BusinessMagazin

Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • Cum a reuşit o companie fondată de trei români să atragă o finanţare de 285 de milioane de dolari şi ce face, de fapt, această companie?

    O finanţare totală de circa 285 de milioane de dolari. Aceasta este suma impresionantă la care a ajuns Dexory, start-up-ul de robotică fondat de trei români la Londra, după ce a atras recent o nouă rundă, de tip serie C, de 165 de milioane de dolari. Dexory a creat cel mai înalt robot autonom din lume, o maşinărie de 16 metri care scanează depozitele logistice şi creează un „geamăn digital” al acestora.

    Soluţia lor, oferită ca un serviciu (Robotics as a Service), este deja folosită de giganţi globali precum DHL, Maersk, GXO şi DB Schenker, într-o piaţă în care compania susţine că momentan nu are competitori direcţi. Cu această nouă infuzie de capital, start-up-ul ţinteşte o creştere de cinci ori a veniturilor anul acesta şi vrea să ajungă la 300 de angajaţi.

    „Anul trecut am crescut de 5 ori în venituri şi am vrea să avem aceeaşi creştere şi anul acesta, să avem un an foarte puternic pe partea comercială. O mare parte din ultima finanţare (80 mil. dolari atraşi în 2024 – n. red.) s-a dus şi se va duce în continuare pe partea comercială, pentru că am crescut destul de organic în unele dintre pieţele externe şi acum am început să investim mult mai mult şi local, să creştem echipe acolo.

    Este un moment foarte interesant în piaţă fiindcă şi anul trecut şi anul acesta au fost foarte multe companii de robotică care au crescut mult, aşa că avem în permanenţă discuţii cu investitori din diverse zone”, a declarat Oana Jinga, cofondatoare a Dexory, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Ea a pus bazele proiectului alături de Andrei Dănescu, Adrian Negoiţă, povestea Dexory în forma sa actuală începând la sfârşitul anului 2022, când compania a pivotat de la o soluţie pentru retail la una pentru logistică. „Înainte de pandemie intrasem pe retail, iar în pandemie am avut câţiva clienţi care ne-au întrebat dacă putem să îi ajutăm pe partea de logistică şi în depozite. În perioada respectivă, se mutaseră foarte multe lucruri online, era haos total. Habar n-aveam pe vremea aceea ce înseamnă logistică, ce înseamnă acest «use case», deci ne-a luat un pic să ne gândim. Iar la sfârşitul lui 2022 am făcut pivotul total şi am lansat produsul pe care îl avem acum”, a povestit ea.

    Soluţia actuală este formată dintr-un robot autonom – cel mai înalt din lume, ajungând la 16 metri – şi o platformă software. „Pe un telescop avem o serie de camere şi de senzori. Acest turn se poate ridica până la 16 metri pentru a scana. Practic, robotul colectează coduri de bare sau coduri QR, facem fotografii high resolution în fiecare locaţie şi folosim şi senzori LiDAR, care văd lumea în 3D. Din acest 3D putem să extragem volume, dimensiuni, cantităţi. Cu cele trei tipuri de date putem să spunem clienţilor unde au anumite produse, în ce cantităţi, în ce condiţie sunt. Iar insightul esenţial este trimis în platforma noastră de «digital twin», Dexory Review”, a explicat Oana Jinga. Modelul de business este de tip Robotics as a Service (RaaS), bazat pe un abonament lunar. „Produsul pe care îl vindem sunt datele în sine şi cum interpretăm aceste date. Există o taxă destul de mică ce acoperă livrarea şi instalarea robotului, care durează circa 4-5 zile, iar după aceea începe partea de subscripţie, cu o taxă lunară”, a detaliat cofondatoarea Dexory. Costurile sunt personalizate în funcţie de mărimea depozitului şi de funcţionalităţile activate. Start-up-ul are în prezent clienţi de anvergură globală, precum DHL, GXO, Maersk, DB Schenker, Stellantis şi Jaguar, fiind prezent în pieţe ca SUA, Canada, Mexic, Australia şi Orientul Mijlociu. Roboţii sunt produşi integral în Marea Britanie, iar strategia de extindere globală se bazează pe clienţii existenţi. Oana Jinga a menţionat şi că se explorează posibilitatea deschiderii unui hub în România. „Ne-am gândit foarte mult şi am făcut calcule pentru un hub în România. Ar fi foarte natural să continuăm expansiunea aici, dar trebuie să ne asigurăm că se leagă cu partea de vânzări. Urmează, probabil în următoarele 12-18 luni, să avem o strategie mult mai exactă de expansiune şi pe producţie.” Echipa a crescut de la sub 30 de oameni la începutul lui 2023 la aproape 200 în prezent, având 42 de naţionalităţi. Planurile de angajare vizează în continuare zona comercială, urmată de echipele de producţie şi instalare. În paralel, produsul este îmbunătăţit constant. „Am lansat la începutul anului un modul întreg de funcţionalităţi de optimizare a depozitului. Unul dintre ele, de exemplu, se uită la cât de mult trafic este pe culoarele
    dintr-un depozit şi putem să le sugerăm clienţilor să distribuie produsele în alte părţi ale depozitului pentru a reduce traficul”, a exemplificat Oana Jinga.     

    Rubrica Start-up Pitch

    1. Invitată: Raluca Neagu, cofondator şi CEO, basetolearn

    Ce face? A lansat o platformă de e-learning pentru dezvoltare profesională.

    „Ideea a venit ca urmare a unei nevoi pe care o vedem în piaţă, o nevoie de a găsi soluţii noi de învăţare pentru mediul de business. Ne-am propus să dezvoltăm un ecosistem de învăţare practică pentru oameni şi organizaţii. Am văzut nevoia de a găsi soluţii noi, am încercat să înţelegem care sunt motivele acestui decalaj şi cum să facem să le contracarăm. Şi atunci ne-am dat seama că învăţarea de business trebuie să fie ancorată în realitatea de azi, ceea ce nu se mai poate face prin cursurile clasice pline de teorie.”

    2. Invitat: Alexandru Mureşan, cofondator şi CEO al Renergia

    Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme de management energetic al clădirilor şi sectorului industrial

    „Internaţionalizarea este un obiectiv al nostru pe termen mediu. Avem un coleg în Barcelona în momentul de faţă care deja lucrează pe partea de construcţie de imagine, construcţie de brand în zona Catalonia – prima zonă pe care am vrea să o abordăm. Consumăm energie la fel peste tot. Soluţii de monitorizare şi de eficientizare există peste tot, dar în momentul de faţă am fost concentraţi pe piaţa din România pentru că o cunoaştem cel mai bine, am studiat-o cel mai mult şi evident, există un potenţial imens în România. Aşteptăm să ajungem într-o formă matură a produsului, după care ne vom gândi, poate de la finalul anului viitor şi la o strategie de abordare a pieţelor internaţionale.“

    3. Invitaţi: Teofil Sturzoiu şi Flavian Dumitrache, fondatorii Eldie

    Ce fac? Au dezvoltat un ecosistem AI pentru monitorizarea stării cognitive a seniorilor.

    Teofil Sturzoiu: „Noi am început recent un proces de atragere de fonduri. Ţintim o finanţare de 300.000 de euro care o să fie împărţită echilibrat între zona de vânzări şi de dezvoltare software pentru că vrem să rafinăm produsul în continuare. Am vorbit cu câţiva business angels din România momentan şi avem şi câteva angajamente, dar mai aşteptăm. Suntem în continuare în discuţii pentru a acoperi toată suma.“

    Flavian Dumitrache: „Până acum am primit un grant de la Johnson & Johnson, după ce am câştigat Hackathon for Health anul trecut. Grantul, în valoare de 10.000 euro, ne-a ajutat să dezvoltăm aplicaţia până în prezent.“

    4. Invitaţi: Thea Gherdan şi Ştefan Alin, fondatorii Proon-Tech

    Ce fac? Dezvoltă un „asistent AI” pentru tăierea pomilor fructiferi. Soluţia foloseşte inteligenţa artificială şi realitatea augmentată pentru a identifica ramurile care trebuie îndepărtate, fiind prima aplicaţie de acest fel la nivel global.

    Ştefan Alin: „Primul pas este să instalăm aplicaţia pe telefon. Pasul următor este să selectăm specia de pom şi ce dorim să facem cu el: tăieri de reîntinerire, creşterea producţiei sau o mentenanţă anuală. În funcţie de setările iniţiale, aplicaţia va funcţiona preluând imaginea video de pe telefon. Utilizatorul va scana pomul, iar pe măsură ce filmează, va primi feedback din partea aplicaţiei, care identifică ramurile ce trebuie înlăturate pentru a îndeplini scopul setat. Pentru utilizatorul casnic, ea funcţionează local, pe telefon, iar pentru aplicaţia comercială, într-o fermă mai mare, va funcţiona în cloud.”

    Thea Gherdan: „Finanţarea ar fi ca un fundament pentru a aduce oameni alături de noi, pe care să-i instruim pe partea asta de tehnologie şi inovare în agricultură.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.300 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine este românca care, împreună cu soţul ei, a construit de la zero unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate branduri de lactate din România?

    …spune Mădălina Cocan, cofondatoArE a afacerii Lăptăria cu Caimac. Tot ea povesteşte că este construită să nu îi placă să stea pe loc, aşa că în fiecare zi trebuie să facă lucruri. Sunt zile în care acest lucru nu este foarte facil, dar ele trec şi vin altele.

    „Dacă gândirea reprezintă răspunsul intelectual la o problemă, atunci absenţa problemei
    conduce la absenţa gândirii.” – Theodore Levitt, „Marketing Myopia”

    „Mă inspir din oamenii din jurul meu. Îmi place să ascult ideile lor şi să culeg, din multe discuţii, acele «diamante» care au potenţial. Îmi place să fac legături între ideile lor şi ale mele, să dezbat şi să las rezultatul să mă schimbe”, afirmă anterprenoarea, cofondatoare a Agroserv Măriuţa, compania care operează marca de lactate Lăptăria cu Caimac. Mădălina Cocan este cel mai mare acţionar al companiei, cu un pachet de 67,5%, urmată de investitorii de la BVB cu 14,3% şi Evergent Investments cu 11,4%. La finalul lunii octombrie, Agroserv Măriuţa (cu simbol bursier MILK) a atras 68 de investitori care au cumpărat obligaţiuni în valoare totală de 3 milioane de euro. Titlurile au o dobândă de 9,5% pe an, plătibilă trimestrial, şi o valoare nominală unitară de 100 de euro, deci operaţiunea a ajuns în total la 3 milioane de euro, conform BVB. Sumele atrase prin această emisiune vor fi destinate rambursării obligaţiunilor emise în 2020, listate sub simbolul MILK25E, precum şi consolidării flexibilităţii financiare şi susţinerii planurilor de dezvoltare ale companiei. Acţiunile MILK au crescut cu 12% în ultimele 12 luni şi cu 20% de la început de an, ducând capitalizarea companiei listate pe piaţa AeRO la 68 mil. lei.

    BIO:

    Este cofondatoare a Lăptăriei cu Caimac, brandul de lactate de specialitate 100% româneşti, naturale şi integrale. Ea şi-a început cariera în marketing în 2008, iar în noiembrie 2017 s-a alăturat echipei în cadrul căreia activează şi în prezent.

     

    VISION BOARD, PRINCIPII & MOTIVAŢIE

    Care este citatul cheie care îţi defineşte viziunea profesională sau personală? Cum te motivează acesta în activitatea zilnică?

    „If thinking is an intellectual response to a problem, then the absence of a problem leads to the absence of thinking.” (Dacă gândirea este reacţia intelectului la o problemă, atunci absenţa problemelor duce la absenţa gândirii) – un citat care îi aparţine lui Theodore Levitt, în lucrarea sa „Marketing Myopia”. Îmi place acest citat şi îl am în minte încă din vremea studenţiei. Cred că abia acum îşi produce efectele, făcându-mă să văd problemele din perspectiva dezvoltării, a evoluţiei, a salturilor pe care oamenii le fac în procesul de rezolvare a problemelor.

    Cum arată „imaginea centrală” de pe vision board? Ce simbolizează aceasta pentru tine şi ce rol joacă în drumul profesional şi personal?

    Deşi nu folosesc un vision board acum, pot spune clar că îmi creionez viziunea în jurul obiectivelor pentru mine însămi. Mai exact, dacă aş avea un vision board, ar scrie despre cum vreau să fiu şi cum vreau să mă simt în cele mai crude şi mai sincere momente cu mine însămi – şi anume, că vreau să-mi placă mereu de mine J.

    Deci, indiferent de deciziile pe care le iau, de problemele sau oportunităţile pe care le întâlnesc, vreau să îmi placă de mine şi de felul în care fac faţă situaţiilor.

    Care sunt cele mai importante trei obiective pentru următorii cinci ani în business şi în viaţa personală?

    Mi-am propus, în primul rând, ca în următorii cinci ani să găsesc mereu un echilibru între cele două. Acesta este cel mai important obiectiv. Mă simt bine atât la birou, cât şi acasă, iar ambele roluri fac parte din mine. Nu vreau să aleg unul în detrimentul celuilalt, aşa că obiectivul principal este să găsesc echilibrul potrivit mie. Nu vreau să le separ, ci să le îmbin, pentru că sunt aceeaşi persoană şi acasă, şi la birou – cu aceleaşi valori, aceleaşi emoţii.

    Pe plan strict profesional, avem obiective şi planuri de dezvoltare importante pentru Lăptăria cu Caimac, dar pentru mine, prioritatea personală este întărirea şi dezvoltarea echipei.

    Pe plan personal, îmi doresc ca adolescenţa copiilor să mă găsească mai pregătită, mai aptă şi, mai ales, mai calmă J.

     

    LEADERSHIP & CARIERĂ

    Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante pentru compania pe care o conduci? Există un moment definitoriu sau o persoană care a influenţat acest stil de leadership?

    Mă inspir din oamenii din jurul meu. Îmi place să ascult ideile lor şi să culeg, din multe discuţii, acele „diamante” care au potenţial. Îmi place să fac legături între ideile lor şi ale mele, să dezbat şi să las rezultatul să mă schimbe.

    Am învăţat să nu iau decizii în momente încărcate emoţional sau, dacă le iau, măcar să nu le comunic imediat, oferindu-mi astfel timp să le evaluez din nou după ce emoţia puternică s-a estompat. Încerc mereu să cred că motivaţia tuturor este una pozitivă şi să privesc deciziile prin această lentilă.

    Nu cred că a existat un moment definitoriu care să-mi fi influenţat stilul de leadership, dar sunt sigură că toţi liderii pe care i-am cunoscut personal în carieră şi-au pus amprenta asupra mea. Cred că mi-am dezvoltat abilitatea de a mă pune în papucii celuilalt, dar, în loc să presupun că îi înţeleg motivaţiile, prefer să întreb. Iar atunci când nu pot întreba, aleg să cred că intenţiile sunt pozitive. Am observat că, adesea, când oferi oamenilor premise pozitive, ei se ridică la acest nivel.

    Cum îţi foloseşti influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business?

    Acesta este clar un punct la care mai am de lucrat. Mi-aş dori foarte mult un adevărat „sisterhood” între femeile din mediul de business, mai multe evenimente dedicate şi acţiuni care să schimbe paradigme.

    Nu ştiu cât aş putea influenţa eu, mai degrabă simt că m-aş lăsa influenţată, pentru că ştiu că mai am loc de crescut. Recunosc că nu am încă curajul şi nici nu îmi dedic timp să fac ceva concret în acest sens, deşi mi-aş dori.

    Cum integrezi valorile personale în stilul de conducere? Există o legătură între pasiunile tale şi businessul pe care îl construieşti?

    Nu sunt fan al teoriei cu două vieţi – una la birou şi alta acasă. Mă simt mult mai bine de când am renunţat la această separaţie. Prefer să cred că, în anumite momente, avem priorităţi diferite, dar pentru a fi în echilibru, nu pot avea o viaţă personală împlinită şi o carieră dezastruoasă sau invers. Trebuie să le împletesc armonios pe ambele. Am nevoie de susţinerea familiei pentru anumite proiecte ambiţioase în carieră şi, în acelaşi timp, de o carieră care să îmi permită o relaţie de familie normală.

    Ca antreprenor, nu este deloc uşor să fac asta, dar este ceva la care lucrez constant.

    Şi, ca să răspund mai concret întrebării, sunt pasionată de mâncarea bună, de ingrediente de calitate şi de înţelegerea gusturilor şi aromelor. Se potriveşte perfect cu Lăptăria, nu-i aşa?

    Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe? Este o persoană, o dorinţă personală sau o aspiraţie?

    Nu am nevoie de o motivaţie anume. Sunt construită să nu îmi placă să stau pe loc, aşa că în fiecare zi trebuie să fac lucruri. Sunt zile în care e greu şi doare, în care numai în papucii mei să nu fii… dar ele trec şi vin altele.

    Viaţa în sine este motivaţie. Nu avem nevoie de motive ca să trăim… iar a trăi înseamnă, mereu, să mergem mai departe.

     

    HOBBY-URI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

    Ce hobby-uri sau activităţi te ajută să te relaxezi şi să te reîncarci cu energie pentru a face faţă provocărilor din business?

    Îmi umplu „găleata internă” cu energie din întâlnirile cu prietenii, din socializare. Aşa că, dacă sunt posomorâtă, nervoasă, anxioasă sau tristă… cineva să mă invite la o cafea, la o şuetă!

    Care este locul sau activitatea care te inspiră cel mai mult atunci când ai nevoie de o pauză pentru a-ţi clarifica viziunea?

    Aşa cum spuneam, îmi iau energia din conversaţiile cu cei din jur. Şi, uneori, atunci când vreau să clarific o viziune anume, aleg conversaţii dificile cu oameni în care am încredere şi care mă contrazic, care îmi pot arăta o perspectivă nouă.

    Îmi place mult să dezbat idei, viziuni, planuri de viitor – fie pentru a înţelege, din argumentele celorlalţi, că greşesc, fie pentru a-mi întări şi clarifica perspectiva.

    Nu caut un loc anume, caut oamenii potriviţi!

    Există o carte care te-a influenţat profund şi care reflectă valorile sau viziunea ta? Dacă da, de ce?

    Nu am un exemplu în minte acum. Mi-a plăcut mult „Outliers” (Malcolm Gladwell), dar nu cred că reflectă neapărat viziunea mea.

    Dacă ai putea să înveţi o nouă abilitate sau să explorezi un nou hobby, ce ai alege şi de ce?

    Mi-aş dori să învăţ o limbă străină pentru antrenamentul creierului şi să învăţ să patinez.

    Ce loc din lume te inspiră cel mai mult şi de ce? Există o destinaţie pe care visezi să o vizitezi în viitor?

    Sunt multe destinaţii pe care mi-aş dori să le văd, în general orice călătorie mi se pare o oportunitate de învăţare enormă. Îmi găsesc adesea inspiraţia în vacanţe şi călătorii, pentru că e timp de reflecţie, pentru că sunt cu oameni dragi alături, pentru că e timp de discuţii pe îndelete. Mai trebuie acum să mă asigur că sunt suficiente călătorii şi destinaţii ca să fiu mereu inspirată. J

    Ce te motivează să continui drumul spre excelenţă în ciuda provocărilor? Există o valoare sau un principiu personal care îţi oferă această putere?

    Răspunsul meu aici e simplu şi probabil previzibil: familia mea -> de la părinţi – prin ce au construit ei şi ce model îmi oferă, la Adrian, care este „my sounding board”, şi la copii şi viitorul lor, pe care îl construim zilnic împreună.   

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2025. Ne-am propus ca în cadrul acestei ediţii să punem accentul pe conceptul Vision Board, un instrument utilizat de liderii din întreaga lume pentru a-şi vizualiza obiectivele şi aspiraţiile. Mădălina Cocan, cofondatoare a Lăptăriei cu Caimac, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Cum au reuşit trei tineri, prieteni încă din copilărie, să construiască de la zero unul dintre cele mai apreciate restaurante din Bucureşti – şi care este noua lor locaţie istorică?

    Un brand născut acum trei ani din prietenie, amintiri culinare şi obsesia pentru ingrediente curate îşi scrie mai departe povestea într-unul dintre cele mai încărcate de istorie locuri din Bucureşti: parterul Hotelului Cişmigiu, în fostul spaţiu al berăriei Gambrinus. DeSoi, restaurantul care a redefinit brunchul şi a adus tartarul, plăcintele de familie şi vinurile de autor în aceeaşi poveste urbană, s-a extins într-o nouă casă, mai mare, mai luminoasă şi cu o bucătărie gândită pentru idei, nu doar pentru farfurii.

    „Ne doream o bucătărie mai încăpătoare pentru toate ideile pe care le aveam, într-un spaţiu care să reflecte identitatea DeSoi”, descrie Bogdan Ivan, cofondatorul brandului, motivaţia alegerii fostului spaţiu al berăriei Gambrinus. „Am găsit acest loc în primăvară: într-o zonă superbă a oraşului, cu o istorie bogată în HoReCa, într-un spaţiu care a văzut multe poveşti şi care merita o continuare în aceeaşi direcţie: gust, atmosferă şi oameni.”

    DeSoi este o afacere care s-a născut din prietenia dintre Bogdan Ivan, Damian Morcovescu şi Cristian Ivana. „Suntem prieteni din copilărie şi ne-am dat seama că toate momentele noastre cele mai memorabile aveau două elemente comune: oameni şi mâncare bună. Fie că erau plăcintele din familie, fie o cină descoperită într-o vacanţă, ne-am dorit să aducem acea emoţie şi la Bucureşti”, povesteşte şi Damian Morcovescu. Primul DeSoi a fost construit exact pe această idee, a unui spaţiu cald, fără rigidităţi, cu un meniu sezonier, brunch zilnic, tartar nights, vinuri atent alese şi o masă mare la intrare „pentru ca oamenii să vorbească unii cu alţii, nu doar cu telefonul”.

    „Am pornit de la zero. Ne-am făcut singuri selecţia de ingrediente, am cunoscut producători, am testat reţete, am greşit, am ajustat. Dar a fost clar foarte repede că DeSoi nu e doar un restaurant, ci un pretext pentru a crea legături – între gusturi, între oameni, între o masă şi poveste”, descrie Cristian Ivana începuturile afacerii. Deschiderea recentă le completează povestea cu un spaţiu mai generos, o bucătărie profesionistă, un meniu extins, o selecţie de vinuri mai mare şi o echipă consolidată. „Am investit masiv în bucătărie, pentru că acolo se întâmplă magia. Ne-am dorit un loc în care creativitatea să nu fie limitată de infrastructură”, explică Ivan.

    Designul noului DeSoi este semnat de arhitectul Alexandru Dabija, iar meniul este coordonat de Head Chef Mugur Rusnac – format în restaurante cu două stele Michelin din Belgia şi Irlanda. „L-am ales pe Mugur pentru că are aceeaşi curiozitate ca noi: respect pentru produs, dar şi dorinţă de experiment. Nu facem fine dining, dar ne plac detaliile. Nu facem cantină, dar vrem porţii curate, sincere”, mai spune Damian Morcovescu. Ce rămâne neschimbat? Brunch-ul zilnic, selecţia de vinuri, plăcintele de familie, tartarul şi filosofia: „mâncare făcută bine, fără artificii inutile”. Pentru Hotel Cişmigiu, venirea DeSoi înseamnă o revenire la rolul său natural, adică acela de loc de întâlnire, nu doar de cazare. „Acest spaţiu a fost mereu despre oameni care stau la masă, nu doar despre camere. Îl readucem la viaţă în felul nostru: contemporan, dar cu respect pentru trecut”, spune Ivan.

    Ce rămâne neschimbat în noul DeSoi din Cişmigiu?

    Întrebat cum ar descrie în trei cuvinte senzaţia pe care ar trebui să o aibă cineva care intră pentru prima dată în noul DeSoi, Bogdan Ivan răspunde: „cald, primitor şi de tradiţie”. Noul spaţiu nu a fost conceput doar ca o extensie a brandului, ci ca o continuare firească a unei poveşti care a pornit din prietenie, ingrediente curate şi o pasiune reală pentru „momentele de răsfăţ culinar”. Semnătura DeSoi – spune el – nu se negociază nici într-o locaţie nouă, nici într-una veche: „Pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă răsfăţ gastronomic rămâne mereu la bază: de la cafeaua de dimineaţă până la cele mai fine vinuri şi preparatele noastre cu ingrediente locale, servite la brunch sau cină. Asta ne motivează şi ne inspiră zi de zi şi e motivul pentru care DeSoi există astăzi”.

    Noul spaţiu din Cişmigiu se adresează unui public larg, dar nu generalist – ci unui tip de om: acela care caută gust, timp şi atmosferă. „DeSoi este pentru oamenii care ne împărtăşesc pasiunea pentru vinuri şi gastronomie, pentru cei care caută acele momente mici de răsfăţ. Pentru turiştii care descoperă întâmplător locul, pentru cei care lucrează în zonă şi se opresc la un prânz, pentru bucureştenii de weekend care vor un brunch fără grabă. Ne bucurăm de fiecare masă la care se vorbeşte română, engleză sau franceză – e semn că locul respiră urban, nu doar local”, mai adaugă Cristian Ivana.

    Diferenţele dintre prima locaţie şi DeSoi Cişmigiu se simt mai ales seara, odată cu noul meniu gândit de Head Chef Mugur Rusnac, format în restaurante cu două stele Michelin din Irlanda şi Belgia. „Mugur aduce într-un fel al lui un filtru de fineţe şi tehnică, dar fără să piardă emoţia din farfurie”, spune Ivana. Noile preparate includ cotlete de berbecuţ trase în unt şi finisate pe cărbuni, un tomahawk de porc la Mibrasa cu demiglace de pui şi sfeclă coaptă, şi o serie de deserturi „care nu sunt doar bune, sunt memorabile”. Ce se păstrează? Brunch-ul zilnic, plăcintele de familie, tartarul signature, selecţia de vinuri şi filosofia DeSoi, de răsfăţ fără rigiditate.

    Şi ce s-a schimbat?

    Întrebat care este cel mai personal detaliu din interiorul noii locaţii, Bogdan Ivan nu alege un obiect anume, ci o suită de semnături vizuale care, împreună, spun povestea DeSoi. „Masa noastră mare, rafturile portocalii, vitrinele pline cu vinuri – sunt elemente care ne definesc şi în jurul cărora ne place să stăm de vorbă cu oaspeţii”, spune el. La etaj, un element arhitectural rotund reia simbolic arcada portocalie din prima locaţie din Sf. Ştefan şi creează un cadru „instagramabil” orientat spre parter şi bar. Arhitectul Alexandru Dabija a integrat în noul design şi memoria locului: barul a fost repoziţionat exact în locul său original, finisat în inox periat, iar sticla canelată verde-opal face trimitere discretă la halbele de bere ale vechii berării Gambrinus. Cum arată o seară ideală la DeSoi Cişmigiu? Ivan o descrie ca pe o coregrafie atent construită, dar fără rigiditate:

    „Oaspeţii intră, sunt întâmpinaţi cu un zâmbet şi conduşi spre masă, într-o atmosferă caldă, cu clinchet de pahare şi muzică bună. Le povestim despre meniul de vinuri, îi invităm să descopere rafturile, să discute cu barmanul. Înainte de orice farfurie, aducem o brioşă proaspătă cu unt făcut în casă – un gest mic, dar personal. Pe tot parcursul serii, trecem din când în când să umplem paharul, iar la final chiar întrebăm sincer cum a fost experienţa. Nu vrem să facem doar servire, ci relaţii”, adaugă Damian Morcovescu. Ce a învăţat echipa din prima locaţie, lecţia care nu s-ar fi putut afla din teorie? „Că energia producătorilor locali este molipsitoare. Ne-au inspirat prin pasiunea lor pentru ce creează – exact genul de pasiune pe care ne bazăm şi noi.” La capitolul „invitat ideal”, Bogdan nu ezită: ar alege mai degrabă un amestec de oameni decât un singur nume.

    „Iubim conversaţiile cu vecinii noştri – sunt cele mai autentice. Dar la Cişmigiu avem şi turişti, oameni în trecere, vizitatori ai hotelului. Ne dorim ca ei să plece cu dorinţa de a reveni nu doar la DeSoi, ci şi în Bucureşti.”  Ce urmează? „Vrem să creştem mai departe, dar natural. Nu vrem să deschidem 10 locaţii în doi ani. Ne interesează calitatea relaţiei, nu ritmul de scalare”, subliniază antreprenorii. „Dacă prima locaţie a fost despre apropiere, a doua va fi despre amplitudine: mai mult spaţiu, mai multe preparate, mai multe vinuri, dar aceeaşi idee – mâncare bună, fără pretenţii inutile.”  

    DeSoi va aduce în noul spaţiu conceptul care a cucerit bucureştenii care i-au trecut pragul în prima locaţie, cea din Piaţa Sfântul Ştefan nr. 8: zonă de luat masa, cu brunch în fiecare zi, cină à la carte, cafea de specialitate şi plăcinte făcute după reţete de familie. Tot la DeSoi sunt disponibile produse atent alese de la mici producători locali şi un wine shop.

    În paralel, echipa DeSoi dezvoltă:

    1.Πun wine shop extins;

    2. un calendar de evenimente tematice;

    Ž3. cine sezoniere;

    4. experienţe culinare construite în jurul unui produs, nu doar al unui meniu.

    Miniinterviu cu aromă de brunch

    Cel mai comandat fel din prima locaţie – îl mutaţi identic aici sau îl reinventaţi?

    Bogdan Ivan: Dintre toate preparatele servite de-a lungul timpului de locaţia din Sf. Ştefan,  Bucharest Cheese Steak a fost, fără îndoială, cel mai comandat. Deşi absent din ambele locaţii momentan, ne gândim să îi facem un comeback reinventat.

    Un preparat „riscat” din meniu – acela care fie devine hit, fie provoacă discuţii?

    Damian Morcovescu: La Sf. Ştefan, preparatul care a stârnit cele mai multe discuţii a fost clar tartarul, mai ales ideea de a-i dedica o seară pe săptămână. A fost un pariu pe care l-am făcut pentru că nouă ne place foarte mult şi s-a dovedit că există şi alţi oaspeţi care îl apreciază la fel de tare, revenind joia la cină de tartar, săptămână de săptămână. La Cişmigiu aş spune că cele mai multe discuţii sunt în jurul desertului cu mălai, privit iniţial circumspect, dar aproape întotdeauna lăudat de cei care îl încearcă.

    Cât de mult schimbă vinul povestea farfuriei la DeSoi – există un pairing „obligatoriu” la prima vizită?

    Cristian Ivana: Alegerea vinului poate schimbă povestea unei farfurii pentru că pairingurile sunt gândite să fie complementare, dar nu există un pairing obligatoriu. Deşi oferim recomandări, alegerea vinului rămâne, în final, o experienţă subiectivă, adaptată preferinţelor fiecăruia.

    Orele cele mai „vii” ale locului – când se întâmplă DeSoi-ul adevărat: dimineaţa, prânz sau după apus?

    Bogdan Ivan: DeSoi este gândit că un spaţiu cu identitate dublă: una pentru prima parte a zilei şi alta pentru seară. Nu diferă doar meniul, ci şi atmosfera se transformă, atenţia mutându-se de la cafeaua de dimineaţă spre vinuri şi bar seară, fiecare detaliu fiind adaptat momentului zilei.

    Fără rezervare – ce şanse reale are cineva să prindă masă într-o seară cu flux mare?

    Damian Morcovescu: Deşi recomandăm rezervarea, păstrăm în fiecare seară şi mese cu locuri fără rezervare în locaţia din Cişmigiu. În ceea ce priveşte brunch-ul, nu se fac rezervări în niciuna din cele două locaţii.

    Cel mai bun loc din restaurant – unde aţi sta dacă aţi veni că invitat?

    Cristian Ivana: Noi ne-am aşeza la masa comună, în ambele locaţii, pentru că aici se întâmplă „poveştile” DeSoi.

    Produsul de băcănie care pleacă cel mai repede de pe raft – care este şi de ce?

    Damian Morcovescu: Produsele de băcănie cele mai căutate sunt zacusca, magiunul de prune sau brânzeturile tradiţionale.

    O greşeală pe care o fac des clienţii la comandă (ceva ce subestimează sau ratează din meniu)?

    Bogdan Ivan: Se întâmplă uneori că detaliile din meniu să nu fie citite integral, iar anumite preparate să fie subestimate sau aşteptările să difere de realitate.

    Dacă mâine ar trebui să scoateţi un singur lucru din meniu, ce aţi elimina?

    Damian Morcovescu: Nu am scoate niciun preparat din meniu, probabil şi pentru  că le schimbăm frecvent, în funcţie de ingredientele de sezon disponibile sau de produsele locale pe care  dorim să integrăm

     

    „DeSoi este pentru oamenii care ne împărtăşesc pasiunea pentru vinuri şi gastronomie, pentru cei care caută acele momente mici de răsfăţ. Pentru turiştii care descoperă întâmplător locul, pentru cei care lucrează în zonă şi se opresc la un prânz, pentru bucureştenii de weekend care vor un brunch fără grabă. Ne bucurăm de fiecare masă la care se vorbeşte română, engleză sau franceză – e semn că locul respiră urban, nu doar local.”

    Bogdan Ivan, cofondator, DeSoi

    Designul noului restaurant DeSoi de la parterul Hotelului Cişmigiu este semnat de arhitectul Alexandru Dabija, iar meniul de brunch şi cină va fi creat de Head Chef Mugur Rusnac, unul dintre chefii din noul val creativ românesc, format în două restaurante cu câte două stele Michelin din Irlanda şi Belgia.

  • Symphopay lansează ONE, platforma care oferă băncilor agilitatea unui fintech pentru a transforma serviciile de acceptare plăţi

    În era fintech şi a neo-băncilor, în era în care comercianţii se aşteaptă la experienţe omnichannel unificate (spre exemplu, nu mai sunt deschişi să folosească multe POS-uri la casele de marcat, vor POS-uri inteligente care să îi ajute în procesul de marketing şi vânzări etc), actorii din sistemul tradiţional bancar riscă să piardă agilitate în adresarea segmentelor strategice de clienţi, , în contextul unei presiuni competitive din ce în ce mai mari din partea furnizorilor globali de acquiring, care servesc deja clienţii mari ai băncilor în alte pieţe.

    Symphopay ONE abordează exact această provocare structurală a procesului de acquiring — fragmentarea. Noua platformă permite unificarea tuturor tranzacţiilor, conectarea tuturor comercianţior, a canalelor de plată (online sau offline) şi a proceselor cu valoare adăugată într-o experienţă omnichannel unificatăAcest sistem de orchestrare a plăţilor permite băncilorsă opereze cu mai multă agilitate, control sporit şi vizibilitate mai bună asupra plăţilor.

    Noua platformă oferă astfel băncilor posibilitatea de a transforma procesul de acquiring dintr-un serviciu utilitar într-un business de creştere.

    „Viitorul procesului de acquiring aparţine acelor bănci care pot controla astfel experienţa clientului , transformând fiecare plată într-un moment relevant de interacţiune cu clientul” a declarat Daniel Nicolescu, CEO Symphopay. „Cu Symphopay ONE, oferim  băncilor agilitatea unui fintech, în completarea încrederii de care se bucură o băncă tradiţională”.

    „Experienţa noastră acumulată prin colaborarea cu furnizorii de tehnologie care susţin marii retaileri şi businessul lor de acquiring evidenţiază valoarea unei orchestrări moderne a plăţilor. Viziunea din spatele soluţiilor inovatoare precum Symphopay ONE reflectă direcţia mai amplă a industriei către un ecosistem de plăţi mai mai bine digitalizat, mai agil şi centrat pe comerciant — unul conceput pentru a genera valoare dincolo de simpla acceptare.” — Maricela Liţcanu, Global Transaction Banking Executive Director la BRD – Groupe Société Générale.

    Symphopay este un fintech fintech românesc, fondat în 2015, specializat în orchestrarea plăţilor pentru bănci şi comercianţi enterprise. Prin platforma sa cloud, Symphopay conectează canale de plată, acquireri şi sisteme de loializare într-un ecosistem unificat care oferă informaţii în timp real, flexibilitate în integrare şi noi modele de interacţiune cu clienţii. Symphopay s-a impus ca un strat middleware între bănci şi comercianţi iar tehnologia companiei coordonează deja plăţile pentru unii dintre cei mai importanţi retaileri din România — inclusiv Profi, eMAG, Intersport, FAN Courier, Sameday, NEPI, Farmacia Tei şi mulţi alţii — gestionând milioane de tranzacţii lunare pe canale fizice şi digitale.

    În 2025, volumele de tranzacţii ale Symphopay au crescut de 10 ori, reflectând atât scalabilitatea platformei, cât şi cererea tot mai mare pentru soluţii de gestionare de plăţi omnichannel, atât de partea comercianţilor, cât şi a jucătorilor din domeniul bancar.

     

  • Cine este femeia care conduce cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei şi care are cel mai mare salariu făcut public din ţara noastră?

    100 cei mai admiraţi ceo din România: locul 5. Christina Verchere, CEO & Preşedinte al Directoratului, OMV Petrom

    Christina Verchere are o experienţă de peste 30 de ani în industria petrolului şi gazelor, acumulată pe trei continente. Din mai 2018 este director executiv şi preşedinte al Directoratului OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei.

    Sub conducerea sa, proiectul Neptun Deep a făcut paşi decisivi: decizia finală de investiţie a fost luată în iunie 2023, iar forajul primei sonde a început în martie 2025 — un proiect strategic care ar putea aduce României venituri estimate la 20 miliarde de euro pe durata sa. Înainte de OMV Petrom, a lucrat peste două decenii la BP, deţinând poziţii de conducere în Marea Britanie, SUA, Canada şi Asia-Pacific.

    Pe lângă rolul executiv, activează şi în organizaţii precum Consiliul Investitorilor Străini şi United Way România. Sub mandatul ei, OMV Petrom şi-a lansat o strategie ambiţioasă de investiţii cu accent pe tranziţia energetică şi proiecte regenerabile — în interviuri, Verchere anunţă alocarea anuală de 8 miliarde de lei pentru următorii trei ani, pentru susţinerea tranziţiei. În 2024, OMV Petrom a raportat o cifră de afaceri de 35,8 miliarde de lei, potrivit Ziarului Financiar, şi un profit net de aproximativ 4,2 miliarde de lei, confirmând poziţia companiei ca lider al industriei energetice din România şi unul dintre cei mai importanţi contributori la bugetul de stat.

    Capitalizarea bursieră recentă a companiei (înainte de tipărirea acestui catalog) a companiei se ridică la circa 54,8 miliarde de lei. Cu aceste rezultate, OMV Petrom rămâne una dintre cele mai valoroase şi stabile companii din România, cu un rol esenţial în tranziţia energetică şi în securitatea energetică regională.

    Nivelul record de investiţii pe care îl avem anul acesta arată încrederea noastră în economia României.

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Justina Eidukaite, General Manager, Reckitt South East Europe: „Un lider autentic nu trebuie să le ştie pe toate, ci să ştie cum să valorifice potenţialul oamenilor din jur.”

    Pentru Justina Eidukaite, leadershipul nu este despre funcţie, ci despre influenţă. Despre felul în care reuşeşti să inspiri, să creezi încredere şi să formezi oameni. În centrul viziunii sale se află admiraţia – nu ca un gest pasiv, ci ca o forţă care modelează caractere şi deschide drumuri. „Admiraţia este un concept strâns legat de ideea de modele pozitive. În viaţa personală şi profesională, a avea în faţa noastră exemple valoroase ne inspiră şi ne ghidează. Ne ajută să înţelegem cum vrem să facem o diferenţă, cum dorim să ne dezvoltăm şi ce tip de lideri aspirăm să devenim.”

    A învăţat de la mama sa că munca poate fi o sursă de bucurie şi echilibru. „Mama mea mi-a arătat că a iubi ceea ce faci poate fi o cale de împlinire, fără să ia nimic din bucuria de a fi un părinte dedicat.” De la fiecare lider, alături de care a lucrat, a învăţat câte o lecţie despre curaj, empatie şi integritate. Toate acestea i-au conturat propria filozofie: un lider adevărat nu se măsoară în rezultate pe termen scurt, ci în amprenta pe care o lasă în vieţile celorlalţi.

    „Cred cu tărie că avem nevoie de mai mulţi oameni care înţeleg valoarea creării unui spaţiu sigur în cadrul organizaţiei – un loc în care oamenii pot învăţa, pot greşi şi pot evolua. Un loc unde pot veni cu idei, pot provoca echipa de leadership şi pot propune soluţii pentru îmbunătăţirea proceselor şi a modului de lucru.”

    Ca lider în cadrul Reckitt, îşi asumă misiunea de a construi o cultură care are un impact pozitiv. „Îmi doresc ca peste ani oamenii să privească înapoi şi să simtă că a fost o experienţă valoroasă – că au învăţat, au fost respectaţi şi au făcut alegerea potrivită.”  După două decenii petrecute în companie, vorbeşte despre Reckitt cu recunoştinţă şi loialitatea cuiva care şi-a construit parcursul profesional cu sens şi consecvenţă. În acelaşi timp, rămâne ancorată în valorile personale: „Vreau să fiu un exemplu pentru copiii mei, arătându-le cât de multe oportunităţi au în calea lor şi cât de frumos este să te simţi pasionat de ceea ce faci.” Autenticitatea, pentru ea, nu este un concept de manual, ci o practică zilnică. „Prima greşeală pe care o fac mulţi este să încerce să imite pe altcineva.” Ea crede că autenticitatea presupune să-ţi accepţi limitele şi să-ţi păstrezi curiozitatea vie. „Pun multe întrebări în fiecare zi, pentru că nu le ştiu pe toate – şi e inconfortabil să accepţi asta. Dar este revitalizant pentru organizaţie, pentru că le dă oamenilor spaţiu să-şi aducă propria contribuţie.” Această abordare îi defineşte stilul de conducere: onest, echilibrat şi profund uman.

    „O altă greşeală este tendinţa de a arăta doar partea pozitivă, de a face totul să pară uşor şi sub control. Uneori, este mult mai sănătos să le spui oamenilor că şi tu eşti puţin pierdut. Oamenii nu se conectează cu supereroii, ci cu oamenii reali.”

    Într-un mediu tot mai tehnologizat, rămâne fidelă convingerii că dimensiunea umană va rămâne esenţială în leadership. „Tehnologia este un facilitator, dar interacţiunea umană, sentimentul de apartenenţă, curiozitatea şi recunoaşterea vor fi mereu fundamentale.” Ea nu vede progresul digital ca pe o ameninţare, ci ca pe o oportunitate de a consolida ceea ce contează cu adevărat: legăturile dintre oameni.

    Prin echilibru, eleganţă şi autenticitate, reuşeşte să transmită un model de leadership în care performanţa se măsoară nu doar în rezultate, ci în încredere, inspiraţie şi creştere colectivă. Pentru ea, a conduce înseamnă a construi sens, a transforma munca într-o experienţă cu valoare, iar oamenii, în cea mai puternică resursă a viitorului.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatie • Judecată morală • Intuiţie • Autenticitate • Viziune pe termen lung

    2. Când iei decizii critice, pe cine pui pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală • Un mix echilibrat

    3. Ce rol mai are liderul în faţa echipei, când AI oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferi:

    O vacanţă lungă • Mai multe vacanţe scurte • Ambele

    5. Preferi colaboratori:

    Workaholics • Echilibraţi • Creativi

    6. Stil de leadership:

    Controlul este important • Autonomia echipelor este esenţială

    7. În leadership, cât contează (procente):

    Practica — 70%

    Imaginaţia — 30%

    8. În decizii, te bazezi pe (procente):

    Cifre — 80%

    Feeling — 20%

    9. Trei calităţi pe care le admiri la alţi lideri:

    Onestitate • Abordabilitate • Orientare pe termen lung

    10. Cât te ajută tehnologia în munca zilnică?

    1–30% • 31–60% • 60–90%
     

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Manuela Furdui, Managing Partner, Crowe România: „Admiraţia este rezultatul firesc al consecvenţei între ceea ce spui şi ceea ce faci”

    În opinia Manuelei Furdui, „în business, nu cauţi admiraţie, ci o construieşti zi de zi, prin decizii oneste, rezultate solide şi respect pentru oameni”. Leadership-ul nu există fără followership: un lider autentic este acela care inspiră oamenii să îl urmeze nu prin autoritate, ci prin încredere şi coerenţă. Când valorile unei companii sunt trăite autentic şi împărtăşite de echipă, admiraţia devine o consecinţă naturală, nu un obiectiv urmărit.

    Integritatea, competenţa şi capacitatea de a inspira şi motiva echipa, curajul de a lua decizii dificile şi modul în care liderul tratează oamenii cu respect şi empatie sunt principalii factori care generează admiraţie, punctează reprezentanta Crowe România. „Admirăm liderii care performează fără să piardă din vedere oamenii şi care definesc succesul nu doar prin rezultate, ci prin felul în care acestea sunt obţinute.” Şi, adaugă tot ea, performanţa ţine de cifre şi indicatori, iar succesul este personal şi ţine de sens şi impact, de ceea ce laşi în urmă, de modul în care reuşita ta se transformă într-o oportunitate pentru ceilalţi. „Un lider autentic ştie să le echilibreze: să atingă performanţa prin echipă şi să transforme succesul într-o poveste comună”, spune Managing Partnerul Crowe România. Compania este membru Crowe Global, o reţea internaţională de companii specializate în contabilitate, audit şi consultanţă. Firma se plasează pe locul şapte în topul naţional al companiilor de consultanţă pe baza cifrei de afaceri înregistrată la sfârşitul anului 2024 (14 milioane de euro), iar portofoliul Crowe România include servicii precum audit, taxe, consultanţă, contabilitate, digitalizare, consultanţă juridică şi salarizare. Compania are peste 250 consultanţi, peste 1.500 clienţi şi birouri în trei oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara. „Ne propunem să consolidăm Crowe România ca un hub regional de competenţă, încredere şi impact, un loc unde performanţa se măsoară nu doar în rezultate financiare, ci şi prin valoarea creată pentru oameni, clienţi şi comunitate.”

    Cât priveşte profilul unui lider autentic, Manuela Furdui spune că greşelile sunt inevitabile şi, de multe ori, necesare. „Mai important însă este procesul prin care le analizezi, înţelegi cauzele şi extragi învăţămintele potrivite. Un lider autentic nu trece repede peste o greşeală, ci o transformă într-un moment de învăţare pentru el şi pentru echipă. Acolo se formează discernământul şi maturitatea profesională. Într-o organizaţie sănătoasă, liderul nu este infailibil, ci conştient de propriile limite, dar şi de potenţialul pe care îl dezvăluie atunci când foloseşte fiecare experienţă pentru a creşte.”

    Iar în condiţiile în care tehnologia ne forţează spre modele de lucru tot mai „reci”, human touch-ul este ceea ce ne diferenţiază fundamental de AI. „La Crowe România, tehnologia este un partener de cursă lungă, nu un substitut al discernământului uman. Prin Digital Mind, compania din cadrul grupului specializată în automatizare şi soluţii inteligente, am învăţat că digitalizarea are valoare doar atunci când amplifică potenţialul şi performanţa oamenilor, nu când le înlocuieşte.”

    Deciziile care schimbă destine sunt mereu umane, ele cer empatie, judecată morală şi capacitatea de a inspira. Leadership-ul modern nu înseamnă să alegi între om şi tehnologie, ci să le faci să lucreze împreună, în echilibru şi cu sens, conchide Manuela Furdui.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatia • Judecata morală • Intuiţia • Autenticitatea • Viziunea pe termen lung

    2. În luarea deciziilor critice, pe cine puneţi pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală • Un mix echilibrat

    3. Ce rol are un lider în faţa echipei, când AI-ul oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferaţi colaboratori

    Workaholici • Echilibraţi • Creativi

    5. Stil de leadership

    Controlul e important • Este esenţial ca echipele să fie autonome

    6. Cât contează, în leadership (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)?

    Practica: 80% • Imaginea: 20%

    7. În decizii, cât vă bazaţi (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)

    Pe cifre 70%

    Pe feeling 30%

    8. Enumeraţi trei calităţi pe care le admiraţi la alţi lideri:

    Responsabilitate, perspectivă, viziune

    9. Cât vă ajută tehnologia în prezent în task-urile zilnice?

    30% • 31-60% • 61-90%
     

  • Adrem, implementare completă de Asset Management System pentru distribuitorii de energie

    Industria energetică trece printr-o transformare profundă, în care digitalizarea devine esenţială pentru un sistem eficient, sigur şi pregătit pentru viitor. Companiile care înţeleg această evoluţie caută soluţii flexibile, capabile să valorifice inteligent datele operaţionale şi să susţină procese decizionale complexe.

    Pentru aceste organizaţii, ADREM propune un Asset Management System (AMS) customizat – o platformă care unifică datele despre infrastructură într-un ecosistem coerent şi scalabil. Sistemul permite monitorizarea activelor în timp real, optimizarea proceselor de mentenanţă şi decizii predictive bazate pe date, crescând eficienţa operaţională şi reducând costurile.

    AMS integrează informaţii din SCADA, GIS, ERP, IoT şi rapoarte de teren în aceeaşi arhitectură, oferind o imagine completă a reţelei şi facilitând tranziţia de la reacţie la predicţie: operatorii pot anticipa defecţiunile, iar echipamentele sunt întreţinute sau modernizate în funcţie de starea şi riscul fiecărui activ.

    Decizii bazate pe calcule de risc

    La baza soluţiei dezvoltate stă un principiu simplu de administrate a datelor din reţelele energetice: Risc â Probabilitatea de Defecţiune (PoF) × Consecinţa Defecţiunii (CoF).

    Cu ajutorul formulei, fiecare activ – de la linii de 400 kV la transformatoare sau întrerupătoare – este evaluat pentru a determina impactul unei posibile defecţiuni. Datele din SCADA şi IoT oferă starea operaţională, GIS adaugă context geografic, ERP completează cu dimensiunea financiară, iar sistemele de management al lucrărilor furnizează informaţii despre performanţa zilnică. Din această sinergie rezultă un tablou de bord unic, care arată nu doar ce se întâmplă în reţea, ci şi de ce şi ce urmează să se întâmple, transformând fundamental modul în care se iau deciziile – pe baza datelor, nu a intuiţiilor.

    Un ecosistem complet de performanţă

    AMS este o arhitectură integrată, construită în jurul a patru componente majore:

    • EAM (Enterprise Asset Management) – gestionează centralizat activele şi lucrările de mentenanţă.

    • APM (Asset Performance Management) – transformă datele în informaţii predictive, identificând riscuri şi tendinţe.

    • AIP (Asset Investment Planning) – prioritizează investiţiile pe baza riscului şi performanţei activelor.

    • NMM (Network Model Management) – creează un „Digital Twin” al reţelei, sincronizând SCADA, GIS, ERP şi aplicaţiile analitice.

    Împreună, aceste module creează o platformă unitară de analiză, decizie şi operare pentru întreaga organizaţie.

    Caz real: primele sisteme AMS din România, implementate de Adrem

    ADREM a fost prima companie din România care a transpus această viziune într-un proiect real, implementând primele sisteme avansate de management al activelor pentru operatorii de distribuţie de energie.

    Platforma dezvoltată integrează date din cinci surse principale – GIS, SAP, MWM, ADMS şi MDM – şi gestionează informaţiile pentru peste 500.000 de active şi sub-active.

    Distribuitorii din România obţin pentru prima dată o imagine completă şi actualizată a reţelei, riscurilor şi priorităţilor de investiţie, iar sistemele generează automat planuri de mentenanţă şi investiţii, optimizând resursele şi reducând semnificativ costurile operaţionale.

    Proiectul este o premieră în industria energetică românească şi marchează începutul unei noi etape: cea a digitalizării profunde, bazate pe integrare, analiză şi predicţie.

    Beneficiile se traduc în rezultate concrete

    Companiile care adoptă o astfel de abordare nu doar îşi modernizează procesele — îşi transformă fundamental modul de operare. La nivel internaţional, sistemele de acest tip au demonstrat:

    • reducerea cu până la 30% a timpilor de întrerupere (SAIDI);

    • scăderea cu 20–40% a numărului de avarii neplanificate;

    • economii de 10–20% la costurile operaţionale (OPEX);

    • eficientizarea planificării investiţionale cu până la 50%;

    • şi, în medie, o recuperare completă a investiţiei în 3–5 ani.

    În plus, AMS aduce un beneficiu intangibil: încrederea în decizie. Prin trasabilitatea completă a datelor, fiecare acţiune poate fi justificată, fiecare investiţie poate fi argumentată, iar fiecare raport de performanţă poate fi susţinut cu dovezi.

    Prin această premieră, ADREM demonstrează că digitalizarea profundă a infrastructurii energetice este posibilă cu expertiză locală şi o abordare orientată spre rezultate. Proiectul devine un model de referinţă pentru industrie şi confirmă capacitatea României de a dezvolta soluţii energetice inteligente, cu valoare strategică.

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Miguel Antonio Jiménez, Chief Executive Officer, AJ BRAND: „Admiraţia este esenţială în business”

    Pentru Miguel Antonio Jiménez, admiraţia este una dintre cele mai puternice monede de încredere în afaceri. El consideră că relaţiile pe termen lung nu se construiesc doar pe rezultate, ci pe integritate, respect şi consecvenţă în acţiuni.

    „Admiraţia este fundamentală în business, atât din partea mea faţă de ceilalţi, cât şi în a genera admiraţie în ceilalţi, pentru că ea construieşte încredere, credibilitate şi relaţii pe termen lung”, spune Miguel Antonio Jiménez, Chief Executive Officer al AJ BRAND. El consideră că admiraţia vine din a face ceea ce promitem şi a face bine ceea ce facem: „Când oamenii admiră respectul tău faţă de ei, munca ta, integritatea şi impactul tău, businessul evoluează dincolo de tranzacţii şi devine un parteneriat şi o colaborare prietenoasă”. Pentru el, admiraţia apare datorită caracterului, nu statutului. Umilinţa de a asculta, de a învăţa şi de a rămâne autentic sunt fundamentale. „Pentru mine, cel mai important lucru este umilinţa de a-i asculta pe toţi participanţii, de a învăţa mereu de la toată lumea, respectul şi autenticitatea.” Oamenii admiră companiile care acţionează cu scop, oferă valoare şi rămân fidele principiilor lor chiar şi atunci când piaţa trece prin dificultăţi: „În sectorul energiei regenerabile, asta înseamnă nu doar producerea de energie curată, ci şi sprijinirea comunităţilor, investiţia în inovaţie şi contribuţia la o tranziţie energetică echitabilă şi sustenabilă”.

    Viziunea AJ BRAND este una pe termen lung: energie curată, accesibilă şi construită prin colaborare umană şi tehnologie eficientă. „Obiectivul nostru pe termen lung la AJ BRAND este să construim un viitor curat şi verde, cu energie regenerabilă cu adevărat accesibilă. Ne propunem să fim jucători-cheie în tranziţia către un sistem energetic stabil şi accesibil, creând proiecte de calitate, sisteme de stocare, reţele inteligente, consolidând comunităţile energetice, folosind tehnologie eficientă şi colaborare umană puternică.” Pe termen mediu, obiectivul AJ BRAND este să construiască o relaţie bună cu angajaţii, clienţii, furnizorii şi comunităţile apropiate, pentru a crea echipe capabile să acţioneze în direcţia obiectivului pe termen lung.

    Pentru Miguel Antonio Jiménez, leadershipul autentic include şi acceptarea unor greşeli — dar doar a celor care dezvoltă. „Pentru mine, există două greşeli pe care liderii trebuie să le permită: greşeala de a-ţi asuma riscuri cu strategii care ar trebui să genereze schimbări pentru creştere şi îmbunătăţire, şi greşeala de a avea încredere în deciziile echipei, oferindu-le puterea de a decide, pentru că asta le va genera propria încredere şi creştere. Aceste greşeli sunt greşeli de creştere şi învăţare, care generează umilinţă, înţelepciune şi rezilienţă. Greşeala reală care nu ar trebui permisă este să nu înveţi din ele.” Într-o eră digitalizată, el rămâne convins că nimic nu poate înlocui componenta umană a leadershipului. „Atingerea umană este mai importantă în această perioadă. Tehnologia poate optimiza procese şi poate genera rapoarte, dar nu poate inspira oamenii. Leadershipul autentic presupune să asculţi, să înţelegi motivaţiile echipei şi să conectezi scopul cu acţiunea, înţelegând starea reală a echipei şi a businessului.” Astfel, la AJ BRAND folosesc tehnologia ca instrument pentru a amplifica potenţialul uman, nu pentru a-l înlocui: Energia viitorului trebuie să fie curată, dar şi umană”.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatia • Judecata morală • Intuiţia • Autenticitatea • Viziunea pe termen lung

    2. În luarea deciziilor critice, pe cine puneţi pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală • Un mix echilibrat

    3. Ce rol are un lider în faţa echipei, când AI-ul oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferaţi un concediu:

    lung • mai multe concedii scurte • ambele variante

    5. Preferaţi colaboratori

    Workaholici • Echilibraţi • Creativi

    6. Stil de leadership

    Controlul e important • Este esenţial ca echipele să fie autonome

    7. Cât contează, în leadership (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)?

    Practica: 80% • Imaginea: 20%

    8. În decizii, cât vă bazaţi (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)

    Pe cifre 70%

    Pe feeling 30%

    9. Enumeraţi trei calităţi pe care le admiraţi la alţi lideri:

    responsabilitate, perspectivă, viziune

    10. Cât vă ajută tehnologia în prezent în task-urile zilnice?

    1-30% • 31-60% • 61-90%

  • Cine este românca ce a transformat o farmacie deschisă în urmă cu 32 de ani într-un adevărat fenomen şi a devenit una dintre puţinele femei miliardare din România?

    100 cei mai admiraţi ceo din România: 4. Roxana Maftei, fondatoare & CEO, Farmacia Tei / Grup Tei

    Cu aproape 32 de ani în urmă, antreprenoarea Roxana Maftei punea bazele Farmaciei Tei, o unitate de retail farmaceutic situată în centrul cartierului Lacul Tei.

    Din Farmacia Tei, care a devenit un veritabil „hipermarket” pentru medicamente, suplimente alimentare şi produse cosmetice, s-a desprins în 2013 şi businessul Bebe Tei, primul supermarket dedicat articolelor pentru copii.

    În 2024, Farmacia Tei a raportat o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, un profit net de aproape 66 de milioane de lei şi o echipă formată din peste 750 de angajaţi, consolidându-şi poziţia drept una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti din retailul farmaceutic. Sub conducerea Roxanei Maftei, grupul Tei continuă să investească în extinderea magazinelor în provincie — cu noi unităţi în Cluj-Napoca, Ploieşti şi Focşani — şi să păstreze acelaşi model de business bazat pe preţuri competitive, gamă extinsă şi încrederea clienţilor.