BusinessMagazin

Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • Oamenii domnului Leviev

    AFI, cu activitati in industria diamantelor, in domeniul imobiliar, comert, telecom si media, este controlata de Lev Leviev, om de afaceri israelian originar din Uzbekistan, a carui avere a fost estimata de Forbes la 4,1 miliarde de dolari (2,8 mld. euro). Pentru Romania, AFI a anuntat ca are planuri de investitii de circa un miliard de euro. Cotroceni Park (unde antreprenorul este Danya Cebus, tot o firma din grupul AFI) va cuprinde un centru comercial, un hotel si cladiri de birouri. Africa Israel a mai cumparat anul acesta in Bucuresti patru hoteluri, pentru 18 milioane de euro, si terenul si activele fabricii Laromet, cu peste 77 de milioane de euro, urmand sa dezvolte aici cel mai mare proiect al sau din Romania, cu investitii estimate la jumatate de miliard de euro – un complex comercial si pana la 4.000 de apartamente.

  • Inca se lucreaza

    Deocamdata insa, pana ce grupul de lucru ajunge la un rezultat coerent, s-au inmultit deja semnalele ca patronatele au incredere mai curand in solutia aducerii de muncitori straini, in primul rand chinezi ori din Republica Moldova, dat fiind ca in Romania nu e criza de potentiali oameni de afaceri (care ar fi stimulati cu facilitatile proiectate), ci de forta de munca ieftina, dispusa sa lucreze pe bani putini. Anul acesta, Oficiul Roman pentru Imigrari estimeaza ca va elibera in total 12.000 de permise de munca pentru straini, aproape dublu fata de anul trecut.

  • Croatia intra in UE pana in 2010

    Restul mai au nevoie de cel putin cinci ani pentru a se pregati din punct de vedere economic si politic, se arata intr-un raport al Comisiei Europene, din care agentia The Associated Press a obtinut un rezumat.

    Raportul evalueaza progresele realizate de trei candidate actuale – Croatia, Turcia si Macedonia – si de alte patru cu sanse mari sa obtina formal acest statut in urmatorii doi ani, repectiv Albania, Bosnia, Muntenegru si Serbia. Croatia a fost avertizata ca mai are nevoie de reforme in sistemul judiciar, in lupta impotriva coruptiei si in a permite reintoarcerea refugiatilor sarbi care au parasit tara dupa razboiul din 1991–1995.

    In privinta Serbiei, cresterea economica a fost semnificativa in ultimul an, inflatia este neglijabila, economia de piata a devenit functionala, iar i1nvestitiile straine directe au continuat sa inregistreze o crestere solida. In schimb, au fost mentinute bariere birocratice excesive in calea investitiilor straine, iar procesul de privatizare a fost incetinit. Un alt minus din raport pentru Serbia este ca “fortele democratice sunt fragile si partidele nationaliste inca stabilesc agenda publica”.
    Albania, in ciuda performantelor inregistrate in economie si a rolului jucat in mentinerea stabilitatii regionale, continua sa fie trasa in urma de problemele cauzate de coruptie si de crima organizata.

  • 15% pentru popor

    Conform acesteia, 51% din actiunile companiei petroliere NIS vor fi vandute unui partener strategic (este vorba de cea pe care grupul Rompetrol si-a exprimat de mai multe ori interesul s-o cumpere). Statul va pastra 34% din actiuni, iar restul de 15% vor fi oferite gratis.
    Mladan Dinkic, ministrul economiei, a spus ca acelasi principiu va fi aplicat si la privatizarea companiei aeriene Jat Airways, urmand sa se mai stabileasca daca investitorul strategic va achizitiona 49 sau 51% din actiuni. Conform strategiei, statul va ramane actionar majoritar la compania energetica EPS, la Telekom Serbia, la aeroportul Nikola Tesla si la compania farmaceutica Galenika.

    Procentul pe care il va pastra va fi de 70% din actiunile acestor firme. Un pachet de 15% va fi listat la Bursa din Belgrad, tot 15% din actiuni urmand sa fie distribuite gratuit cetatenilor.
    Potrivit estimarilor, patru milioane de persoane vor beneficia de actiuni gratuite, avand de asemenea dreptul de a cumpara alte actiuni care sa valoreze cel mult 5.000 de euro. Dinkic a adaugat ca noua strategie de privatizare va intra in procedura de dezbatere parlamentara pana la sfarsitul acestei luni.

  • Ce-i ieftin se vinde bine

    Ritmul de crestere inregistrat in urmatorii ani de supermarketuri si de magazinele cu discont il va depasi pe cel al hipermarketurilor, in timp ce magazinele mici isi vor reduce serios activitatea.
    Cel mai mare avant il vor inregistra retelele cu discont (Biedronka, Lidl, Plus sau Netto), ale caror vanzari s-ar putea majora cu 34%.

    Pana in 2011, acestora li se va alatura si retailerul german Aldi, care a anuntat recent o campanie de extindere pe piata poloneza. Lanturile de supermarketuri, precum Stokrotka, Bomi, Alma, Polomarket sau Carrefour Express se estimeaza ca isi vor mari vanzarile cu 18%. In acelasi timp, marii perdanti vor fi proprietarii de magazine mici, ale caror vanzari se vor diminua cu 12%, de la 15,5 miliarde de euro in prezent la 13,6 miliarde in 2011.

  • Daca nu Microsoft, atunci poate Linux

    Fata de vanzari estimate de 20.000–50.000 de PC-uri, abia s-au vandut 1.500.
    Potrivit cotidianului de afaceri Kommersant, Aleksei Kravtsov, managerul Kraftway, companie specializata in asamblarea de calculatoare, a spus ca a descoperit ca in unele localitati de provincie oamenii aveau doar o idee vaga despre computere si nu auzisera niciodata de Microsoft.

    Programul “Un computer in fiecare casa” s-a derulat in aceasta vara, computerele puse in vanzare fiind dotate cu procesoare Intel si avand instalate softuri Microsoft. A doua etapa se asteapta sa fie lansata in luna decembrie.
    De aceasta data, campania va fi precedata de o promovare solida, iar cel mai probabil softurile Microsoft vor fi inlocuite de softuri Linux dezvoltate de programatori rusi. In plus, ministerul se afla in negocieri cu cele mai mari banci din tara pentru a facilita accesul la credite pentru cei ce doresc sa-si achizitioneze PC-uri prin acest program.

  • 20 de hipermarketuri pentru bulgari

    Compania franceza intentioneaza sa aiba magazine in toate orasele mari din tara, cum ar fi Varna, Stara Zagora, Veliko Tarnovo si Plovdiv, a anuntat Jerome Loubere, manager general al Carrefour Marinopoulos, subsidiara greceasca a companiei.

    Pentru inceput, vor fi deschise doar hipermarketuri, abia dupa aceasta faza fiind posibila intrarea cu magazine de dimensiuni mai mici. Carrefour a anuntat ca a incheiat deja acorduri cu cateva companii pentru inchirierea sau cumpararea unor spatii. La Sofia vor fi deschise doua magazine, una dintre ele urmand sa se deschida in viitorul complex Carrefour Tarigradsko, cu sase etaje, din care trei in subteran.

    Cand se va deschide, in 2009, acesta va gazdui alte 200 de magazine, pe langa hipermarket. Potrivit agentiei Colliers International, care are drepturile exclusive de negociere cu viitorii clienti, 60% din spatiile comerciale de aici au fost deja inchiriate. Potrivit unor surse din piata imobiliara citate de publicatia Dnevnik, Carrefour a inchiriat deja un spatiu si in viitorul Mall Bulgaria, aflat de asemenea in constructie.

    Reprezentantii companiei franceze estimeaza ca in 2009 vanzarile in Bulgaria vor atinge 20–50 de milioane de euro, in functie de numarul de magazine care vor fi deschise. Spre comparatie, Metro Cash&Carry, care detine opt hipermarketuri in Bulgaria, a avut anul trecut vanzari de 700 de milioane de euro. 

  • Veniti la Tirana

    Conform agentiei imobiliare internationale Obelisk, in Albania sunt cele mai mici preturi din Europa la proprietati, nu exista TVA si nici taxa de transferul de proprietate sau pe castigurile realizate.
    Cu acces la doua mari, Mediterana si Ionica, Albania are sanse de a-si dezvolta industria turistica, pentru acest an fiind estimata o crestere de 5,6% in acest sector. Salariile inregistreaza si ele o majorare anuala de aproximativ 10%.
    In plus, candidatura Albaniei pentru aderarea la NATO in 2008 si la Uniunea Europeana in 2014 au fost acceptate. In prezent, nu sunt restrictii pentru straini in ceea ce priveste achizitionarea de proprietati rezidentiale. Preturile de vanzare a proprietatilor se situeaza intre 550 si 800 de euro pentru un metru patrat construit.  

  • Mai bine la bursa din Varsovia

    Conform Financial Times, Andrei Verevski, proprietarul companiei si avocat al blocului politic BIUT, condus de Iulia Timosenko, spune ca listarea va arata oportunitatile uriase pe care le are agricultura ucraineana. Kernel, care detine 35% din piata locala de ulei de floarea-soarelui, are o valoare estimata de 350-400 de milioane de euro.

    Grupul controleaza mai multe fabrici de imbuteliere a uleiului de floarea-soarelui si cea mai mare retea de silozuri din Ucraina.
    Banii obtinuti vor fi folositi pentru construirea unor noi facilitati de productie de ulei de floarea-soarelui, rapita si soia, pentru unele facilitati portuare si pentru extinderea pe pietele externe. In procesul de listare, Kernel este consiliata de grupul financiar ING. Verevski se asteapta la o cerere substantiala din partea fondurilor mutuale si de pensii din Polonia, sperand ca firma pe care o detine sa beneficieze de o lichiditate ridicata.
    Andrei Bulah, de la biroul din Kiev al companiei de consultanta Deloitte & Touche, spune ca alegerea facuta de Kernel are mari sanse de succes, deoarece Varsovia este mai apropiata din punct de vedere cultural de Kiev decat Londra.

  • Crestere rapida, dar tot codasi

    In urmatorii patru ani, vor fi infiintate 850 de noi companii care isi vor desfasura activitatea in domeniul tehnologiei informatiei si vor infiinta peste 41.000 de noi locuri de munca. In ceea ce priveste evolutia cheltuielilor pentru IT in Europa Centrala si de Est, ritmul anual de crestere in urmatorii patru ani va fi de 13%, unul din cele mai ridicate din lume, ce va fi depasit doar de cel din Rusia (15%) si India (19%).

    In ciuda cresterii, nivelul cheltuielilor din aceasta zona ramane inca foarte scazut. De exemplu, in Franta se cheltuiesc acum pentru IT aproape 41 de miliarde de euro, in timp ce in intreaga Europa de Est cheltuielile ajung doar la 31 de miliarde de euro.
    In privinta pietei ucrainene, aceasta prezinta profilul unei economii emergente, aproape 84% din suma cheltuita pe IT fiind pentru echipamente hardware. In ceea ce priveste ponderea  cheltuielilor pentru IT in PIB, in Europa Centrala si de Est aceasta va ajunge la 1,7% in urmatorii patru ani.

    La nivelul regiunii, 62% din cheltuielile din acest an sunt pentru echipamente hard si 13% pentru software. Studiul a masurat si cota de piata detinuta de Microsoft din piata IT, fiind avut in vedere “ecosistemul Microsoft” – companii care vand, asigura service-ul sau distribuie produse care ruleaza cel putin un soft Microsoft. Astfel, in Ucraina, 52% din cei 72.100 de angajati din domeniul IT apartin “ecosistemului Microsoft”.