Momentul reprezintă o bornă istorică atât pentru companie, cât şi pentru ecosistemul financiar local, confirmând maturizarea pieţei de capital şi potenţialul de dezvoltare al sistemului medical privat. Atingerea acestui prag simbolic vine într-un context marcat de volatilitate şi incertitudini economice, subliniind rezilienţa modelului de business MedLife şi relevanţa strategică a sectorului medical. Evoluţia acţiunilor companiei reflectă încrederea investitorilor într-o strategie orientată spre creştere sustenabilă şi performanţă operaţională.
La nouă ani de la listarea din 16 decembrie 2016, MedLife marchează un parcurs construit pe transparenţă, responsabilitate şi investiţii solide. În această perioadă, compania a derulat unul dintre cele mai ample programe de extindere din sectorul privat românesc, consolidând peste 60 de achiziţii şi dezvoltând o platformă medicală integrată la nivel naţional.
În paralel, MedLife a investit consecvent în tehnologizare, AI, roboţi, drone şi echipe medicale, contribuind la creşterea accesului la servicii de sănătate moderne pentru milioane de pacienţi. Totodată, compania a jucat un rol esenţial în ecosistemul pieţei de capital din România, setând noi standarde de transparenţă, raportare şi guvernanţă corporativă.
„Atingerea pragului de 1 miliard de euro capitalizare este o validare importantă pentru noi şi o dovadă că modelul MedLife rămâne solid şi relevant, indiferent de context. Este rezultatul unei munci consecvente, de trei decenii, şi al încrederii pe care investitorii, partenerii şi colegii noştri ne-au acordat-o. Le mulţumim tuturor pentru că sunt parte din această evoluţie.
Traversăm o perioadă complexă, cu presiuni economice, sociale şi geopolitice. Totuşi, credem că, odată cu implementarea ultimelor politici publice la nivel naţional, România are şansa să avanseze în direcţia corectă. În ceea ce ne priveşte, rămânem concentraţi pe investiţii în inovaţie şi cercetare medicală: genomică, inteligenţă artificială – în special în imagistică şi laborator, dezvoltarea programelor de prevenţie şi continuarea proiectelor de medicină personalizată.
Credem cu tărie faptul că pregătirea şi calitatea corpului medical MedLife ne-au ajutat să ne consolidăm poziţia de lider al medicinii private româneşti, iar prin transformarea într-o companie medicală de tehnologie am devenit un actor important al inovaţiei nu doar în România, dar şi în regiune.
Pe de altă parte, nu este de neglijat faptul că, pe fondul unui deficit bugetar senmificativ şi a măsurilor inerente ale administraţiei centrale de a-l reduce din ultimele luni, vânzările cu amănuntul au scăzut în această perioadă conform cifrelor INS, şi vor continua probabil să scadă la finalul acestui an. Si, pe acelaşi fond, sectorul medical privat a frânat uşor creşterea. Totusi, nu mă îndoiesc că, treptat, poate chiar începând cu al doilea trimestru al anului viitor, vom avea o şansă importantă de a relua creşterea sustenabilă” a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO al Grupului MedLife.
De la 466 milioane lei active totale în 2016, compania a ajuns la peste 3 miliarde lei în 2024. Extinderea reţelei la nivel naţional, peste 450 de unităţi medicale proprii, împreună cu peste 60 de tranzacţii de M&A, au permis construirea primului ecosistem medical integrat din România, acoperind servicii de prevenţie, laborator, ambulator, spital, imagistică şi medicină ocupaţională.
Principalele realizări financiare în cei 9 ani de la listarea BVB
- Total active: de la 466 milioane lei în 2016 la 3,02 miliarde lei în 2024, +548% faţă de 2016
- Cifra de afaceri: de la 502 milioane lei în 2016 la 2,72 miliarde lei în 2024, +441% sau de 5,4 ori faţă de momentul listării
- EBITDA: de la 70 milioane lei pro-forma în 2016 la 416 milioane lei pro-forma în 2024, +494% sau de 5,9 ori faţă de momentul listării
- Primul operator privat din România care depăşeşte pragul de 500 milioane euro cifră de afaceri pro-forma






Cum integrezi valorile personale în stilul de conducere? 








Pentru mine, linia dintre greşeală şi eşec se trasează în funcţie de reacţia ta: dacă înveţi dintr-o greşeală şi o foloseşti ca punct de plecare pentru a face mai bine data viitoare, nu ai eşuat. Greşelile asumate şi gestionate corect devin oportunităţi. Eşecul apare atunci când repeţi acelaşi greşeli sau refuzi să le confrunţi. Am învăţat că atât în carieră, cât şi în viaţă, e nevoie de un echilibru între autocritică şi realism. E important să îţi recunoşti limitele, dar şi să ai ambiţia de a le depăşi. Păstrez această abordare că un exerciţiu constant de dezvoltare profesională şi personală. Să trag linia indiferent în care dintre cele două cazuri ar însemna un eşec.



Un exemplu concret de inovaţie locală este Doritos – produs global, dar cu o amprentă românească. „Doritos e un produs «made in Romania», produs din porumb românesc pe o linie locală. Tocmai am lansat o aromă nouă, Cool Original, inspirată din pieţele occidentale, dar adaptată gustului românesc – cu sare şi smântână. Cred că e important că avem capabilităţi de producţie locale şi că putem crea valoare aici, cu resurse locale.” Un alt exemplu de inovaţie locală cu impact regional este Pepsi Twist Zero Zahăr. „Toată lumea ştia Pepsi Twist, dar nu exista o variantă fără zahăr. România a fost printre primele ţări care au cerut şi lansat acest produs. A avut un succes foarte mare, iar alte ţări s-au uitat la noi ca la un exemplu.” Succesul nu s-a datorat doar reţetei, ci şi detaliilor. „Ambalajul e extrem de important în inovaţie. Pe fondul negru al Pepsi Twist, am adus contrastul vizual al lămâilor galbene. Lumea alege în primul rând cu ochii. După aceea, am explicat retailerilor de ce produsul va funcţiona. E un proces care a durat peste un an până să putem spune că e un succes confirmat.” Au avut însă şi idei mai curajoase, care nu au avut neapărat succes: „Am lansat Lay’s cu aromă de castraveţi muraţi, pentru că toamna e sezonul murăturilor. Produsul nu a mers, dar era bazat pe un insight local şi a fost o lecţie bună. În fabrică mirosea a murături zile întregi, dar am învăţat că nu orice idee locală trebuie să devină produs”. La PepsiCo, oricine poate propune o idee – important e ca ea să se bazeze pe informaţii argumentate. „Mă interesează ce insight a stat la baza propunerii. Avem procese clare prin care o idee poate ajunge pe masa consumatorilor, dar totul pleacă de la o observaţie reală, nu de la inspiraţie pură.” Radu Berevoescu este, de asemenea, adeptul ideii că: „Inovaţia se bazează pe eşec. Probabil sub 10% dintre inovaţii au succes, dar acelea fac diferenţa. E important să scurtăm procesul – în FMCG, ne ia cam şase luni de la idee la raft. Ar trebui să fim mai rapizi, să lăsăm consumatorii să decidă ce rămâne şi ce nu”. Fiecare lansare este urmărită prin indicatori clari – de la penetrare în gospodării la vânzări generate. „Când un produs nu performează, nu îl uităm. Ţinem evidenţa acestor cazuri, ca să nu relansăm acelaşi concept peste doi ani. Dacă o facem, măcar să ştim ce schimbăm.” În ceea ce priveşte automatizarea, Radu Berevoescu este de părere că nu trebuie privită cu teamă. „În fabrica din Popeşti-Leordeni, am automatizat procese repetitive, cum era împachetarea cutiilor. Oamenii care făceau asta au fost recalificaţi şi operează acum utilaje moderne. În centrul din Dragomireşti avem un centru de training unde învaţă tehnologii noi. Nu pierzi oameni, îi transformi.” Iar când vine vorba de AI, Radu Berevoescu spune că foloseşte deja inteligenţa artificială pentru prognoze de volum. „Comparăm forecasturile generate de AI cu cele făcute de oameni. Când vom vedea că AI-ul are o acurateţe mai mare, probabil vom lăsa algoritmul să facă estimările pentru noi.” Inovaţia nu se întâmplă, de asemenea, fără resurse. „Există bugete dedicate pentru fiecare inovaţie, stabilite ca procent din cifra de afaceri. În primul an, investiţiile sunt mai mari, pentru că produsele trebuie susţinute. Altfel, nu ar avea suficiente şanse de succes.” Pentru companiile care vor să inoveze cu adevărat, mesajul lui Radu Berevoescu este clar: „Ar trebui să-şi asume riscuri, să elimine birocraţia şi să reducă timpul de la idee la raft. Şi, mai ales, să încurajeze oamenii din companie să vină cu idei”. Iar viitorul, crede el, ar trebui să fie format din momente anticipate. „Mi-ar plăcea ca în viitor consumatorii să aştepte momentul acela din an când PepsiCo lansează o inovaţie – la fel cum se aşteaptă lansarea unui telefon nou. Avem producţie locală, capacitate de adaptare şi o piaţă tot mai curioasă. E tot ce ne trebuie ca să inovăm de aici, pentru întreaga lume.” 


