BusinessMagazin

Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • Multinaţionalele din România şi-au triplat profiturile în trei ani: Industria prelucrătoare şi comerţul sunt sectoarele care generează cele mai mari câştiguri străinilor

    Toate companiile din România au înregistrat profituri cumu­late de 68,8 mld. lei în anul 2016, de trei ori mai mult decât în anul 2014, arată o analiză reali­zată de prof. dr. Cezar Mereuţă, cerce­tător asociat al Centrului de Macromodelare Eco­nomică al Academiei Române şi mem­bru de onoare al Academiei de Ştiinţe Teh­nice din România. Din totalul profitu­rilor realizate de companiile din România, mai mult de o treime (34,5%), adică 23,8 mld. lei,  au fost generate în 2016 de filialele com­paniilor multina­ţio­nale. Spre com­paraţie, în 2014 multinaţionalele au generat profituri cumulate de 8,2 mld. lei, adică 23,8% din totalul profiturilor realizate de companii.

    „În fiecare din cei 3 ani analizaţi (anii 2014, 2015 şi 2016 fiind anii cu date definitive disponibile – n.red.), cel mai important vo­lum al profitului a fost înregistrat de industria prelu­cră­toare şi de co­merţ, în creş­tere procentuală în fiecare an. Acest fapt con­sem­nează că in­ves­tiţiile străine directe sunt centrate pe industria prelucrătoare pentru export şi pe comerţ pentru consum. Dacă această majorare a profiturilor din industria prelu­cră­toare este benefică pentru economie, în cazul comerţului reprezintă rezultatul mo­de­lului de creştere pe bază de consum exagerat, care cred că în curând se va încheia, deoarece nu e sustenabil“, a explicat profesorul Cezar Mereuţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • A început în 1993 cu un chioşc, iar azi conduce un grup de firme cu venituri de peste 50 de milioane de euro

    Bogdan Piţigoi şi-a început aventura antreprenorială în 1993 cu un chioşc, iar astăzi deţine un grup de firme care generează venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. În cadrul unei întâlniri cu presa, ce a avut ca scop prezentarea noii identităţi vizuale a Tester, el a vorbit despre istoria de 24 de ani a companiei, despre investiţii şi venituri, dar şi despre cât de interesat ar fi de extinderea în alte zone ale ţării.

    ”Nu ştiu dacă românii fac bani mai uşor, dar cu siguranţă fac mai mulţi“, spune Bogdan Piţigoi, fondator şi preşedinte al Tester Grup, referindu-se la motivul pentru care mediul de afaceri din Iaşi traversează un moment favorabil. ”în România e fain şi în Iaşi e şi mai fain“, râde el. ”Iaşi este în cel mai fast moment al său astăzi, atât din punct de vedere economic, cât şi social sau cultural. Este un oraş frumos în care merită să trăieşti, iar businessurile se dezvoltă, sunt joburi bune. Păi să termini tu facultatea şi să te angajezi la 500-700 de euro net? Acum zece ani nu visa nimeni la asta.“

    Născut în Roman (judeţul Neamţ) şi absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi, omul de afaceri de 47 de ani a intrat în afaceri încă din studenţie, când a lucrat ca distribuitor de produse alimentare, şi reuşea performanţa, povesteşte el, de a ”vinde câte 15 tiruri de snacksuri Star Foods pe lună la Iaşi“. După ce a distribuit snacksuri, ciocolată marca Poiana, băuturi răcoritoare şi îngheţată Delta, Piţigoi a renunţat la businessul de distribuţie în 2003, când a constatat că în 2002 făcuse un profit net de doar 1.000 de dolari. A luat atunci o decizie care s-a dovedit, în timp, a fi cea potrivită: a luat cei mai buni agenţi de vânzări pe care îi avea în distribuţie şi a pornit cu ei businessul de maşini.

    Au trecut 14 ani de atunci, iar şeful Tester Grup estimează o cifră de afaceri de 53 de milioane de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă o creştere de apoximativ 18% faţă de 2016, în vreme ce numărul de angajaţi a ajuns la 700.

    Casa Auto, ca brand auto din cadrul grupului Tester, a vândut anul trecut în jur de 3.000 de maşini, cu 24% mai mult faţă de 2016, în vreme ce businessul de autovehicule rulate reprezintă sub 10% din totalul vânzărilor. Mai exact, în ceea ce priveşte maşinile noi, Casa Auto are o cotă de piaţă de peste 50% în Iaşi. Segmentul auto a generat aproximativ 80% din cifra de afaceri a întregului grup, aproximativ 42 de milioane de euro. Pentru 2018, antreprenorul se aşteaptă la o creştere de 15%, la nivelul întregului grup. Privită în ansamblu, piaţa auto din Moldova se aseamănă, ca împărţire, celor din restul ţării: cinci maşini second-hand importate la una nouă. Judeţul Iaşi reprezintă 2,9% din piaţa auto naţională, iar numărul de unităţi comercializate în 2017 a fost de aproximativ 6.500-7.000.

    ”Din fericire, ieşenii nu au o predispoziţie spre maşini germane, aşa cum aud că e cazul în vestul ţării“, remarcă Piţigoi. ”Sunt interesaţi de maşini bune, aşa cum sunt cele franţuzeşti sau cele japoneze. Ceea ce am observat e că oamenii sunt foarte pregătiţi, consultanţii în vânzări trebuie astăzi să ştie meserie, să cunoască produsul, să «aibă argumentele la ei».“ Anul trecut antreprenorul moldovean nu a investit în spaţii auto noi, iar celelalte cheltuieli sunt greu de cuantificat, spune Bogdan Piţigoi. ”Dacă creşti stocul de maşini şi îţi cresc vânzările, da, este o investiţie, dar nu o cuantificăm, pentru că sunt investiţii operaţionale. Eu cred că ceea ce ne diferenţiază pe noi de ceilalţi sunt serviciile, adică tot ceea ce am construit în jurul afacerii de bază. în general, auto înseamnă vânzări, maşini noi, service; noi vrem mai mult. Eu am un vis: când un ieşean se gândeşte la maşini sau la orice ţine de maşini, prima dată să îi vină în minte Tester Grup, şi mai exact Casa Auto.“ în momentul de faţă, Tester Grup comercializează zece branduri auto, fiind, din acest punct de vedere, cel mai marea dealer din România.

    în septembrie 2017, Tester Grup a lansat primul serviciu de car sharing din România care va utiliza exclusiv vehicule electrice. După ce se înregistrează pe site-ul companiei, utilizatorii vor putea închiria maşinile de la unul dintre cele cinci puncte de încărcare şi le vor folosi atât timp cât au nevoie, autonomia fiind undeva între între 120 şi 300 de kilometri; flota de maşini electrice va fi distribuită în întregul oraş. Caby, aşa cum este numit serviciul, dezvoltă propria reţea de staţii de încărcare a maşinilor în parteneriat cu E.ON, care a demarat un program internaţional de mobilitate alternativă ce vizează realizarea unei reţele paneuropene de staţii de încărcare. Două dintre aceste staţii de încărcare sunt găzduite de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Caby va fi utilizat pentru început de angajaţii din companii, dar pasul următor implică extinderea flotei şi deschiderea către publicul larg. Flota numără zece maşini, iar investiţia totală în proiect s-a ridicat la peste 250.000 de euro.

    Un alt business semnificativ din portofoliul Tester este cel pe zona de imobiliare. Până în acest moment, Piţigoi a construit în Iaşi spaţii cu o suprafaţă cumulată de 65.000 de metri pătraţi. Compania a dezvoltat şi administrează 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A+ şi A prin proiectele Ideo, Centro şi Solo,  plus alte 18.000 de metri pătraţi de spaţii de producţie şi depozitare în primul şi cel mai mare centru logistic din Moldova, SOLO Park. Printre chiriaşii clădirilor deţinute de Tester Grup se numără Conduent (fostă divizie a Xerox), Oracle, GfK, Tata Technologies, KPMG sau Falcon Trading, o companie românească de software cu peste 70 de angajaţi. Reprezentanţele auto ale Tester Grup, ce funcţionează sub brandul Casa Auto, mai însumează aproximativ 17.000 de metri pătraţi. Alături de Bogdan Piţigoi, principalii jucători de pe această piaţă sunt Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group, şi Gheorghe Iaciu, acţionar al dezvoltatorului imobiliar Impact. Pe de altă parte, prin divizia de ospitalitate, Tester deţine restaurantul Ideo, din centrul cu acelaşi nume, precum şi Idei Cafe, adică lanţul de cafenele care deservesc Casa Auto.

    Antreprenorul moldovean spune că nu a intrat pe piaţa imobiliară rezidenţială pentru că i-ar fi greu să respecte standardele de calitate dorite şi să facă faţă pieţei rezidenţiale actuale. ”Ar fi mare investiţia vizavi de cât poţi să obţii când îl vinzi. Eu trebuie să pun fier-beton cât trebuie, trebuie să pun ciment de care trebuie, trebuie să am experţi, arhitecţi, proiectanţi; şi asta pentru că ţin în primul rând la ce facem noi, ca Tester Grup. Oamenii vor să cumpere foarte ieftin, nu contează ce – şi nu doar în România. Omul vrea să câştige foarte mulţi bani când se duce să muncească, cât de mulţi se poate, dar în momentul în care pleacă de la muncă se transformă într-un client care vrea să plătească foarte puţin. întâlneşte apoi nişte oameni ca şi el, care trebuie să trăiască vânzând produsul respectiv. Dubla asta ipostază generează dorinţa noastră, a tuturor, de a cumpăra foarte ieftin. Şi nu poţi să te pui cu asta, pentru că dorinţa clientului e cea mai importantă.“

    TIMPUL PENTRU O NOUĂ IMAGINE

    ”A fost primul rebranding, iar scopul a fost să facem ceva modern, care să ne reprezinte“, motivează omul de afaceri decizia de a dezvolta o nouă imagine. ”Când cineva se gândeşte la noi fără să ne cunoască, prima dată vede un material, o mapă, un pix, vede ceva; şi acel ceva trebuie să îi placă. Iar noi vrem să fim la nivelul la care zic eu că ar trebui să tindă orice companie serioasă din România, indiferent că e românească sau multinaţională.“

    Acesta e şi motivul pentru care angajaţii au fost implicaţi în procesul de căutare a noii identităţi, prin focus grupuri sau discuţii individuale alături de compania responsabilă de rebranding. ”Eu cred că dacă ei simt că e al lor, dacă ei simt că Tester Grup e firma lor şi le place, acesta e câştigul meu, pentru că ei sunt ambasadorii brandului.“ Tester Grup va ajunge în alte zone ale ţării atunci când se va ivi o oportunitate viabilă, descrie Bogdan Piţigoi viziunea sa legată de extinderea dincolo de Moldova.

    ”Nu am un plan imediat, dar atunci când apare o oportunitate vom fi pregătiţi să o analizăm. Eu când mă gândesc la afaceri mă gândesc la tot ceea ce înseamnă o activitate economică ce generează satisfacţia clientului şi profit. Ideea de extindere nu e un scop în sine. Am mai avut oferte, dar nimic nu s-a potrivit cu ceea ce voiam eu şi din punctul de vedere al sustenabilităţii economice în viitor. Dacă are sens, e business; dacă nu are sens, nu e business.“ A primit mai multe oferte de a vinde afacerea, atât de la oameni de afaceri din România cât şi de la străini. ”Au fost sume interesante – pentru ei – dar care nu au fost conform aşteptărilor mele sau am considerat că viziunea lor pentru viitorul businessului nu era ceea ce mi-aş fi dorit eu„, remarcă omul de afaceri.

    Atunci când vorbeşte despre piaţa muncii din Iaşi, Bogdan Piţigoi spune că nu a găsit niciodată oameni şi a preferat să îi formeze chiar el, dându-le ulterior posibilitatea de a avansa. ”Toţi managerii mei sunt dintre colegi care s-au angajat în primul eşalon, pe vremuri; directorul executiv lucrează de 23 de ani în firmă. Am înţeles de-a lungul timpului că e mult mai bine şi mai eficient să oferim oportunităţile oamenilor noştri. Eu am grijă să urmăresc fiecare om în ceea ce face, ce comportament are, ce atitudine, şi dacă îl văd că este bun intră în Academia Tester.“ Programul la care face referire şeful Tester Grup reprezintă cursurile cu traineri interni sau externi; acolo oamenii sunt descoperiţi şi intră pe listele de aşteptare, fiind avansaţi atunci când se eliberează un post.

    Dacă ar trebui să ia totul de la început, omul de afaceri spune că s-ar orienta către un business care nu necesită multe resurse – cel mai probabil o afacere în tehnologie. ”Mi-ar plăcea să am posibilitatea să mă asociez cu cineva care se pricepe la acest domeniu, aş investi dacă aş identifica o afacere în care să cred, care să aibă potenţialul de a face ceva.“

    Preşedintele Tester Grup insistă asupra ideii că onestitatea e cea mai importantă calitate pe care o poţi dovedi în afaceri. ”Eu întotdeauna am insistat să fim corecţi faţă de clienţi; poate vom pierde o vânzare, un client, dar pe termen mediu şi lung cu siguranţă vom câştiga. Avem timp să aşteptăm, nu vrem să câştigăm toţi banii anul acesta, nu vrem să vindem firma“, spune Bogdan Piţigoi. ”De-asta şi rebrandingul a durat atât de mult, pentru că am vrut să ştiu cu siguranţă ce facem. Până la urmă, omul nu cumpără imaginea ta, el cumpără serviciile tale, produsul tău. Dacă el o să vadă că totul e în regulă, că tu eşti corect, o să vină şi o să se întoarcă la tine. Eu le spun tuturor: «Nu am cum să îţi dau preţul acesta, să aduc bani de acasă», şi tot la mine vin. Dar pentru asta ai nevoie de timp, ai nevoie de ani şi ani.“

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Loredana Butnaru, general manager { Miele România }

    •   Loredana Butnaru se află la conducerea Miele România din anul 2013.
    •   Ea are un MBA în marketing obţinut la University of Ottawa.
    •   Între 2003 şi 2009 a lucrat la Gorenje, ocupând funcţiile de marketing & service director, respectiv marketing director.

    Cifră de afaceri (2018): cca 8,5 mil. euro

  • Doi antreprenori din Cluj au investit 190.000 de euro într-o cafenea-bibliotecă: spun că au vrut să facă un loc ca „acasă”

    Nicolae Doru Ţiţ şi Emilian Sergiu Rednic au pus pe harta locaţiilor din Cluj o cafenea-bibliotecă în urmă cu trei ani, sub brandul Bookla, din pasiunea pentru cărţi şi dorinţa de a construi un loc ca “acasă“.

    Pentru a-şi materializa ideea, cei doi au atras finanţare prin Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, la care au adăugat şi fonduri proprii, valoarea totală a investiţiei ridicându-se la aproximativ 190.000 de euro.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • CEO-ul ING România şi-a anunţat plecarea din România. Care sunt motivele

    După un mandat de 7 ani ca CEO al ING Bank România, Michal Szczurek a fost numit director de retail în ING Asia, mandatul său începând cu data de 1 iulie 2019, potrivit unui comunicat de presă trimis astăzi de reprezentanţii băncii.

     „În acest an, ING Bank România sărbătoreşte 25 de ani şi asta mi-a permis să mă uit în urmă nu doar la cei 7 ani petrecuţi aici, ci la tot ce au creat oamenii din ING. Şi spun creat pentru că doar prin efortul şi dedicarea lor am ajuns a şasea bancă din România, fără achiziţii externe. ING România e mai mult decât un start-up de succes, care a crescut într-o bancă serioasă şi relevantă. Am schimbat viaţa românilor făcând bankingul mai accesibil, eficient şi prietenos, am economist timpul clienţilor şi simplificat efortul lor, reuşind într-adevar să îi susţinem să fie cu un pas înainte atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală” – Michal Szczurek, CEO ING Bank Romania.

    Szczurek are o carieră de peste 20 de ani în industria bancară, având un rol semnificativ în formarea celui mai mare fond de pensii din Polonia. Atunci când s-a alăturat grupului ING, a fost numit Director de Retail al ING Bank Polonia, şi, înainte de a fi numit la conducerea băncii din România, a fost Director de Retail al TMB Thailanda pentru trei ani, timp în care a transformat o bancă deţinută anterior de stat într-un business retail de succes.

     

     

  • IKEA va începe să servească salată cultivată în propriile magazine

    IKEA a prezentat unul dintre containere în cadrul unui eveniment ce a avut loc în Germania, precum şi intenţia de a începe să servească salată proprie clienţilor, în restaurantelor sale, începând de luna viitoare.

    „Condiţiile în care este cultivată salata asigură un produs calitativ atât din punct de vedere al gustului, cât şi al dezvoltării necesare, cărora li se adaugă şi avantajul reprezentat de sustenabilitatea oferită de lipsa transportului”, a declarat Catarina Englund, manager de inovare pentru Ingka Group, companie ce deţine majoritatea magazinelor IKEA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost jucător de la Steaua a început o afacere cu 20.000 de euro. Azi are venituri de sute de mii de euro

    Înfiinţat în 2012, bussiness-ul cu fotografii pe suport magnetic Momentos a ajuns în cei cinci ani de activitate nr 1 pe piaţa de profil, cu o cifră de afaceri ce a depăşit anul trecut pragul de 300.000 EUR cu o echipă formată din 10 angajaţi şi 50 de colaboratori în întreaga ţară.

    ”Ideea mi-a venit când s-a căsătorit sora mea şi am văzut că exista acest tip de afacere în Statele Unite şi în Israel, iar în România lipseau serviciile acestea de pe piaţă. Am început cu 20.000 EUR pe care i-am investit în echipament şi o primă echipă de colaboratori. În prezent avem peste 1.000 de evenimente pe an şi putem susţine şi 25 de evenimente simultan”, explică fondatorul & CEO-ul Momentos, Cristian Brinză.

    Compania a intrat iniţial pe nişa evenimentelor private – nunţi, botezuri, aniversări – oferind beneficiarilor o experienţă diferită. S-a extins apoi şi pe segmentul evenimentelor corporate – lansări, târguri, festivaluri sau caravane-, lucrând cu agenţii de PR şi BTL, dar şi cu clienţi direcţi. De asemenea Momentos a introdus şi serviciile de cabinele foto, în prezent având 15 astfel de cabine.

    Pentru a deveni şi a se menţine nr 1 pe o piaţă foarte competitivă, Momentos a reinvestit mereu în cele mai moderne echipamente, personal bine pregătit şi servicii inovative. În prezent, compania are un portofoliu total de peste 7.000 de evenimente private şi corporate, lucrând pentru clienţi precum BCR, C&A, Desperados, Dove, OMV-Petrom, Salonul Auto-Moto, Telekom, Timişoreana sau World Class.

    ”Secretul succesului nostru constă pe lângă seriozitate şi punctualitate, în dorinţa permanentă de a învăţa şi a veni cu ceva nou: fie că vorbim de grafica frame-urilor de la magneţi, cele mai în vogă accesorii şi props-uri, precum şi noi servicii. De un an de zile am reinventat cabina foto, transformând un Volkswagen Trasporter din 1970 în Momentos Photo Bus”, mai spune Cristian Brinză.

    Cristian Brînză a fost sportiv de performanţă (a practicat volei la CVM Tomis şi Steaua) şi-a fondat propria companie la 24 de ani, pe care a crescut-o cu multă dedicare şi perseverenţă. În prezent, 65% din venituri provin din nişa corporate, restul de 35% fiind aduse de evenimentele private. Cea mai mare producţie de magneţi din istoria firmei a fost pentru un eveniment corporate de amploare, unde Momentos a reuşit să producă 15.000 de magneţi. Echipa şi-a format-o pe aceleaşi criterii pe care le-a învăţat din sport, angajaţii Momentos fiind foşti sportivi de performanţă. Pentru anul în curs, Cristian estimează o cifră de afaceri de 400.000 EUR, targetul pentru 2018 fiind de 500.000 EUR.

     

  • Trei români au lansat un nou tip de local. După mai puţin de doi ani au afaceri anuale de 3,5 milioane de euro

    Alin Negulescu, cu peste 15 ani de carieră în HoReCa, Jean Sasu, care a lucrat 10 ani în domeniul financiar, şi Alexandru Nanu, cu experienţă în media şi organizarea de evenimente, sunt antreprenorii care au lansat conceptul pentru cel mai nou loc de distracţie al clienţilor cu venituri cel puţin medii din Bucureşti. Restaurantele Nuba şi Nuba Summer Vibes din nordul Bucureştiului au fost deschise de cei trei antreprenori în urma unor investiţii de 900.000 de euro – primul restaurant Nuba a fost inaugurat în noiembrie 2015 pe strada Grigore Gafencu, iar Nuba Summer Vibes a fost deschis în vara anului trecut, pe malul lacului Herăstrău.

    Acestea au generat în 2016 o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, de zece ori mai mare faţă de cele trei luni de activitate din 2015, când compania opera un singur restaurant. Pentru anul în curs, antreprenorii previzionează o creştere de 20% a încasărilor pentru unităţile existente, dar planurile lor pe anul acesta includ şi deschiderea unei cafenele în Piaţa Dorobanţi – o investiţie de 300.000 de euro. Până la finalul anului trecut, cele două unităţi au avut peste 50.000 de clienţi pe parcursul celor 14 luni de activitate.

    Clienţii Nuba au între 25 şi 45 de ani, venituri peste medie, studii superioare, la care se adaugă „gusturile culinare şi aşteptările ridicate în ce priveşte serviciile din ţară şi din străinătate“, potrivit reprezentanţilor companiei. „Am ales acest segment de business datorită pasiunii pentru viaţa de noapte a Bucureştiului. Fiind clienţi fideli ai localurilor de acest tip şi observând piaţa, ne-am dorit să aducem un plus acesteia (…). Astfel, prin specificul restaurantului şi petrecerile desfăşurate în incinta acestuia joia, vinerea şi sâmbăta, dorim să atragem cât mai mulţi clienţi din ţară, dar şi din afara graniţelor”, spune Jean Sasu, managing partner al Nuba. În cadrul restaurantelor lucrează în prezent 85 de angajaţi şi colaboratori, urmând ca acest număr să crească cu aproximativ 30% în următorul an. Până în 2020, pronosticurile companiei arată că numarul total de angajaţi şi colaboratori se va dubla.

    Alin Negulescu şi-a început activitatea în HoReCa în 2002, cu un concept de cafenea, restaurant şi club, dispuse pe trei niveluri în aceeaşi clădire, operate sub numele de Tempo. „Piaţa nu era la fel de evoluată ca acum; clientela este mult mai rafinată în prezent, atunci era un pionierat. A fost o oportunitate de business pe care am speculat-o ca şi acum, dar lucrurile au evoluat mult între timp”, descrie Negulescu experienţa de început. După Tempo, care s-a închis între timp, a avut activităţi în zona de imobiliare, chiar în perioada de boom, iar în 2008 a deschis restaurantul Argentine, din centrul comercial Băneasa Shopping City.

    „A fost punctul de plecare pentru toate afacerile pe care le-am început ulterior. Mi-a oferit toată experienţa şi şcoala necesară pentru a creşte şi a ajunge, după 9 ani, la Nuba.” Antreprenorul observă că nu au existat mari sincope în HoReCa, chiar şi pe timp de criză. „Tendinţa de consum a existat dintotdeauna, nu s-a înregistrat o scădere, ci doar pe anumite segmente – cum ar fi cele premium în ceea ce priveşte restaurantele, pe care s-a simţit un regres în ultimii ani. Dar şi consumatorul s-a schimbat considerabil, călătorind mai mult, astfel că cerinţele în ceea ce priveşte meniul, nevoile de consum au evoluat. Altele erau pretenţiile de atunci, comparativ cu cele de acum.” Unul dintre lucrurile care nu au evoluat este turismul: „Turismul este zero, avem handicap în ce priveşte HoReCa pe turism. Dacă ne raportăm la alte capitale, vedem că turiştii fac 30‑40% din încasările restaurantelor, iar la noi cred că acest tip de client reprezintă 5%, este vorba mai ales de turism de business.”

    În prezent, Negulescu deţine în portofoliu, pe lângă unităţile Nuba,  restaurantul Argentine şi cafeneaua Bourbon Cafe din centrul comercial Băneasa, restaurantul de pe litoral Breeze; iar în curând îşi va mai adăuga în un spaţiu cu specific grecesc. Antreprenorul nu oferă detalii referitoare la valoarea acestor afaceri, dar se declară încântat de rezultatele obţinute. „Sunt foarte mulţumit de rezultatele financiare ale fiecărui business pe care îl am, toate sunt pe profit, nu m-a interesat şi nu sunt interesat să le fac o evaluare fiindcă nu sunt interesat să le vând.” Spune că va lua în calcul vânzarea când va ajunge la pragul de 30 de  locaţii. „În prezent, ne concentrăm pe acest proiect, şi vom face acest lucru în doi-trei ani, apoi probabil următoarele afaceri vor fi derivate din Nuba; în prezent vrem să întărim brandul şi să îl popularizăm.”

    În atingerea acestui obiectiv, colaborează cu Jean Sasu şi Alexandru Nanu, care sunt şi ei acţionari egali în business. Cei doi i-au devenit asociaţi după ce au stabilit că au un ţel comun; ei au încercat să deschidă o afacere similară în 2013. „Credeam că putem să aducem o îmbunătăţire pe piaţa evenimentelor de noapte”, spune Sasu. Nanu a lucrat timp de opt ani pe zona de evenimente şi media, iar Sasu a avut o carieră de 10 ani în domeniul financiar: prima slujbă, la 20 de ani, a fost de casier, iar în cinci ani a evoluat până la funcţia de director de sucursală, la mai multe bănci, printre care Marfin Bank şi Volksbank; „pe lângă toate astea, am şi petrecut, în fiecare seară, am testat piaţa vreme de 10 ani”, glumeşte Sasu. Nu au avut succes cu primul proiect – „voiam să facem un concept similar Nuba, dar nu am avut noroc să începem în locaţia în care ne doream. Nu am renunţat la idee, dar aşteptam momentul oportun”. Acesta s-a dovedit a fi cel în care l-au cunoscut pe Alin Negulescu, care intrase în cercul lor de prieteni.

  • Un actor şi un arhitect au readus la viaţă un brand românesc iubit de mulţi, după o pauză de peste trei decenii

    Pentru generaţiile mai vechi, Optimef este un brand de ceasuri din anii ’70 – ’80, unul dintre primele nume româneşti din domeniu. Pentru generaţiile tinere, acelaşi nume Optimef este asociat cu un ceas cool, tot românesc, plămădit de două minţi creative – un actor şi un arhitect – acum un an. Care este legătura dintre cele două?

    ”Optimef s-a lansat în anul 1979. Era un ceas electronic, «modern, precis, fiabil», după cum spunea o reclamă de la acea vreme“, îşi aminteşte Andrei Morariu, unul dintre cei doi tineri antreprenori care în urmă cu circa un an au readus la viaţă acest brand, însă în straie noi.

    Conceptul ceasului iniţial a fost o colaborare a întreprinderilor Mecanică Fină şi Optică Română din Bucureşti, de unde şi denumirea acestuia, Opti  – Optica Română şi Mef – Mecanică Fină.

    ”Au fost realizate şase variante de carcase: trei pentru ceasuri de damă şi trei pentru ceasuri bărbăteşti.“ Optimef a avut însă o istorie scurtă pentru că în cursul anului 1985 Mecanică Fină Bucureşti a lansat un model de ceas cu cuarţ cu motor ”pas cu pas“ sub denumirea Cromef. Modelele Cromef au reprezentat o etapă intermediară prin care s-a făcut trecerea de la varianta cu cuarţ digitală – Optimef – către modelele mecanice Orex, ce au fost produse începând cu noiembrie-decembrie 1985, povesteşte Andrei Morariu. Orex a fost de altfel cel mai cunoscut brand românesc de ceasuri.

    Şi totuşi, Andrei Morariu şi partenerul său de business Bogdan Costea au readus la viaţă Optimef.

    ”Totul a pornit în 2014 de la întrebarea: ce s-a întâmplat cu industria orologieră din România?. Din acel moment şi până când am ţinut primul Optimef în mână au trecut trei ani.“ |n tot acest timp, cei doi antreprenori au înregistrat marca, au umplut carneţele cu desene, au făcut multe simulări 3D, au căutat producători, au vizitat producători, au trimis şi au primit zeci de colete, totul culminând cu sosirea prototipului şi apoi producţia de serie.

    ”Am lansat Optimef în decembrie 2016 cu modelele Fărăzece Black şi Gold cu brăţara din silicon, urmate în august 2017 de modelele Copper şi Silver şi curele din piele. Relansarea Optimef este modul în care dorim să aducem un tribut industriei orologiere din România, capabilă cândva să producă ceasuri cu un design relevant chiar şi pentru zilele noastre.“

    Noile ceasuri Optimef au mecanism japonez şi sunt asamblate în Hong Kong. Tot în Hong Kong sunt produse şi ramele ochelarilor sub acelaşi brand, o nouă direcţie de dezvoltare a celor doi antreprenori. Ansamblarea acestora din urmă se face în România, iar lentilele sunt produse la Timişoara de Interoptik. ”Avem însă în plan, odată cu creşterea brandului şi a resurselor financiare, să mutăm cât mai mult din partea de producţie în România, atât timp cât raportul calitate/preţ rămâne unul foarte bun.“ Pe site-ul Optimef un ceas costă 650 de lei.
    Dar planurile celor doi antreprenori nu se opresc aici. Ei vor să dezvolte atât portofoliul de ceasuri, cât şi alte zone de business sub umbrela aceluiaşi brand.

    ”Curiozitatea ne defineşte şi ne motivează să ducem lucrurile până în acel punct în care excepţionalul este posibil. Dorinţa de a crea mereu lucruri noi, originale, ne poartă în direcţii neaşteptate, însă miza rămâne mereu aceeaşi: să extindem şi să perfecţionăm modul în care realizăm designul de obiect.“

    Fondatorii brandului Optimef sunt amândoi creiere creative: Andrei Morariu este actor, iar Bogdan Costea este arhitect. Andrei Morariu a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, iar Bogdan Costea a terminat Facultatea de Arhitectură şi Construcţii Oradea. ”Ne-am cunoscut în Bucureşti, unde am iniţiat mai multe proiecte culturale (Festivalul de Film Victoria) şi de design (studioul de creaţie Overlay).“ Pasionaţi de orologerie şi design de obiect, cei doi au hotărât să relanseze Optimef din dorinţa de a aminti că în România s-au produs ”lucruri cool înainte să ştim ce înseamnă cool“. De aici şi sloganul brandului: Nişte cool românesc. Din nou.
    ”Bineînţeles, există o responsabilitate sporită atunci când decizi să te atingi de ceva vechi în comparaţie cu a lansa un brand nou, însă am acceptat cu entuziasm această provocare.“ Au tratat încă de la început relansarea Optimef ca pe o renaştere, nu ca pe o continuare a vechiului brand.

    Optimef s-a lansat iniţial cu modelul de ceasuri Fărăzece. ”Designul modelului este dictat de felul în care citim de fapt ora: «e fără cinci / e fără zece / e fără un sfert…» – e felul firesc în care ne raportăm la trecerea timpului“, spune Andrei Morariu. Acesta a fost detaliul care a permis abaterea de la afişajul clasic printr-o distribuire originală a indecşilor pe cadran. Ora 12 este marcată cu un 0, iar minutarul măsoară timpul descrescător spre următoarea oră după ce trece de jumătate (30).

    ”Fărăzece este un ceas unisex cu un design clasic tradus în limbaj contemporan prin linii simple şi detaliile şi materialele de ultimă generaţie folosite. Rezultatul este un produs premium, robust, lipsit de artificii inutile de design, dar care spune o poveste“, cred fondatorii.
    Cu o carcasă din oţel inoxidabil 316L, mecanism japonez quartz Miyota şi geam din cristal mineral întărit, Optimef Fărăzece este un ceas fără vârstă, conceput şi construit să treacă testul timpului, adaugă ei. |n prezent, acest model este disponibil în patru variante de culori de carcasă şi patru variante de curele din piele.

    Începutul lui 2018 a adus şi lansarea unui nou produs. ”|ncă de la început ne-am propus să explorăm diverse domenii ale designului de obiect.“ Aşa a apărut Unibrow, prima pereche de ochelari de soare Optimef. De inspiraţie retro, Unibrow este un produs realizat din acetat, ochelarii fiind echipaţi cu lentile oftalmice Interoptik, fabricate în România după tehnologia nemţească Rodentock.

    ”Folosindu-ne de puritatea formelor geometrice, cărora le adăugăm de fiecare dată detalii mai puţin obişnuite, ne dorim să creăm obiecte de un lux discret în care frumuseţea se îmbină armonios cu funcţionalitatea.“ Cei doi antreprenori lucrează în prezent la alte două modele de ceas şi la o colecţie capsulă de genţi din piele, iar în paralel se concentrează pe promovarea brandului în ţară şi în afara ei.
    Acum produsele Optimef sunt disponibile în magazinul online propriu al antreprenorilor, dar şi în concept-store-uri precum Molecule F sau cel din cadrul Beans & Dots care cuprinde o cafenea şi un magazin multibrand.

    Anual cei doi antreprenori vând cam 200 de ceasuri, cu fluctuaţii importante de la lună la lună. Planul este însă ca aceste cifre să crească odată cu dezvoltarea brandului pe pieţe externe, unde doresc să intre tot în magazine de tip concept store. Până în momentul când businessul va funcţiona la turaţie maximă, cei doi fondatori îşi păstrează însă joburile curente.

    Tinerii antreprenori dau o a doua şansă la viaţă unor branduri româneşti care au scris istorie în comunism. Pegas este poate cel mai cunoscut brand românesc ce a fost readus la viaţă în ultimii ani la iniţiativa unor antreprenori locali. După doar şase ani de activitate, brandul produce anual 25.000 de biciclete şi are afaceri ce se măsoară în milioane. De euro.

    Pe urmele Pegas însă vin acum alte branduri româneşti cu istorie; motocicletele Mobra, ceasurile Optimef şi schiurile Reghin sunt câteva dintre exemple.

  • Românul care a renunţat să mai muncească pentru alţii şi a decis să-şi facă o afacere. Acum câştigă 1 milion de dolari stând pe un şezlong pe o plajă din Bali

    Acest tânăr român a găsit o metodă să facă bani şi pentru asta îi este suficient un calculator conectat la internet. Acest sistem de lucru îi permite să călătorească oriunde şi oricând, iar anul trecut firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari. Cum a reuşit asta? 

    Exploatând oportunitatea pe care o oferă comerţul global. Întins pe un şezlong de pe o plajă din Bali, românul a povestit într-un articol publicat de Business Magazin anul acesta cum a reuşit să-şi îndeplinească visul.

    Alex Hudiţan povesteşte că era angajat într-o multinaţională de doi ani de zile, unde ”aveam un titlu pompos, dar nu făceam mare lucru şi adevărul e că munceam cam 10 minute pe zi şi în rest mă uitam pe net“, când s-a gândit că trebuie să-şi părăsească jobul în căutare a ceva mai satisfăcător. ”Aveam un job stabil, călătoream de două ori pe an şi mi se părea că duc o viaţă bună, dar în acelaşi timp simţeam că mor pe dinăuntru.“ Avea nevoie de o schimbare.

    Mai mult, Alex Hudiţan spune că a avut un şoc când un prieten de-al lui a murit şi a mărturisit că ”dacă viaţa se poate termina oricând, atunci de ce să nu fac în viaţă doar ceea ce îmi place?“. Cu acest scop în minte, şi-a propus să călătorească, să vadă întreaga lume şi, de ce nu, să facă şi bani cât să-i permită să trăiască confortabil.

    El a găsit o metodă să câştige bani fără să fie nevoit să respecte un program fix sau meargă, zi după zi, în aceeaşi clădire de birouri. Tot ce are de făcut este să se asigure că are calculatorul la îndemână şi acces la internet; anul trecut, firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari şi o marjă de profit de 25-30%, potrivit tânărului. A reuşit acest lucru cumpărând produse din China şi vânzându-le pe Amazon în SUA. Şi face acest lucru fără să fie nevoit să viziteze fabrici în China sau depozite în SUA; este suficient să aibă un laptop şi conexiune la internet. ”Am vândut peste 100.000 de unităţi şi nu am atins nicio cutie cu marfă“, mărturiseşte românul.

    Totul a început după ce un prieten i-a povestit că a găsit o metodă de a face bani vânzând online după ce a urmat un curs. De curiozitate, Alex Hudiţan a căutat cursul pe internet; l-a găsit pe un site de torrente, de unde l-a şi luat. A urmărit cursul şi a înţeles că ar putea fi o metodă de a câştiga bani uşor. Alături de alţi patru prieteni a hotărât să încerce să vândă pe Amazon produse achiziţionate din China; activitatea s-a dovedit a fi şi profitabilă.

    Cum funcţionează acest model? |n primul rând, conform lui Hudiţan, este foarte importantă cercetarea, căutarea unui produs potrivit; pentru asta, o soluţie este identificarea unor produse cu potenţial pe Amazon, ”însă nu trebuie să fie produse extrem de căutate, pentru că acolo competiţia este prea mare“. Tânărul spune că trebuie selectate produse din rangul doi care pot ”să-ţi asigure vânzări constante“ şi unde presiunea concurenţilor nu este foarte mare. Aşadar, această perioadă de cercetare poate varia de la caz la caz. ”Eu am fost ultimul dintre noi patru care şi-a ales produsul“, spune românul fără a da detalii despre ceea ce comercializează. După alegerea produsului urmează căutarea acestuia la retailerii chinezi pe platforme precum Alibaba sau Aliexpress.

    Odată găsit produsul, trebuie transformat într-un brand autentic. ”Acesta este secretul!“ Un prim pas ar trebui să fie comandarea mai multor mostre de produse de la producători diferiţi, pentru a vedea exact calitatea, cum arată şi se comportă produsul. ”Alegi producătorul pe care-l doreşti cu care negociezi un preţ convenabil şi îi spui cum să arate produsul: ce culoare să aibă, unde să pună logo-ul tău şi aşa mai departe.“

    Antreprenorul spune că în unele cazuri comunicarea cu furnizorii chinezi poate fi dificilă, însă majoritatea sunt serioşi şi lucrurile se desfăşoară normal odată ce sunt convinşi că au clienţi de bună credinţă. Mai departe, produsele sunt trimise în SUA, în depozitele Amazon. Contra cost, compania americană se ocupă de depozitare, sortare şi aşa mai departe. ”Amazon ia un comision de listare de 15% şi încă 15% pentru a se ocupa de aceste lucuri“, explică Hudiţan. Apoi urmează vânzarea propriu-zisă. ”Pentru ca produsul tău să se vândă trebuie ca acesta să fie găsit uşor, să aibă o strategie de marketing şi, bineînţeles, recenzii bune.“

    Hudiţan a început această activitate în urmă cu trei ani şi în 2016 a atins cifra de afaceri de 1 milion de dolari. O sumă despre care spune că ar putea fi şi mai mare; menţionează că un prieten de-al lui câştigă chiar 1 milion de dolari pe lună. ”Marja de profit a unei afaceri pe Amazon ar trebuie să se situeze în jur de 20-30%. Dacă aceasta e mai mică, atunci businessul este mai riscant“, spune el.

    Antreprenorul român susţine că este nevoie de cel puţin 5.000 de dolari pentru comanda iniţială, transport, marketing, apoi mai este necesară o sumă de bani pentru următoarea comandă. Hudiţan recomandă comandarea unui stoc de 500 de unităţi, iar la un cost de 3 dolari pe produs, înseamnă 1.500 de dolari pentru comandă; trebuie luat în calcul şi costul transportului, de 1.000 de dolari, şi mai sunt şi alte ”cheltuieli iniţiale. De exemplu, ca să intri în algoritmul Amazon şi să te ia în vedere, trebuie să mai cheltuieşti încă 1.000 de dolari, apoi luăm o marjă mică pentru că dacă merge bine trebuie să ai nişte bani pentru următoarea comandă“.

    De ce Amazon şi nu alt magazin online? Amazon este un gigant care a crescut împreună cu piaţa comerţului online din SUA; iar cifrele arată că tot mai mulţi oameni preferă să-şi facă cumpărăturile online. Valoarea pieţei de e-commerce din SUA în 2016 a fost estimată de Statista la 360 de miliarde de dolari, iar prognozele se referă la o valoare de peste 630 de miliarde de dolari până în 2020. |n prezent, în SUA ponderea vânzărilor online din totalul vânzărilor este de 9%; spre comparaţie, în China ponderea achiziţiilor online din totalul vânzărilor este de 23%.

    Amazon a devenit o soluţie evidentă pentru americani atunci când aceştia aleg să cumpere ceva online. Conform firmei de cercetare de piaţă eMarketer, 44 de cenţi din fiecare dolar cheltuit online în SUA merge în buzunarele Amazon, în creştere de la 38 de cenţi cât era în 2016. ”Americanii folosesc Amazonul pentru cumpărături cum folosim Google pentru informaţii“, spune antreprenorul român.

    Americanii sunt consumatori înrăiţi,iar Black Friday din SUA este unul dintre cele mai mari evenimente de shopping din lume. Cumpărăturile nu se rezumă doar la lucruri de care oamenii au nevoie, ci şi la obiecte neesenţiale fără de care o persoană ar putea trăi liniştită. Potrivit Bloomberg, în al treilea trimestru al anului 2017 puţin peste 18% din achiziţii făcute de americani sunt obiecte din categoria lucrurilor nonesenţiale, cel mai mare procentaj din iunie 2010 până în prezent.

    Alex Hudiţan este de părere că te poţi ocupa liniştit de un astfel de business după orele de job, ”chiar recomand celor care au serviciu să şi-l păstreze şi să se ocupe de asta în timpul liber, iar atunci când part time-ul ajunge să-ţi aducă la fel de mulţi bani ca jobul, atunci poţi să-ţi dai demisia“. El consideră că o astfel de afacere are riscuri mici pentru că un astfel de model presupune cumpărarea de mărfuri ieftine, vândute relativ scump, ceea ce permite chiar reduceri de preţ. ”Poţi face o lichidare de stoc pentru a vinde toate unităţile pentru a fi break-even sau puţin pe pierdere“, crede antreprenorul.

    Hudiţan a ales varianta de a nu se ocupa de business full time şi dedică o parte importantă din timpul său călătoriilor. Acum are o echipă de cinci oameni care se ocupă de vânzarea celor nouă produse pe care românul le are în portofoliu în acest moment. ”Pentru timp liber am început businessul, nu pentru a face din ce în ce mai mulţi bani, ci să mă bucur de cei pe care-i fac“, explică Hudiţan.

    Pentru că, susţine el, nu era satisfăcut doar de acest business, a decis să împărtăşească secretele şi cu alţii şi să pornească alături de prietenul său Claudiu Stănculescu, care şi el are o afacere pe Amazon, un curs pentru cei care vor să le urmeze paşii. Este vorba despre un curs de 14 săptămâni în care cursantul va învăţa practicând cum să vândă pe Amazon.

    Totuşi, cum nimic nu este gratis în viaţă, cursul nu este unul ieftin, pragul de intrare fiind de 1.500 de dolari, ceea ce-l face inaccesibil pentru mulţi români, recunoaşte şi Hudiţan, care spune că afacerea nu este pentru oricine şi cei care vor să se apuce de această activitate ar trebui să aibă un capital iniţial de cel puţin 5.000 de dolari până să pună pe picioare procesul de vânzare constantă şi să aibă un cash-flow pozitiv. ”Nu este o oportunitate pentru toată lumea. Se adresează oamenilor care au o afinitate pentru antreprenoriat, celor care vor să facă lucruri. Ai nevoie de nişte bani şi nu recomand oamenilor care sunt la limită să intre în această afacere“, spune Hudiţan.

    Antreprenorul predă alături de Claudiu Stănculescu cursul SetUP, ajuns la a cincea ediţie. Numărul de participanţi a crescut de la o ediţie la alta; la primul SetUP, din iunie 2016, au fost 100 de participanţi. Pe parcursul celor cinci ediţii derulate până acum, peste 2.200 de persoane au urmat cursurile. Dintr-un simplu calcul reiese că de pe urma cursurilor cei doi au încasat peste 3 milioane de dolari dintr-un foc, adică mai mult decât i-a adus lui Hudiţan afacerea într-un an. ”Dacă există cerere, îl facem şi pe următorul. Nu ştiu câţi oameni vor urma cursul în viitor“, explică el.

    La întrebarea ”Dacă tu ai reuşit cu un curs de pe internet, alţii de ce nu ar reuşi?“, Hudiţan spune că oamenii sunt liberi să aleagă şi susţine că poţi reuşi să vinzi pe Amazon şi fără să urmezi cursul lui.
    Cursurile se ţin la distanţă şi aproximativ jumătate dintre cursanţi au şi început să vândă pe Amazon, în timp ce restul au diferite motive pentru care nu au făcut un business: fie nu au avut bani suficienţi, fie nu le place businessul sau ”nu simţeau că li se potriveşte“.

    Alex Hudiţan aseamănă cursul pe care-l conduce cu o şcoală de şoferi unde înveţi, practici, apoi ar trebui să ştii să conduci. ”Este un curs de 14 săptămâni şi în timpul cursului înveţi, dar şi practici. La sfârşitul cursului ar trebui să ai primul produs pe Amazon care să-ţi aducă venituri constante“, spune antreprenorul. Adaugă că nu există un tipar al cursantului şi este de părere că nu e nevoie de o pregătire specială pentru a putea face o asemenea afacere. ”Avem jucători de poker, antreprenori din offline, mămici care stau acasă, tot felul de oameni din medii diferite care au venit la cursurile noastre“, spune el.

    Alex Hudiţan îşi aduce aminte de o conferinţă în Ucraina unde a întâlnit mai mulţi tineri care vindeau pe Amazon fără ca măcar să cunoască limba engleză. ”M-am gândit că nu pot să vândă prea bine. Dar unul vindea de 30.000 de dolari, altul de 20.000 de dolari şi tot aşa. Cum se descurcă? Folosind Google Translate; în plus, au învăţat unde sunt butoanele şi cum arată meniul.“

    Alex Hudiţan nu ştie ce urmează după Bali, ”dar mai am multe de văzut. Peste o săptămână se împlinesc trei ani de când călătoresc continuu“.