. La 18 ani îmi doream deja de ani buni să fiu avocat – poate aş mai schimba unele lucruri – dar am fost inspirat atât de tradiţiile de familie, cât şi de, probabil, o vocaţie puternică, să o iau pe un drum al meu, de care sunt mulţumit. Dreptul e o profesie superbă, cu multe oportunităţi, poţi avea un impact distinctiv, atât în business, cât şi în societate – aş pleda pentru o carieră juridică, dar, în acelaşi timp, nu am pretenţia că ştiu mai bine decât altcineva ce drum să urmeze în carieră. E esenţial să acţioneze din pasiune, să investească într-o activitate care are sens, pentru care are o chemare, care îi valorifică talentul, interesul şi care serveşte un scop mai înalt, care poate avea un impact semnificativ – iar succesul şi recunoaşterea vor veni de aici.”

     

    Dragoş Anastasiu, Preşedinte, Eurolines şi cofondator, The Makers

    Premiul pentru „ministrul turismului” din business

    „Mă bucur că se întâmplă astfel de evenimente, mă bucur că nu mai vorbim mereu despre criză – depinde de noi dacă vine sau nu criza. La 18 ani visam să plec din România fiindcă mai aveam puţin şi plecam în Germania, la 18 ani şi patru luni am şi plecat. Visam să fiu medic, iar la momentul acela, visam să primesc mai repede carnetul de conducere – asta s-a întâmplat în România, am plecat cu el în Germania. Le-aş spune tinerilor de azi că eu am ales să mă întorc în România şi aceasta a fost cea mai bună decizie a vieţii mele, cred în oportunităţile pe care le avem aici, în special dacă eşti antreprenor sau dacă ai spirit antreprenorial. Din punctul acesta de vedere, le-aş spune că este bine să aibă în vedere un viitor în România. Faptul că eu am plecat de aici m-a ajutat foarte mult, am învăţat o limbă străină, m-am întors cu un alt mindset, asta m-a ajutat. Eu cred că e bine ca tinerii să aibă şi alte experienţe.”

    Fata mea s-a dus în Franţa, probabil că acum ar veni în România, dar experienţa în străinătate este bună şi cred că merită ca tinerii să aibă experienţa asta – să se gândească la faptul că ar putea să se întoarcă în România, aici avem oportunităţi senzaţionale, iar tinerii care vin cu un alt mindset, poate şi cu ceva oportunităţi din străinătate, pot să facă treabă excepţională.

     

    Marco Hoessl, CEO, Kaufland România şi Republica Moldova

    Premiul pentru cel mai admirat CEO din România în 2022

    „Cred că în spatele fiecărui CEO de succes stă cea mai bună echipă. Eu personal mă consider un om de echipă, iar acesta este un titlu câştigat de echipa pe care o conduc, care se implică necondiţionat. Cred în comunicare, în transparenţă, consultare, colaborare. Cred în dreptul colegilor mei de a greşi şi de a învăţa din mers cum să fie mai buni. Obiectivul meu principal este să am o echipă independentă, formată din profesionişti. La Kaufland, implicarea face diferenţa. Investim constant şi în bunăstarea angajaţilor.”

     

    Adrian Mihai, CEO, Fan Courier

    Premiul pentru un business mereu în mişcare

    „La 18 ani îmi doream să conduc propriul meu business, dar îmi aduc aminte de o discuţie de la finalul liceului – când întrebam pe fiecare ce vrea în viaţă – eu spuneam că vreau să conduc propria afacere, colegii erau reticenţi, fiind în comunism. Se pare că visele se împlinesc, nu a durat mult şi comunismul a căzut, iar eu am reuşit să îmi împlinesc visul. Nu mă gândeam la curierat, îmi doream orice, dar să am propria afacere, să pot să mi-o conduc singur. Ca orice antreprenor – am vorbit cu mai mulţi prieteni pe care i-am întâlnit aici – atunci când începi un business, pui la bătaie totul – maşină, casă, apartament, timp, energie, aşa suntem noi antreprenorii, când intrăm în ceva, folosim tot ce putem să folosim.”

  • Ce idee de afacere i-a venit unei tinere mame când i-a căzut primul copil din pat. Ea a investit 2.000 de euro şi acum câştigă zeci de mii de euro

    O nevoie descoperită în timpul concediului de maternitate a condus-o pe Raluca Scutaru, de profesie designer de interior, pe drumul către un business propriu. Nu era la prima experienţă de acest fel, aşa că a anticipat ce provocări o aşteptau, însă chiar şi aşa a avut suficient de mult curaj cât să înceapă o nouă afacere. Una în producţia de mobilier pentru copii.

    Sunt Raluca, am terminat Facultatea de Construcţii şi am doi copii. Din 2017 jonglez între rolul de manager şi cel de designer şi creator de produse pentru copii. Am studiat designul interior şi ştiinţa feng-shui pentru a aduce armonie în jurul meu. Sunt pasionată de bricolaj şi activităţi DIY (do it yourself – engl.) şi de cum să aduc în orice casă spiritul de «acasă», prin crearea unor produse făcute special pentru proiect de mine sau de voi.”

    Aşa se descrie, pe site-ul Lura, Raluca Scutaru. Aşa cum, pentru multe femei, concediul de maternitate vine cu o mulţime de transformări, nici ea nu a făcut excepţie. Doar că ea nu a ales calea antreprenoriatului în speranţa că va avea mai mult timp liber, pentru că ştia că nu va fi aşa. A profitat însă de o nevoie. Nevoia unui pat pentru bebeluşi la nivelul solului, un model pe care, la acel moment, nu l-a găsit pe piaţa locală. „În anul 2015, primul copil a căzut din patul matrimonial şi am aflat atunci că foarte mulţi copii cad din pat, fie din cel a părinţilor, fie când ajung să escaladeze pătuţul clasic de bebeluş.”

    Nu a vrut să se resemneze cu ideea că asta i se va întâmpla şi copilului ei, aşa că s-a gândit să-l culce într-un pat aproape de sol. Îşi aminteşte însă că producătorii de mobilier au privit cu reticenţă dorinţa ei. „Nu am găsit nimic (din ceea ce îmi doream – n. red.), aşa că am pus o saltea pe jos şi am început să mă gândesc la ce urma să devină Lura. Timp de un an am analizat, am citit şi m-am documentat şi, în ianuarie 2017, după finalizarea concediului de creştere a copilului, am închiriat un fost garaj şi am deschis Lura, atelier de decoraţiuni şi mobilier pentru copii.”

    Preţul unui pat porneşte de la 2.000 de lei şi poate ajunge şi la 7.000 de lei, în funcţie de complexitate.

    A cumpărat iniţial câteva utilaje de mici dimensiuni din magazinele de bricolaj şi a început să angajeze oameni cu care să poată produce ceea ce visa. „Misiunea mea este să ajut părinţii să transforme casa într-un spaţiu sigur, funcţional şi frumos, care susţine dezvoltarea armonioasă a copiilor şi simplifică viaţa părinţilor. Am ales să facem mobilier pe comandă pentru copii şi am început cu un model de pat, iar acum, după cinci ani, producem pe comandă orice tip de mobilier pentru copii, atât pentru acasă, cât şi pentru spaţii precum grădiniţe, cafenele, locuri de joacă, saline, hoteluri.” Cum pregătirea ei este de inginer constructor, Raluca nu a avut emoţii în ceea ce priveşte partea tehnică.

    Suma investită iniţial a fost mică, în jur de 2.000 de euro, însă profitul a fost reinvestit constant pentru a putea creşte businessul. „Între timp, am mutat atelierul într-o hală de 200 de metri pătraţi, tot în Bucureşti. Avem patru angajaţi şi suntem în căutare de personal calificat în tâmplărie.” Pentru produsele sub brandul Lura, Raluca Scutaru foloseşte preponderent produse din lemn masiv finisat cu lacuri şi vopsele pe bază de apă, fără miros, puţin inflamabilă. Preţul unui pat porneşte de la 2.000 de lei şi poate ajunge şi la 7.000 de lei, în funcţie de complexitate. Produsele se vând pe propriul site şi pe platforma eMAG. „Perioada pandemiei nu a adus mari schimbări pentru noi.

    Fiind vorba de activitate de producţie, noi am mers zilnic la atelier şi am avut comenzi la fel ca înainte, pentru că oamenii au investit destul de mult în confortul casei.” După ce valurile pandemiei s-au domolit însă, au venit cele legate de creşterile masive de preţ la materia primă. Cifra de afaceri anuală a ajuns la 100.000 de euro. „Din vara lui 2021, la fiecare transport de lemn preţul creştea cu 5-10-15%, chiar şi 50%. Totul a culminat cu izbucnirea războiului, când nu numai că lemnul îşi dublase preţul, dar românii erau cu bagajele la uşă, aşteptând să fugă din calea războiului. De discutat despre camera copilului era inutil.”   

    A trecut cu bine prin acea etapă pentru că avea comenzi luate în avans, iar apoi lucrurile s-au mai liniştit. Inflaţia accelerată din 2022 şi toată incertitudinea care se arată la orizontul anului 2023 sunt însă presiuni suplimentare. „Ce ne-am propus pentru anul viitor este să ne mărim capacitatea de producţie prin atragerea de fonduri nerambursabile şi, dacă totul decurge conform planului de business, să deschidem primul magazin fizic din Capitală.” Antreprenoriatul nu este un drum uşor, e concluzia Ralucăi, ci e un domeniu care necesită curaj, forţă şi răbdare. Celor care le plac însă provocările ar putea să li se pară o aventură frumoasă. 

    „Ce ne-am propus pentru anul viitor este să ne mărim capacitatea de producţie prin atragerea de fonduri nerambursabile şi, dacă totul decurge conform planului de business, să deschidem primul magazin fizic din Capitală.”

    Raluca Scutaru, fondatoare, Lura

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Anelyse Gelato Artigianale – gelaterie artizanală (Câmpina)

    Fondatoare: Ramona Ţariuc

    Investiţie: 70.000-80.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: Câmpina, jud. Prahova

    Robotescu – cursuri de robotică (Bucureşti)

    Fondatori: Mihaela Roşca, Florin Roşca şi Iulian Vîrban

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 110.000 de lei (22.000 de euro)

    Prezenţă: sectorul 6 din Capitală

    Sublimme – cofetărie-restaurant cu produse raw-vegane (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Măruţă şi Camelia Petruţ

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,5 mil. lei (300.000 de euro)

    Prezenţă: zona Unirii din Bucureşti

    Ploo-n gură – brand de produse tradiţionale româneşti (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Colea

    Cifră de afaceri: 500.000 de euro

    Prezenţă: majoritar internaţională, dar şi pe Freshful, în reţeaua de magazine Profi, în magazinele Plai din Braşov, La Cocoş din Bucureşti şi din Ploieşti

    Timmo – brand de încălţăminte tip barefoot (jud. Vâlcea)

    Fondatoare: Elena Geboiu

    Investiţie iniţială: 120.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea doctoriţei care atunci când pleca de la spital, mergea să se ocupe de afacerea ei, construită de la zero şi care acum are aproape 200 de angajaţi şi afaceri de 12 mil. euro

    Profilul Oanei Groza a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2022. 

    Oana Groza

    Vârstă: 32 de ani

    Funcţie: Medic specialist Medicină de familie şi Manager General

    Companie: STIL/Exquisite Diamonds

    Număr de angajaţi: 165

    Cifră de afaceri (2021): 12 mil. euro

    Experienţă: Îmbină atmosfera din camera de gardă cu cea din atelierul de producţie, pe care le consideră asemănătoare. Spune că experienţa, disciplina şi rezilienţa dobândite în domeniul medical îi aduc un mare plus în noul domeniu al diamantelor, care este extrem de competitiv şi subiectiv.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Ambiţia este cea mai importantă unealtă în atingerea succesului, depăşind de departe puterea talentului şi a resurselor. O atitudine ambiţioasă duce către satisfacţie şi succes, indiferent de obstacolele întâmpinate pe parcurs.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Mi-ar plăcea ca începuturile să fie uşoare şi să am mai mult timp pentru hobby-uri. Implicarea recentă de 100% în businessul familiei şi dorinţa de a acumula o mare cantitate de informaţii noi mă ţine predominant la sediul nostru din Râmnicu-Vâlcea.

    ♦ În ce loc te simţi cea mai fericită?

    Fericirea atinge cote maxime duminica, în grădina de acasă, alături de familie şi Golden Retriever.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Contorizez realizările prin gesturi mici şi spontane, prin recunoştinţa sincera a pacienţilor, prin decizii curajoase şi acceptarea noilor provocări şi, cel mai important, prin libertatea de a fi eu însămi în fiecare zi.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    9 cu multe clipe de 10.

    ♦ Ce te motivează?

    Oportunitatea de a crea bijuterii în  România, piese unicat care vor fi transmise peste generaţii, care adună povesti şi leagă jurăminte, mă motivează în fiecare zi.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Consider capacitatea de adaptare şi flexibilitatea gândirii ca două calităţi esenţiale în a face faţă cu succes provocărilor vremurilor noastre.

     


     

  • Gabriel Blăniţă: Mereu mai bun decât în trecut, învăţând din experienţă

    Vârstă: 32 de ani

    Funcţie: director asociat

    Companie: Colliers România

    Numărul colegilor din echipa sa: 5

    Număr de angajaţi: 85

    Cifră de afaceri (2021): 8 mil. euro

    Experienţă: A dezvoltat împreună cu echipa liderul pe piaţa evaluărilor rezidenţiale, consultanţă în dezvoltări rezidenţiale, închirieri şi vânzări rezidenţiale corporate şi atragere de investiţii. Este responsabil şi de procesul de transformare digitală.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Cred că în spatele oricărui succes se află foarte multă muncă, fie că definim succesul pe plan personal sau profesional. Ambiţia sau talentul, luate separat, sunt condiţii necesare, dar nu suficiente, şi doar dacă adăugăm şi multă muncă, ajungem la performanţă.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Mi-ar plăcea să am o maşină a timpului cu care să pot merge în trecut, în viitor şi din când în când să pot pune pauză. Până la inventarea acestei maşinării, vă trebui să ne mulţumim însă cu călătorii în locuri cât mai diverse, în care să găsim indicii despre trecut sau idei pentru viitor.

    ♦ În ce loc te simţi cel mai fericit?

    Pentru mine fericirea nu este condiţionată de un loc anume, ci de o anumită stare de spirit, care poate fi creată de o interacţiune, de o alergare, de o tură cu bicicleta sau de o plimbare în parc. Suntem atât de înconjuraţi de lucruri bune încât trebuie doar să ne dăm ocazia de a le descoperi.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Una din cele mai mari realizări, de care sunt mult mai conştient de la debutul pandemiei din 2020, este starea de sănătate şi tonusul, pe care încerc să le păstrez prin alimentaţie şi mişcare fizică. Investiţia în sănătate are unul din cele mai bune randamente.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Aş da nota 9 pentru simplul fapt că totdeauna mai este loc de îmbunătăţit, dar nu trăiesc cu nostalgia lucrurilor pe care le-aş fi putut face diferit, întrucât cea mai importantă decizie este mereu următoarea.

    ♦ Ce te motivează?

    Mă motivează să lăsăm în urma noastră lumea într-un loc puţin mai bun decât am găsit-o şi să încerc să fiu mai bun ca în trecut, învăţând din experienţă. Deşi am luat acest mindset din sport, încerc să îl aplic pe cât mai multe planuri.

  • Cătălin Priscorniţă: „Succesul ma motiveaza, esecul ma mobilizeaza”

    Vârstă: 37 de ani

    Funcţie: CEO

    Companie: Blitz

    Număr de angajaţi şi colaboratori: 360

    Cifră de afaceri (2021): 6,1 mil. euro

    Experienţă: Cătălin Priscorniţă, CEO-ul Blitz, este un antreprenor din Cluj-Napoca, cu o experienţă în imobiliare de peste 16 ani şi în vânzări de peste 20 de ani, dedicat dezvoltării şi profesionalizării domeniului imobiliarelor. În urmă cu mai bine de 12 ani a fondat Blitz, o agenţie imobiliară cu capital 100% românesc, care a crescut de la an de an, ajungând liderul imobiliarelor din Cluj. Blitz este în plin proces de dezvoltare la nivel naţional printr-un model propriu de creştere, ce va atinge peste 60 de locaţii în ţară în următorii 3 ani şi peste 1500 de blitzeri, spun reprezentanţii companiei.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    În orice domeniu – sport, antreprenoriat, vânzări, talentul aproape că nu contează. Ce contează este ambiţia, perseverenţa şi rezilienţa atunci când te confrunţi cu momente dificile. Există într-adevăr oameni care, e o zicală din popor, s-au născut  talent şi au murit speranţe. Cei care însă fac diferenţa sunt oamenii perseverenţi şi ambitioşi. Cei talentaţi ştiu că sunt talentati, se bazează pe talentul lor şi nu-şi mai susţin rezultatele prin muncă şi perseverenţă. Nu la mare distanţă în viaţă, talentul nu-i mai ajută, iar cei perseverenţi le-o iau în faţă.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Material am cam tot ce-mi doresc. Ce nu am, în schimb, este o companie care să fie sută la sută autonomă şi care să funcţioneze fără prezenţa mea. Îmi doresc să dezvolt o astfel de companie care să producă rezultate fără ca eu să fie necesar să intervin. Încă sunt într-un business dependent de locomotiva şi energia mea, încă sunt cel care generează tracţiune în businessul meu.

    ♦ În ce loc te simţi cel mai fericit?

    Nu există locuri în care să nu mă simt fericit. Fericirea e o stare şi o emoţie pe care o generăm noi înşine din interior, indiferent de contextul în care suntem, dacă ştim să trăim în armonie. Sunt fericit acum alături de familia mea frumoasă, de soţie şi fetiţă, pe o plajă însorită din Italia. Aceasta este o fericire plină. În cateva zile voi fi fericit la birou după 2-3 întâlniri reuşite în care voi genera  rezultate şi progres. Mă voi simţi poate mai puţin fericit decât alături de familie, dar şi aceasta este o formă de fericire. Sau când fac un sport care-mi dă o stare de bine şi orice altă activitate care  îmi aduce rezultatul dorit. Nu un context te face fericit, ci cum te raportezi la ceea ce faci. Dacă vrei să fii fericit, poţi găsi fericirea oriunde te uiţi în jurul tău, dacă ştii să transformi oportunităţile în experienţe.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Mă consider un om împlinit pe toate planurile. În plan personal, cea mai mare realizare este faptul ca am o familie – o soţie şi o fetiţă frumoase. În plan financiar, am fost independent de mic şi indiferent de context am obţinut tot ce mi-am dorit şi am fost mereu pe cont propriu. În plan profesional, am un business de succes cu care dominăm piaţa din Cluj şi de doi ani creştem în toată România. Spiritual, am ştiut să-mi păstrez valorile în care am crezut de la bun început: CAPETIS – curaj, adevăr, perseverenţă, entuziasm, transparenţă, inovaţie şi smerenie. Indiferent de împrejurările de viaţă sau de provocari, nu le-am înlocuit, nu le-am modificat, nu le-am diminuat. Au fost mereu acolo.

    ♦ Ce te motivează?

    Ca pe toată lumea mă motivează succesul. Şi ca pe atât de puţini, mă mobilizează eşecul. Mă bucur când ajung să ştiu că nu ştiu, ca apoi să ştiu că ştiu. Mă simt motivat mai ales de provocări şi de limitele mele, pe care, atunci când le depăşesc, mă apropie de versiunea mea mai bună.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Cea mai mare provocare suntem noi înşine şi modul în care ne raportăm la lucrurile din jurul nostru.

  • Schimbare de strategie

    Au testat mai multe variante de produse până la validarea celei mai bune opţiuni, iar acum cresc accelerat. Şi nu se opresc la graniţe: este povestea multora dintre start-up-urilre româneşti cu câţiva ani de experienţă, printre care şi Flaminjoy, fost ProductLead. Produsele companiei, destinate eficientizării proceselor de marketing online, au fost rafinate de fondatorii acestora până la momentul în care au devenit singurele de acest tip ce vor ajunge  nu doar în ţările din regiune, ci şi în Asia de Sud-Est şi în America Latină.

    Noi am început iniţial ca o platformă pentru creatorii de conţinut, am pivotat către a oferi valoare pentru branduri şi după aceea ne-am dat seama că singurul mod în care putem să fim numărul 1 mondial în industria aceasta este să dezvoltăm un ecosistem care să acopere ambele părţi ale acestei relaţii de tip marketplace“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Mihai Bocai, cofondator şi CEO al Flaminjoy.

    Platforma Flaminjoy se adresează atât brandurilor, cât şi creatorilor de conţinut, punând la dispoziţie instrumente specifice ce determină asocieri între brand şi influenceri pe baza performanţei lor reale în campanii şi în fluxurile reale de vânzare. Prin utilizarea tehnologiei Flaminjoy, un brand generează conţinut de 15 ori mai rapid prin intermediul influencerilor, susţin reprezentanţii start-up-ului. Practic, Flaminjoy oferă acum un ecosistem pentru branduri şi influenceri, ambii actori având câte o platformă dedicată – Flaminjoy pentru branduri şi Amplifame pentru creatorii de conţinut.

    În prezent, portofoliul de clienţi al Flaminjoy numără 70 de branduri active preponderent în România, Bulgaria şi Indonezia momentan, în timp ce în aplicaţia mobilă Amplifame sunt înregistraţi aproape 6.500 de creatori de conţinut, dintre care 25% sunt din afara României. Acest lucru arată şi direcţia în care merge start-up-ul, pe lista de priorităţi a ehipei Flaminjoy fiind acum extinderea într-un ritm accelerat în ţările din regiune, dar şi în Asia de Sud-Est şi în America Latină, iar pentru a-şi atinge aceste obiective, compania are nevoie de o finanţare de circa 2,5 milioane euro. Până în prezent, start-up-ul s-a extins în Bulgaria şi are deja clienţi şi din Indonezia, în total având 70 de clienţi.

    De la înfiinţarea sa în 2017 şi până acum, Flaminjoy a reuşit să atragă în total finanţări de aproape un milion de dolari de la fonduri de investiţii. „Noi avem un plan de creştere. Fireşte că orice serie de investiţii poate fi suplimentată dacă este cazul, dar în momentul acesta narativul nostru când mergem şi discutăm cu investitorii este că avem nevoie de 2,5 milioane de euro în această rundă pentru a continua toată zona de expansiune internaţională şi a demonstra mai departe creşterea pe care o putem obţine prin marketing şi vânzări.

    De data aceasta, în actuala rundă se va duce către produs o bucată mai mică pentru că tehnologia este deja suficient de capabilă să deservească clienţi enterprise. Finanţarea va merge către expansiunea pe noi pieţe, nu numai în promovare, ci şi în echipele necesare pentru a intra acolo şi pentru a creşte numărul de clienţi cu care discutăm“, a precizat Mihai Bocai. El a adăugat că strategia de expansiune vizează ţările din jurul României, iar apoi şi pieţele mai îndepărtate din Asia şi America.

    „O să o luăm încet, încet cu ţările din jur şi limitrofe ariei pe care o acoperim. Într-adevăr, Asia de Sud-Est şi America Latină necesită un cu totul alt setup, dar acolo, în ambele zone mergem în primul rând prin parteneriate. Este foarte important să lucrăm cu cineva care este aclimatizat şi ştie cum funcţionează pieţele respective şi care sunt legislaţia şi reglementările din ţara respectivă.

    Dar, în fiecare piaţă în care vrem să devenim relevanţi avem nevoie de echipe locale, de vorbitori nativi. În Bulgaria, de exemplu, am făcut setup-ul pieţei, am setat principalele parteneriate – publisher, media, PR, am dat drumul la
    onboardingul de influenceri, iar acum ne trebuie oameni care să vorbească limba respectivă şi să poată accelera procesul de discuţie cu clienţii.“ Până la final de an, start-up-ul şi-a propus să îşi dubleze veniturile recurente.

    Compania Techinfluence SRL, care administrează platforma Flaminjoy, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de 1,8 milioane de lei, în creştere cu circa 73% faţă de 2020, şi o pierdere netă de aprox. 851.000 lei, comparativ cu un profit net de peste 66.000 lei în primul an de pandemie. Din portofoliul de clienţi ai start-up-ului Flaminjoy fac parte Avon, L’Oreal, Unilever, Oriflame, Profi, Loncolor, Morphy Richards, Solo, Peater, Zdrovit, MegaMall, Nestle, VGeneration, Sabon, XpertBeauty, Answear, Sano, Eyerim, Ivatherm, NeaKaisa, Lensa, în timp ce Vtex, Meta, TikTok, Sportal şi Ringier sunt parteneri strategici ai companiei în procesul de dezvoltare a platformei.  

    „Start-up Pitch”

    1. Invitaţi: Răzvan Vâlceanu şi Cătălin Chiţu, cofondatori Carbon Smart

    Ce face? Le oferă fermierilor soluţii de monitorizare a carbonului din sol.

    Răzvan Vâlceanu: „La finalul acestui trimestru, Uniunea Europeană va lansa norme clare prin care se desfăşoară proiectele de carbon – cum se măsoară, cum se raportează, cum se verifică acestea. Iar obiectivul major pentru anul acesta este de a pune România pe harta globală a proiectelor verzi. Avem deocamdată foarte puţine proiecte de carbon în România, iar cele pe care le avem sunt dezvoltate de firme private, în general, şi de proprietari de teren privat. În prezent, noi lucrăm cu universităţi, firme private, instituţii de cercetare şi autorităţi publice pentru a reflecta seriozitatea cu care şi România doreşte să se implice în această zonă.”

    Cătălin Chiţu: „Soluţia trebuie adaptată la ultimele modificări ale UE. Practic, anul acesta o să lansăm primul «use case» aliniat cu specificaţiile europene. Aceste proiecte de carbon pot fi axate şi pe zonele verzi din oraşe, pentru a reduce poluarea din oraşe. Foarte multe discuţii pe această temă au loc în Occident, în prezent, iar noi vrem să le aducem şi la nivel naţional.”

    2. Invitat: Andra Pavel, fondator, CompoGO

    Ce face? A dezvoltat o platformă care conectează jucătorii economici din industria alimentară cu fermele, creând îngrăşământ organic din resturile alimentare. Într-o lună, start-up-ul va aduce primul aparat de compostare a deşeurilor, iar anul viitor şi-a propus să ajungă la 15 astfel de aparate. „Acum vrem să validăm ideea, apoi vrem să mergem către un investitor, dar facem acest pas atunci când lucrurile sunt clare, când avem rezultate. Pe lângă această investiţie o să venim şi noi cu o parte de bani. Ne vom adresa unui angel investor din România, deoarece pentru noi este important ca investitorii să ne fie şi mentori, să ne fie alături şi să cunoască piaţa, să aibă contacte şi cunoştinţe în domeniu. Apoi, desigur, vom vrea să facem paşi şi pe alte pieţe, dar asta va depinde de care va fi modelul de business final. Ulterior, la următoarea investiţie, e binevenit un investitor din afară.“

    „Start-up Update”

    Invitat: Mihai Bocai, cofondator şi CEO, Flaminjoy (fost ProductLead) – ecosistem software pentru eficientizarea proceselor de marketing ale unui brand în relaţia cu influencerii

    Ce e nou? Start-up-ul local caută în prezent o finanţare de circa
    2,5 milioane euro pentru a se putea extinde într-un ritm accelerat în ţările din regiune, dar şi în Asia de Sud-Est şi în America Latină.

    „Start-up Boost”

    Invitat: Radu Constantinescu, CEO şi cofondator, Qualitance

    Cum să ajungi să vinzi o companie de tehnologie?

    „Odată cu creşterea oricărei organizaţii, creşterea organică la un anumit moment nu mai e aşa uşoară. Şi atunci există diverse abordări. O abordare este să integrezi noi companii, dar să faci asta consistent şi cu o strategie. O altă abordare este să intri ca parte într-un grup mai mare şi în felul ăsta să beneficiezi de ceea ce înseamnă puterea de scalabilitate a unui grup.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Mihnea Galgoţiu-Săraru: Rezilienţa, munca şi ambiţia fac diferenţa

    Vârstă: 35 de ani

    Funcţie: Partener la Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, liderul practicii de litigii şi arbitraje din România; este şi colider al grupului de litigii din Deloitte Legal Central Europe şi membru al Comitetului Director privind practica de litigii din Deloitte Global, ce reuneşte peste 500 de avocaţi litiganţi în întreaga lume

    Companie: Deloitte România

    Cifră de afaceri (la finalul lui 2021, pentru toate entităţile Deloitte din România): 718 mil. lei

    Număr de colegi aflaţi în subordine: peste 20 de avocaţi

    Număr de angajaţi ai companiei (la finalul lui 2021, pentru toate entităţile Deloitte din România): peste 2.900

    Experienţă: A acumulat 13 ani de experienţă; înainte de a se alătura în 2019 echipei Reff & Asociaţii, a absolvit summa cum laude Facultatea de Drept (Universitatea Bucureşti), şi-a început cariera la NNDKP şi a devenit partener în cadrul PeliFilip.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?
    Succesul într-o lume din ce în ce mai complexă necesită o reţetă tot mai amplă de atribute, în care talentul are un rol important. Deşi din fericire nu există o reţetă unică, cred că totuşi ambiţia, munca şi rezilienţa sunt cele care fac diferenţa şi fără de care inclusiv talentul se iroseşte.

    ♦ Ce ţi-ai dori să ai şi nu deţii în prezent ?

    Răgazul de a zăbovi mai mult în numeroasele interacţiuni cu oameni remarcabili – colegi, clienţi sau adversari – pe care poziţia în care mă aflu mi le oferă.

    ♦ În ce loc te simţi cel mai fericit?

    În orice loc mă aflu alături de familia mea şi în special când sunt într-o aventură cu fiul meu, indiferent că e vorba de prima lui plimbare cu barca (descoperirile din prezent) sau (sper eu cât mai curând) de primele scufundări în curenţii Oceanului Indian.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Consolidarea unei echipe de litigii care strânge laolaltă profesionişti excepţionali, dar cu calităţi diferite, ce pot să-şi exercite profesia cu pasiune şi să aibă un impact real pentru clienţii noştri, dar şi în procesul de definire a avocaturii de business de viitor din România.

    ♦ Cine este mentorul tău?

    Am avut privilegiul de a fi sfătuit de-a lungul vieţii de mulţi oameni pe care îi admir, de la tatăl meu, care e regizor de teatru, la profesori de facultate, iar în ultimii 3 ani de Alex Reff, Country Managing Partner al Deloitte România, de la care am învăţat ce presupune excelenţa în leadership.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Să ne păstrăm umanitatea, într-o lume în care digitalizarea, standardizarea, automatizarea sau work from home aduc beneficii importante, dar şi riscul de a pierde din vedere valoarea relaţiilor interpersonale.

  • Diana Cîtu: Inspiraţie din familie

    Vârstă: 33 de ani

    Funcţie: CEO

    Companie: Reciclad’or

    Cifră de afaceri: peste 129 mil. lei

    Număr de angajaţi: 35

    Experienţă: După terminarea ASE-ului, a făcut un master în Business Administration, apoi a lucrat pentru scurt timp în sistemul bancar. Ulterior, a acumulat experienţă într-o companie de consultanţă în fonduri europene şi, în ultimii 8 ani, în zona politicilor de mediu, domeniu pe care îl consideră ca fiind vital.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Ambiţia este factorul obiectiv care contribuie substanţial la succes. Nu este, desigur, suficient pentru a dobândi succesul, cel puţin nu unul de durată. Educaţia, studiile, experienţa acumulată şi, în mod special talentul, sunt atribute ce completează şi ajută ambiţia. Ce ţi-ai dori să ai şi nu deţii în prezent ?

    Mai mult timp pentru familie. Din punct de vedere material/profesional, nu simt că îmi lipseşte ceva în acest moment.

    ♦ În ce loc te simţi cel mai fericită?

    Împreună cu familia, chiar cu cea lărgită – părinţi, socri, sora şi cumnatul, nepotul. Acasă ne este foarte bine, dar ne place şi să mergem în vacanţă.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Cea mai mare realizare a mea de până acum este una dublă. Am dat viaţă la doi băieţi. Profesional, m-au bucurat toate premiile, distincţiile pe care le-am primit ca şi manager. Şi nu vreau să mă opresc aici. Împreună cu echipa din care fac parte, ţintim obiective importante în următorii ani.

    ♦ Cine este mentorul tău?

    Tatăl meu mi-a dat, m-a învăţat, forţa şi ambiţia, mama mi-a dăruit cumpătarea şi analiza temeinică. Am avut parte de profesori de excepţie la facultate, aceştia contribuind major la personalitatea mea de antreprenor de astăzi.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Adevărul. Nu reuşim să îl punem pe primul plan, să îl considerăm ca fiind o condiţie obligatorie pentru însănătoşirea societăţii. Doar Adevărul va putea dezamorsa uriaşa tensiune la care s-a ajuns, atât aici, pe plan local, cât şi, mai ales pe plan internaţional.

    Profilul Dianei Cîtu a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP – EDIŢIA 2022. 

     

  • Ana Maria Iordache: Soluţiile inovatoare fac diferenţa şi în avocatură

    Vârstă: 38 de ani

    Funcţie: Partener

    Companie: D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România

    Număr de avocaţi aflaţi în echipa sa: 5

    Număr total de angajaţi (PwC România): peste 800

    Experienţă: Ana-Maria are peste 14 ani de experienţă în domeniul litigiilor fiscale şi administrative, reprezentând numeroşi clienţi atât în faţa autorităţilor şi instanţelor de judecată din România, cât şi în faţa Curţii de Justiţie a UE.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Avocatura înseamnă talent şi ambiţie, dar şi învăţare continuă, muncă, perseverenţă, şi ingeniozitate. Soluţiile inovatoare la cazuri complexe, cărora la prima vedere nu li s-ar da sorţi de câştig, fac diferenţa între avocaţi şi asigură succesul. Relaţia cu echipa este deopotrivă foarte importantă.

    ♦ Ce te motivează?

    Încrederea clienţilor şi fiecare caz câştigat este o confirmare că facem ce trebuie şi o motivaţie în plus să continuăm să găsim cele mai bune soluţii pentru clienţii noştri. Totodată, faptul că îmi place ceea ce fac, că nu mă dau învinsă niciodată, mă motivează să perseverez şi să lucrez cu plăcere

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Incertitudinea. Am avut doi ani de pandemie care ne-au schimbat fundamental modul în care am lucrat, în care am interacţionat, iar când am crezut că revenim la normal, s-a declanşat un război la graniţă, iar previziunile economice nu sunt prea optimiste, ceea ce pune presiune suplimentară în societate.

  • Johan Gabriels: „Cred că e mai uşor să găseşti oameni motivaţi în România, decât în Europa de Vest. În Vest suntem răsfăţaţi – nu mai suntem obişnuiţi să suferim. Totul este acolo, la îndemână.”

    Johan Gabriels a ajuns în România pentru prima dată în 2009, în plină criză, iar de atunci, şi-a petrecut majoritatea vieţii aici. Executivul, care coordonează strategia de expansiune a fintechului B2B belgiano-francez iBanFirst  în regiunea Europei de Sud – Est, a găsit aici una dintre principalele calităţi pe care le apreciază atât la un coleg, cât şi la el însuşi: Motivaţia. Despre aceasta vorbeşte deseori şi în boardurile străine, indiferent de compania pentru care lucrează.

    Johan Gabriels mărturiseşte că atunci când era student, nu prea ştia ce voia să facă şi, deşi aspira spre o carieră în zona artistică – precum ar fi arhitectura, domeniul artelor – acela nu avea să fie parcursul urmat. A mers înspre universitatea spre care s-au îndreptat şi prietenii săi de la acea vreme şi a studiat ingineria comercială, o combinaţie între economie şi inginerie. Primul job l-a obţinut chiar înainte să termine facultatea, în ultimul an, motiv pentru care spune că soarta i-a surâs încă de la începutul carierei: „Am fost mereu un tip norocos – cred. În ultimul an de facultate, veniseră companii care voiau să testeze studenţii pentru a le oferi un job – aşadar am primit un job la Arthur Andersen, în consultanţă  (companie care a devenit Accenture între timp n.red.)”.

    Consultanţa părea o mişcare bună, în condiţiile în care nu ştia în ce direcţie să o apuce, aşa că a rămas acolo vreme de aproape patru ani, când următoarea oportunitate a venit către el: a primit o ofertă de la Mars, unul dintre clienţii săi de atunci. Era un job în finanţe, de una a evoluat apoi înspre unul de marketing, în zona de hrană pentru animale). Tot acolo a venit şi prima oportunitate de a schimba geografia unde lucra – iar primul pas peste graniţe a fost unul cât se poate de îndrăzneţ: „În 1992 am devenit vicepreşedinte în Rusia (eram însă la acel moment doi oameni în companie, preşedintele şi cu mine).

    Am construit o echipă frumoasă acolo, iar în 1993, odată cu naşterea primului meu fiu, am decis să mă mut în Franţa, la Strasbourg. Rusia era sălbatică atunci”. Următoarea schimbare a venit odată cu numirea în primul său rol de CEO – pentru brandul de sucuri Tropicana din portofoliul PepsiCo – funcţie ce implica responsabilităţi în Franţa, Italia, Spania şi în regiunea Benelux. „Apoi, cred că am avut o criză a vârstei de mijloc timpurie – am vrut să schimb industria – m-am îndreptat spre o companie numită Capital One din Regatul Unit. Iniţial, credeam că este vorba despre o staţie radio, dar s-a dovedit a fi o instituţie financiară care se ocupa de carduri de credit în Statele Unite”, îşi aminteşte Gabriels, glumind.

    Capital One era pe atunci o companie foarte dinamică – pe care o numeşte drept „prima companie de fintech, dinainte ca lumea fintechurilor să existe”. Erau foarte disruptivi în bankingul de pe atunci şi, de altfel, aşa se şi promovau: „Nu suntem o bancă”. „Cumva, asta m-a atras – ne-am mutat în Statele Unite – în Washington şi Richmond – compania a început cu 10.000 de carduri, făceau doar asta la vremea aceea – apoi au devenit o bancă. S-ar putea să vedeţi un trend similar în lumea fintechurilor de astăzi – istoria pare să se repete”.

    După Capital One, care este acum a treia cea mai mare bancă de retail din Statele Unite, s-a mutat în subsidiara companiei din Regatul Unit. Următorul pas a fost cel care l-a adus mai aproape de România: în 2007, în perioada în care Royal Bank of Scotland, împreună cu Fortis Bank şi Santander au devenit ABN Amro, a luat parte la integrare şi a devenit responsabil de câteva ţări în acest proces. „Sunt multe lucruri pe care le poţi spune despre mine – dar nu sunt o persoană care să lucreze din birou. Când am venit în România, m-am simţit bine, aşa că m-am înscris în rolul de candidat pentru funcţia de CEO al ABN Amro, în toamna anului 2009. 

    Din acel moment, majoritatea vieţii mi-am petrecut-o în România.” A fost mai întâi la ABN Amro, care s-a rebranduit ulterior în RBS, apoi, după mandatul său de acolo, a avut oportunitatea să devină CEO al unei bănci româneşti – Banca Comercială Carpatica, care este acum Patria Bank. În 2016 s-a orientat înspre zona de Fintech, pentru a pune bazele MoneyCorp România, apoi Ebury, în 2018, cu care a deschis mai multe ţări din regiune, iar acum, de mai bine de un an, este la iBanFirst, responsabil de noile pieţe: „Ghiciţi de unde am început din nou? Din România”.

    „Cred că e mai uşor să găseşti oameni motivaţi în România, decât în Europa de Vest. În Vest suntem răsfăţaţi – nu mai suntem obişnuiţi să suferim. Totul este acolo, la îndemână.”

    Johan Gabriels

    Dincolo de orice criză sunt oamenii

    A aterizat aici în plină criză… în 2009, dar după cum spune chiar el: „Mereu există câte o criză, dar ce contează pentru mine şi spun asta şi uitându-mă retrospectiv la cariera mea, sunt oamenii. Am întâlnit oameni minunaţi imediat ce am ajuns aici, iar prima impresie a ţinut mai mult de deschiderea pe care am găsit-o – nu am simţit niciun fel de negativitate”. Nu ştie nici acum dacă felul în care a fost primit ţine de şansa sa sau de o poziţionare a noastră, ca naţiune, faţă de vestici. „Românii se uită câteodată în sus prea mult la vest-europeni, dacă te duci în Ungaria, Germania, Franţa, clar nu este cazul să găseşti o astfel de atitudine.

    Poate să fi fost asta ceea ce am găsit aici sau poate am fost norocos să dau de oamenii potriviţi, de conexiunile potrivite.” A fost totuşi o perioadă dificilă la acel moment, pe care crede că a reuşit să o gestioneze mai bine. „Fuziunea Royal Bank of Scotland, Fortis, ABN Amro – nu a mers bine – Fortis nu mai există, Santandero a făcut o mişcare bună şi a ieşit rapid din ecuaţie, RBS a fost salvată de plătitorii de taxe britanici şi a trebuit să vândă majoritatea unităţilor. De aceea, astăzi nu există un ABN Amro în România, a fost un moment dificil.”

    La momentul în care venise în România, proaspăt numit CEO, a primit vestea din Scoţia că banca era „non-core” pentru ei. „Dacă lucrai în România pentru acea bancă – ce era una dintre cele mai bune bănci din România din punctul meu de vedere şi primeai mesajul că „eşti non-core”, adică „nu eşti important”, acela nu este un mesaj bun. Am vrut să îi ajut în schimbarea acestui mesaj şi cred că ne-am descurcat bine – îmi aduc aminte de prima întâlnire de la acea vreme, după care ajunsesem la sloganul <<Non core este core pentru noi>>.”  Apoi, părţi din bancă au fost vândute către Citi, altele către Unicredit, dar, după ani, chiar şi în acele condiţii, spune că: „Am reuşit să construim o relaţie bună cu oamenii, ne putem uita în ochii oricui a lucrat pentru bancă la acea vreme, chiar şi după această poveste, am vrut să stau în România”.

    Imaginea aeroportului Otopeni i-a rămas în minte şi „Nu este cel mai frumos loc” – aşa că alegerea de a rămâne aici, pare chiar iraţională – „Atunci când aterizez pe Otopeni, se simte totuşi ca a doua casă pentru mine. Cred că este greu de descris de ce este aşa – că e vorba despre felul meu de a fi, despre modul în care observ locurile. Unii oameni urăsc să fie într-un zbor Ryanair dinspre Bruxelles spre Bucureşti, în aglomeraţie – mie mi se pare amuzant, observ atitudinile şi felul în care oamenii se comportă. Este principiul: vezi paharul pe jumătate plin sau gol”. A găsit aici oameni extraordinari încă de la început, lucru care s-a păstrat pe tot parcursul carierei de altfel – acum, la iBanFirst, lucrează mai ales cu tineri ce avansează rapid în roluri de senior. Se consideră pentru ei un mentor sau chiar un „părinte în business” , îi place să dea mai departe din cunoştinţele pe care le-a dobândit. 

    Apoi, îi place, de asemenea, să reprezinte România în şedinţele de board ale acestor companii – indiferent de compania pentru care lucrează. „Dacă eşti cineva din board în Franţa sau în Regatul Unit, te uiţi la România diferit – fiind din Europa de Vest, eu consider că am avut un avantaj în a promova România – este mai uşor pentru mine să o fac decât chiar un român. Este puţin nedrept, înţeleg asta, dar de aceea încerc să compensez – în ceea ce priveşte Fintech-urile, acestea se dezvoltă bine aici, la iBan, au avut o evoluţie bună şi vor să se extindă şi mai mult în această regiune, în Europa de Est.”

    Cum suntem văzuţi, mai exact, de executivii din boardurile străine? „Nu este vorba despre o imagine rea, ci despre faptul că este o imagine necunoscută. Sunt surprins să văd câţi oameni invit în România, care au 40, 50 de ani şi pentru care este prima vizită aici. Şi da, există o anumită percepţie. Există percepţia unei diaspora răspândite, dar asta ţine mai mult de necunoscut totuşi. Dacă nu ai fost niciodată în ţară şi auzi ştirile, acestea se concentrează mereu pe aspectele negative, nu pe cele pozitive.” Aşadar, crede că felul în care este văzută România ţine mai degrabă de percepţie – odată ce au fost aici, vesticii se îndrăgostesc de ţară. „Am organizat aici un summit de business, a fost un mare succes – au spus că nu pot face asta în ţările lor; altă dată spun lucruri de-a dreptul amuzante – cum ar fi că nu ştiu că avem electricitate în maşini. E o chestiune care ţine însă mai mult de necunoaştere decât de aspectul negativ, care poate fi deturnat rapid prin dovezi precum un business de succes şi prin competenţa oamenilor de aici.”

    „Nu pot spune şi nu voi spune că România este cea mai bună – dar, nu este neapărat iarba mai verde altundeva. Dacă te uiţi la salariile din Vest, acestea sunt duble sau triple, dar uită-te la alte costuri şi la jobul pe care ţi-l vor oferi, care este probabil la un nivel mai redus decât al celui pentru care eşti calificat.”

    Johan Gabriels

    Cel mai bun talent al angajatului român? Motivaţia

    „Cred că e mai uşor să găseşti oameni motivaţi în România, decât în Europa de Vest. În Vest suntem răsfăţaţi – nu mai suntem obişnuiţi să suferim. Totul este acolo, la îndemână, au un job uşor. Cred că în ţări precum România, unde vrei să faci următoarea mişcare, vrei să îţi construieşti o carieră, vrei un loc care este mai potrivit copiilor tăi. Drive-ul acesta este mult mai prezent aici.” Motivaţia este, de altfel,  şi principala calitate pe baza căreia recrutează. „Dacă există motivaţie, nimic altceva nu contează, dacă nu există motivaţie, nimic altceva nu contează. Motivaţia este cea care contează. Poate nu eşti cel mai deştept om, poate nu ai cea mai bună educaţie, dar dacă eşti motivat să ajungi undeva, vei face acel lucru.

    Opusul nu funcţionează.” Această atitudine îl caracterizează şi pe el, deşi mărturiseşte că este în continuare nevoie de efort la început pentru a educa oamenii, pentru a-i pregăti; le şi spune tinerilor aflaţi la început de carieră să îşi găsească un mentor, un lider care să îi ajute să facă următorii paşi. Crede că este mai uşor pentru el să găsească oameni motivaţi în România, decât în Franţa sau Belgia. Apoi, un alt motiv raţional pentru care a ales România, poate cel mai important, este rapiditatea cu care se întâmplă lucrurile aici:  „Cred în continuare că dacă ai o idee, vrei să faci ceva – vei vedea un impact mai mare al deciziilor tale într-o ţară precum România, decât în una ca Franţa, Germania, Belgia. Impactul este aproape imediat – este în continuare un mediu antreprenorial. Nu spun că totul este perfect – să nu mă înţelegeţi greşit.”

    În ceea ce priveşte mediul românesc de business – observă că în scena antreprenorială există, de asemenea, o bază bună de talente, dar cărora le lipseşte structura, nu ştiu să obţină finanţare: „Vedeţi noi iniţiative de crowdfunding precum Seedblink, de exemplu, fonduri de capital de risc, specializaţi în Europa de Est nu sunt însă atât de mulţi, aproape că trebuie să mergi în Europa de Vest ca să obţii finanţare. Este mult mai dificil pentru un antreprenor est-european să crească dincolo de ţara lui de origine. Dar există şi o evoluţie în acest sens – există o efervescenţă – printr-un summit recent am încercat să oferim exemple de succes, cum ar fi Bitdefender, eMAG, dar sunt şi alţii mai mici care au reuşit. Suntem aici să ajutăm – câteodată pierzi încrederea în tine – această încredere este cea mai importantă fiindcă există atât de multe aspecte negative care ţin de corupţie, poţi să faci un business fără să fii implicat în corupţie sau politică.”

    Asta fiindcă, la fel de importantă precum motivaţia, este integritatea: „Dacă există integritate, nimic altceva nu mai contează, dacă nu există integritate, nimic altceva nu mai contează. Dacă ai motivaţie şi integritate, poţi să realizezi lucruri. Să încercăm să găsim mentori, să fim implicaţi. Dacă ne referim la Europa, de unde credeţi că va veni «aurul» în următorii 5-10 ani? Trebuie să fie din Europa de Est, nu din Europa de Vest, credeţi-mă”. De ce? „Sunt atât de multe lucruri de făcut aici. Aveţi o populaţie mai tânără, mai motivată, pericolul este că acei oameni se mută în Europa de Vest. Dar poate că, odată cu criza, asta se va întâmpla mai puţin. Poate se vor gândi că România nu este atât de rea şi că poate pot face un business aici – dacă aş începe un business acum, l-aş începe în Europa de Est.” Johan Gabriels nu îi condamnă însă pe tinerii care aleg să „vadă despre ce este vorba” în alte capitale europene. Mai mult decât atât, crede că este benefic ca ei să studieze peste graniţe sau să acumuleze experienţă de carieră acolo, să înveţi, cum a făcut şi el: 

    „Nu pot spune şi nu voi spune că România este cea mai bună – dar, nu este neapărat iarba mai verde altundeva. Dacă te uiţi la salariile din Vest, acestea sunt duble sau triple, dar uită-te la alte costuri şi la jobul pe care ţi-l vor oferi, care este probabil la un nivel mai redus decât al celui pentru care eşti calificat. Nu spun oamenilor că nu ar trebui să se mute, ci: mută-te, dar nu lua o decizie finală în acest sens. Mută-te, iar în câţiva ani s-ar putea să ai o părere diferită. Sau nu – învaţă din această experienţă.”

    Chiar şi în echipa sa actuală, observă că cel puţin jumătate dintre angajaţi, dacă nu mai mulţi, au avut o primă experienţă în afara ţării, dar apoi s-au întors: „Dacă acei oameni pot găsi un mediu de business în România care este similar celui din Europa de Vest, unde poţi promova, unde ai liderii potriviţi, sunt susţinuţi, preferă să lucreze în România. Păstrarea talentelor aici ţine şi de mediul de business, de lideri, de managerii din România, care trebuie să se adapteze unui stil mai vestic, mai puţin tradiţionalist”. 

     

    Carte de vizită Johan Gabriels

    1. A fost numit la conducerea operaţiunilor din Europa de Sud şi Est, inclusiv din România, ale iBanFirst, în 2021;

    2. A acumulat experienţă în domeniile financiar şi tehnologic, precum şi o bună cunoaştere a pieţei româneşti, în ultimii 15 ani, interval în care s-a aflat la conducerea mai multor instituţii financiare şi bancare printre care RBS, Banca Comercială Carpatica, Moneycorp şi Ebury;

    3. Fondată la Paris în 2013, iBanFirst este reglementată ca instituţie de plată, ce are peste 4.000 clienţi din întreaga Europă. Compania a atras finanţări de la fonduri de venture capital, printre care Elaia, Bpifrance Large Venture şi NJJ Capital;

    4. Platforma de tranzacţionare globală iBanFirst are un rulaj de aproximativ 2 miliarde de euro lunar.