BusinessMagazin

Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • GEA Prasa face 500 de locuinte pe malul Lacului Tei

    Dezvoltatorul GEA Prasa va investi 96 de milioane de euro in proiectul rezidential Laguna Residence, amplasat pe locul fostei baze sportive Keoke, pe un teren de peste 53.000 de metri patrati, pe malul Lacului Tei.
    Laguna Residence va avea 504 apartamente, construite in doua faze.

    Prima faza consta in 252 de apartamente, dispuse in noua cladiri ce vor avea inaltimi de la trei la sapte etaje, si va necesita investitii de 45 de milioane de euro. Daca lucrarile vor evolua conform planurilor, primele apartamente se vor finaliza in octombrie 2009, spun reprezentantii GEA Prasa. A doua faza ar urma sa fie terminata la sfarsitul anului 2010 sau in 2011.

    GEA Prasa este un dezvoltator format printr-un parteneriat intre grupurile spaniole GEA 21 si Grupo Prasa. Compania mai are si alte proiecte pe piata romaneasca. "Nu am exagera deloc daca spunem ca in urmatorii trei ani vom cumula investitii de 300 de milioane de euro", a declarat Dorinel Cazacu, country manager al GEA Prasa.

    GEA Prasa mai are un proiect pe locul fostei fabrici de ulei Muntenia din Bucuresti, care presupune investitii de peste 130 de milioane de euro pentru constructia a 2.000 de apartamente. Compania mai este implicata intr-un proiect imobiliar la Constanta.

  • White & Case isi cauta spatiu de birouri la Bucuresti

    "Am vrea sa inchiriem circa 800 de metri patrati, dar cu posibilitate de extindere pana la 2.000 mp", a spus Michal Smrek, partener in cadrul biroului din Praga al White & Case. El a adus in discutie lipsa de spatii disponibile, dar si chiriile semnificativ mai mari decat in capitala Cehiei.

    Biroul din Romania va fi condus de Todd Schollenbarger, care a lucrat anterior la Linklaters, a doua firma de avocatura din lume. |n prezent, potrivit lui Smrek, White & Case are deja zece avocati care urmeaza sa lucreze la Bucuresti. Planurile sunt ca pana la deschiderea oficiala a biroului sa fie 15 avocati, a explicat Adelina Marin, asociat al White & Case. Ea lucreaza momentan la Praga, dar urmeaza sa se alature echipei din Bucuresti.

    Americanii intentioneaza sa se dezvolte agresiv. "Vrem sa fim numarul unu pe piata", a mai spus Smrek. Dar, pentru inceput, White & Case nu si-a propus sa se lupte pentru clienti cu celelalte case de avocatura din Romania. "Multi clienti internationali ai firmei sunt deja prezenti in Romania si ar putea sa lucreze in continuare cu noi. |n plus, multe companii din Cehia cu care lucram prin biroul de la Praga sunt interesate sa investeasca pe piata romaneasca", a adaugat Michael Smrek.

    De altfel, White & Case a fost deja implicat in tranzactii pe piata romaneasca, precum investitiile fondului ceh de investitii PPF Investments sau achizitia cladirii de birouri America House de catre grupul francez Ixis. White & Case a reprezentat autoritatile in procesul castigat de statul roman in fata americanilor de la Noble Ventures, pe tema privatizarii Combinatului Siderurgic Resita.

    |n piata avocaturii de afaceri se vorbeste de mai bine de un an de intrarea White & Case in Romania. La un moment dat, se zvonea ca White & Case va prelua casa locala Tuca Zbarcea si Asociatii, cu care de altfel colaboreaza in alt proces intentat impotriva statului roman.

    White & Case are, la nivel international, 2.100 de avocati in 35 de birouri din 23 de tari, si are venituri de peste 800 de milioane de euro anual.

    |n Romania sunt prezente mai multe firme straine de avocatura, la Bucuresti avand birouri primele doua ca marime din lume – Clifford Chance si Linklaters -, dar si alte firme de talie mai mica ca Salans, Cameron McKenna sau jucatori regionali precum Schonherr sau Wolf Theiss.

    De asemenea, in piata sunt mai multe firme locale puternice precum Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Tuca Zbarcea si Asociatii, Popovici Nitu si Asociatii, Musat si Asociatii sau Bostina si Asociatii.

  • Noua luni bune

    Desi aflata in mijlocul unui intens proces de restructurare, cea mai mare banca romaneasca, BCR, pune pe masa actionarilor de la Erste Bank rezultate (macar) pe masura celor pe care le pune orice alta banca din grupul austriac. In primele noua luni din 2007, profitul net al BCR a crescut cu mai bine de 21% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la aproape 220 de milioane de euro.

    E o situatie „satisfacatoare“ si cu perspective de a se mai imbunatati „putin“ in ultimul trimestru al anului, aprecia Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, la prezentarea rezultatelor grupului in fata analistilor la Viena. Spre comparatie, in aceeasi perioada, banca pe care o detin austriecii in Cehia, Ceska sporitelna, anunta un profit net (dupa deducerea participatiilor minoritare) de 260 de milioane de euro, in crestere cu 12,4% fata de aceeasi perioada a anului precedent. In Slovacia, Slovenska sporitelna afisa in septembrie o crestere a profitului de la an la an de 22% (pana la 90,6 milioane de euro). Si, in pofida restructurarii care „va continua sa afecteze si rezultatele din 2008“, dupa cum aprecia recent Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (actionar minoritar al bancii), austriecii reconfirma ca de la Romania asteapta mult: obiectivul de crestere a profitului net pentru BCR pentru 2007 ramane batut in cuie la 40% (inaintea deducerii costurilor cu restructurarea).

    Schimbarile interne si investitiile masive in retelele de sucursale sunt, de fapt, firul rosu care leaga primele zece banci din Romania, dupa ce sase dintre ele si-au anuntat rezultatele de la finele lunii septembrie. Desi lipsesc informatii despre BRD, Raiffeisen, Unicredit Tiriac si ING – care nu au publicat sau nu obisnuiesc sa-si prezinte deloc bilantul la noua luni – schimbarile de pozitie sunt evidente.

    Banca Transilvania, unul dintre cei mai agresivi jucatori in ultimii ani, pierde cota de piata in fata grecilor de la Alpha Bank, inviorati parca de atentia mai mare data zonei de retail sub conducerea lui Sergiu Oprescu si a celor de la Bancpost, scapati de acum de un proces de restructurare ce i-a tinut in loc in ultimii ani. „O restructurare profunda iti scade drastic capacitatea de a fi activ pe piata“, apreciaza presedintele Bancpost, Mihai Bogza, care poate insa de acum sa se bucure de rezultatele acestei transformari. Dupa primele noua luni din 2007, banca pe care o conduce – in echipa cu fostul vicepresedinte responsabil cu retailul de la HVB, Manuela Plapcianu, ce a preluat din acest an pozitia de director general al bancii elene – a obtinut un profit net de 14,5 milioane de euro, de peste cinci ori mai mare decat in aceeasi perioada din 2006. Mai mult, culegand acum roadele schimbarilor din ultimii doi ani, dupa cum spune tot Bogza, Bancpost se lupta acum pentru locul cinci cu ceilalti eleni din top zece, Alpha Bank. Greu de spus cine castiga, in conditiile in care diferenta dintre volumul activelor pentru cele doua banci este de 300 milioane de euro, iar cele patru miliarde de euro ale Bancpost (potrivit datelor actionarului majoritar, Eurobank) includ si finantarile externalizate.

    Indiferent de locul unde s-ar plasa in final, evolutia Alpha Bank in primele trei trimestre este notabila, in conditiile in care banca a reusit sa-si majoreze activele de trei ori mai repede decat piata, potrivit propriilor aprecieri, ajungand la o cota de piata estimata la 5,8%. Expansiunea retelei de sucursale cu 31 de noi puncte de lucru de la inceputul anului, pana la peste 100 in prezent, a ajutat-o sa ajunga la active de 3,7 miliarde de euro. Totusi, cresterea agresiva din ultimul an are costurile ei – o diminuare a profitului brut din primele trei trimestre cu aproape 17% fata de aceeasi perioada din 2006.

    Devansata de Alpha Bank (si probabil de Bancpost) din punctul de vedere al cotei de piata, Banca Transilvania incheie primele trei trimestre cu un profit net de 40 de milioane de euro si active de 3,4 miliarde de euro. Rezultate care, potrivit directorului general al bancii, Robert Rekkers, „inseamna aproape atingerea obiectivelor anuale cu trei luni inainte de sfarsitul acestuia“. Un motiv pentru ca directorul general al bancii romanesti sa afirme ca „tintele de profit pentru anul in curs vor fi depasite substantial“.

    Asteptari la fel de optimiste emite si austriacul Gerald Schreiner, sub bagheta caruia Volksbank a cunoscut in ultimul an o adevarata frenezie in activitatea de retail si a ajuns, la inceputul acestui an, intre primii zece jucatori. Doar in ultimul an, pariul cu retailul i-a ajutat pe austrieci aproape sa-si tripleze volumul de credite acordate (pana la 1,79 miliarde de euro la finele lunii trecute) si sa castige accelerat cota de piata. La sfarsitul lui septembrie, activele bancii ajunsesera la 2,7 miliarde de euro, in crestere cu 166% fata de aceeasi perioada a anului precedent – rezultat ce-l face pe presedintele bancii sa spere ca tinta (active de trei miliarde de euro), stabilita la inceputul anului, sa fie depasita. Schreiner, care spera sa vada banca cel putin pe pozitia a cincea pana in 2011, estimeaza ca in septembrie cota de piata a Volksbank a urcat la 4%, fata de de 2,3% la inceputul anului.

    In lipsa informatiilor despre rezultatele olandezilor de la ING Bank, care nu au anuntat situatia actuala, este destul de greu de estimat cat de mult au reusit austriecii sa urce in top si daca se plaseaza acum pe locul noua sau chiar si mai sus, pe opt. In schimb, caderea CEC pe ultimul loc din top zece in functie de active este aproape o certitudine. Doar o situatie greu de crezut, in care olandezii nu ar fi crescut aproape deloc, ar mai putea plasa singura banca comerciala ramasa in proprietatea statului pe un alt loc, atata vreme cat CEC a terminat primele trei semestre cu active de 2,64 miliarde de euro.

    Caderea CEC in clasamentul dupa active nu este o surpriza, in conditiile in care banca a intrat pe acest fagas de mai multa vreme, iar restructurarea a mers cu pasi mici in asteptarea unei privatizari ce n-a mai venit. Si totusi, eficientizarea – misiune pornita de fostul sau presedinte Eugen Radulescu si preluata in mai din mers de Radu Ghetea, fostul vicepresedinte al Alpha Bank – da roade, chiar daca nu la toate capitolele. CEC a anuntat la finele lunii septembrie rezultate care au surprins: un profit net de peste 21 de milioane de euro, mai mult decat dublu fata de anul precedent. Rezultate care, spune Radu Ghetea, „ne dau posibilitatea in perioada urmatoare sa ne concentram in principal pe modernizarea si eficientizarea bancii“.

    Din partea bancilor ce nu si-au anuntat inca rezultatele dupa primele trei trimestre, surprize prea mari nu ar avea de unde sa vina. Greu de crezut ca, dupa cum a evoluat in ultimele 12 luni, BRD ar putea fi urnita de cineva de pe locul secund al clasamentului si nici la capitolul profit analistii nu asteapta surprize neplacute. Rezultatele BRD vor fi date publicitatii pe 12 noiembrie, iar dupa inca o zi le vor publica si italienii de la UniCredit. Plasata pe locul patru, dupa Raiffeisen, UniCredit a trecut printr-un amplu proces de fuziune cu HVB Tiriac, incheiat in iunie. Noua banca, UniCredit Tiriac Bank, avea la data fuziunii active totale nete de 3,7 miliarde de euro (calculate pe baza bilanturilor celor doua institutii dupa primul trimestru). ING, pe de alta parte, nu isi prezinta rezultatele trimestriale pe piata locala, insa la nivel de grup ele vor fi facute publice in aceasta saptamana.

    Dupa noua luni ale lui 2007, schimbarile din top 10 al bancilor romanesti nu arata decat ca finalul anului s-ar putea dovedi si mai agitat. Cert este ca profiturile obtinute de bancheri aproape pe linie – chiar daca nu cu ritmuri de crestere la fel de spectaculoase ca in anii precedenti, dar oricum in urcare – par a-i da dreptate sefului de la Millennium bcp, una dintre „mezinele“ sistemului bancar romanesc. In pofida concurentei puternice, Filipe Pinhal, presedintele grupului portughez, spunea de curand ca se asteapta ca Romania, unde au intrat recent cu o investitie de la zero, va fi pentru grup piata cu cel mai mare potential. De la varful si, respectiv, din coada clasamentului bancar (in functie de active), portughezul Pinhal si austriacul Treichl – care se luptau acum doi ani umar la umar pentru BCR – au ceva in comun: pretentii ridicate de castig de la piata romaneasca.

  • Londra: conditii nefavorabile, RDS renunta la listare

    Operatorul telecom RCS&RDS a anuntat ca abandoneaza pe moment planurile de listare la bursa londoneza. Compania a invocat conditiile nefavorabile existente in mediile financiare londoneze.

    Un anunt publicat astazi de serviciul de informare al London Stock Exchange comunica retragerea RCS&RDS din procesul de listare prin cerfiticate globale de depozit (GDR). Conducerea companiei nu a facut pana la momentul publicarii nici o declaratie oficiala. Anterior, RCS&RDS anuntase in presa internationala ca dezvoltarea filialelor din regiune si a retelei 3G din Romania necesita investitii de 500 de milioane de dolari din afara grupului telecom si ca a fost aleasa varianta listarii la bursa londoneza a GDR.

    Veniturile anticipate din operatiune erau cuprinse intre 390 milioane si 540 milioane dolari, la un pret de listare situat intre 5,25 dolari si 7,25 dolari pe unitate. Valoarea emisiunii ar fi crescut pana la 575 milioane de dolari in cazul exercitarii optiunii de suprasubscriere. Anul trecut, compania romaneasca a obtinut venituri de 297,1 milioane de dolari.

    Principalul actionar al RCS&RDS este Cable Communications Systems (Olanda), controland 95,869% din actiuni. Persoane apropiate companiei estimeaza ca Zoltan Teszari, fondatorul companiei, detine direct si indirect 60% din RCS&RDS.
    Recent, compania care detine operatorul de telefonie mobila Zapp a renuntat la randul ei la un proces de listare la Londra, acuzand aceleasi conditii nefavorabile.

  • Bill Gates da bani pe internet in Romania

    Pana la sfarsitul anului viitor, Bill & Melinda Gates Foundation va cheltui in jur de un milion de euro pentru a aduce internetul in bibliotecile publice din Romania.

    Fundatia lui Bill Gates a acordat 1,4 milioande de dolari (0,96 milioane euro) organizatiei non-profit IREX pentru a dota cu calculatoare cu acces la internet bibliotecile publice din Romania. Finantarea nerambursabila face parte dintr-un program pilot care se intinde pe o perioada de un an ce ar putea fi continuat si in viitor prin refinantari ulterioare. Programul este parte a initiativei Global Libraries si urmareste imbunatatirea nivelului de acces la internet prin intermediul bibliotecilor vizand in special grupurile de populatie defavorizate.

    Anul trecut, William H. Gates III (51 de ani), fondatorul Microsoft, a anuntat ca se va retrage treptat de la conducerea companiei pentru a se dedica, alaturi de sotia sa, fundatiei caritabile. Sotii Gates au alocat 30 miliarde de dolari din averea personala acestei fundatii la care se adauga o suma similara din partea miliardarului american Warren Buffett, sustinator al initiativei.

  • De doua ori mai multi bani in private equity?

    "Valoarea investitiilor in private equity se va dubla in 2007 fata de 2006, a declarat Robert Luke, presedinte al asociatiei de investii private si capital de risc din sud-estul Europei (SEEPEA), la prima conferinta anuala a SEEPEA care se desfasoara marti la hotelul Howard Johnson.

    Potrivit statisticilor EVCA (European Private Equity and Venture Capital Association), in 2006 valoarea investiilor de private equity facute in Romania a fost de 110 milioane de euro. Luke "Valoarea investiilor ar putea ajunge la peste 220 de milioane de euro, numai pe baza tranzactiilor despre care stiu eu ca se afla in acest moment in negocieri". Atingerea acstui prag depinde, a completat Luke, de finalizarea negocierilor pana la sfarsitul anului. 

  • Bursa in picaj liber

    Bursa a intrat in picaj dupa decizia Standard&Poor’s de a revizui ratingul de tara, de la stabil la negativ.
    Un val de panica a invadat jucatorii, drept pentru care ordinele de vanzare le-au depasit cu mult pe celel de cumparare. Indicii au pierdut peste 2 procente fiecare, pe fondul unei lichiditati mult superioare celei de ieri.

    Valoarea totala a tranzactiilor la ora 13.00 era de aproape 17 mlioane euro, cu aproape 14 milioane euro la BVB. Cele mai multe ordine de vanzare au fost trecute in contul Rompetrol Rafinare (simbol RRC), mai mult de 23 milioane actiuni schimbandu-si proprietarul. Valoarea operatiunilor a fost de 0,75 milioane euro, cotatia inregistrand o scadere de 2,7%. Banca Transilvania (simbol TLV) a pierdut 2,8 procente din catatia de ieri, dar valoarea tranzactiilor se ridica la peste 2,5 milioane euro.
    Parerile investitorilor sunt impartite. Pe de o parte se asteapta formarea unui trend descendent de termen mediu, iar de cealalta parte se preconizeaza o crestere sustinuta odata cu atingerea unor cotatii minime pentru actiuni. De altfel, toti cei care au avut bani lichizi au cumparat astazi, preferand deschiderea unor pozitii pe termen lung.

  • Cine-i de vina pentru inflatie

    In conditii de inflatie reaprinsa si de ratare a tintei de inflatie pe 2007, BNR a crescut dobanda de referinta cu jumatate de procent, la 7,5%, iar unii se asteapta ca la sedinta din 7 ianuarie aceasta sa ajunga la 8%.

    Parerile sunt impartite in privinta vinovatului pentru urcarea brusca a inflatiei. Daca seceta si scumpirea petrolului sunt factori obiectivi, politica fiscala preelectorala, cu cresteri de salarii mult peste inflatie si cu majorari mari de pensii, au fost invocate de diversi comentatori spre a trasa din nou contrastul dintre politica monetara, cea care si-a facut in mod traditional datoria, si cea fiscala, unde disciplina e mai dificil de atins.

    Numai ca, la fel cum a facut si mai demult cand n-a dat credit ideii ca pensiile ar alimenta inflatia, nici acum guvernatorul Mugur Isarescu n-a criticat politica fiscala a Guvernului. Prezent la un seminar financiar alaturi de ministrul de finante Varujan Vosganian (foto), guvernatorul BNR a constatat, impreuna cu acesta, ca bugetul are la zece luni un excedent de 0,4% din PIB, iar aceasta „inseamna ca e o politica bugetara stransa“.

    Prin urmare, amenintarea la adresa preturilor nu vine de la excese de generozitate de la buget, ci din cresterile de salarii din sectorul privat (pe care Isarescu le-a criticat si in trecut, considerandu-le ca fiind peste cresterea de productivitate a economiei) si din asteptarile inflationiste create de anunturile din media privind varii scumpiri. Cat despre multcitata replica a lui Isarescu, „nu mai trageti de economie in atatea directii, ca se rupe“ (cu referire la solicitarile de bani mai multi pentru infrastructura, aparare sau protectie sociala), ea nu se referea la vreo politica deja aplicata, ci la pericolele viitoare ale lipsei de ierarhizare a prioritatilor in economie.
    E un avertisment pe care guvernatorul l-a repetat de o multime de ori in ultimii ani, fie ca era vorba sau nu de perioade preelectorale.

  • Bosch cumpara la Timisoara

    Grupul industrial german Bosch a anuntat saptamana trecuta preluarea companiei Business Relations Timisoara, furnizor de servicii de call center. Firma din Timisoara,  care are 150 de angajati, a avut anul trecut venituri de 1,2 milioane de lei si pierderi de peste jumatate de milion. Bosch Romania, unul din furnizorii de componente auto pentru Automobile Dacia, vizeaza anul acesta afaceri de 143 de milioane de euro, cu aproape 25% mai mult decat anul trecut.

  • Fix de la Orange

    Cel mai mare operator de telefonie din Romania, Orange, intra pe piata telefoniei fixe, odata cu lansarea unui serviciu integrat de telefonie fixa si acces in banda larga la internet, cu un tarif lunar de 12, 24 si 36 de euro (fara TVA). Lansarea intervine la cateva luni dupa ce Vodafone a lansat la randul sau servicii de telefonie fixa, iar concurenta pe acest segment este extrem de stransa. Romtelecom a lansat o campanie de atragere de noi clienti, reducand timp de sase luni tarifele cu 50% pentru cei care se aboneaza pe un an si timp de un an pentru cei care se aboneaza pe doi ani.