Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • Fix de la Orange

    Cel mai mare operator de telefonie din Romania, Orange, intra pe piata telefoniei fixe, odata cu lansarea unui serviciu integrat de telefonie fixa si acces in banda larga la internet, cu un tarif lunar de 12, 24 si 36 de euro (fara TVA). Lansarea intervine la cateva luni dupa ce Vodafone a lansat la randul sau servicii de telefonie fixa, iar concurenta pe acest segment este extrem de stransa. Romtelecom a lansat o campanie de atragere de noi clienti, reducand timp de sase luni tarifele cu 50% pentru cei care se aboneaza pe un an si timp de un an pentru cei care se aboneaza pe doi ani.

  • De la vest spre vest

    Un proiect de autostrada initiat de autoritatile de la Belgrad si sustinut de firma ungara Magyar Kozut, cu activitati in domeniul infrastructurii, urmeaza sa implice si Romania, noul drum urmand sa plece din Smederevo (Serbia) si sa ajunga aproape de Szeged (Ungaria), iar o ramura a lui va porni de langa Timisoara si va ajunge in acelasi punct terminus, loc comun de frontiera intre cele trei tari. Autostrada, ai carei initiatori spera ca vor obtine aprobare si finantare de la UE, ar putea fi prelungita ulterior spre Slovacia si Polonia. Intre timp, cealalta autostrada care ar urma sa traverseze Transilvania – autostrada Bechtel – a ajuns din nou motiv de controverse, dupa ce un fruntas al PSD a estimat la un miliard de euro pierderile din cauza intarzierii produse de renegocierea contractului dupa plecarea de la putere a partidului sau.

  • O megafuziune ratata?

    Nimic clar nu se profila, la sfarsitul saptamanii trecute, in privinta ofertei de preluare a bancii portugheze Millennium bcp de catre concurenta ei mai mica, BPI (Banco Portuguęs de Investimento). Presa portugheza scria ca Millennium a respins deja oferta BPI, agentiile de presa considerau ca inca e loc de discutie.

    Noul CEO al Millennium, Filipe Pinhal, a spus ca el n-a fost numit in aceasta functie ca sa vanda cea mai mare banca listata la bursa din tara, avand probabil inca vie in minte tentativa de acum cateva luni a predecesorului sau, Paulo Teixeira Pinto, de a prelua BPI (si al carei esec a dus, printre altele, la plecarea lui din functie). Pentru a linisti orgoliile, BPI a tot insistat ca nu e vorba de o oferta ostila de preluare, ci de o fuziune intre doua banci si ca e dispusa sa negocieze termenii.
    Propunerea BPI are in vedere un schimb de actiuni cu jumatate de actiune BPI pentru o actiune Millennium si evalueaza Millennium la circa 11 miliarde de euro, directorul executiv al noii banci urmand sa fie ales de BPI, iar presedintele de Millennium.

    Noua banca ar urma sa aiba o capitalizare bursiera de 16,4 miliarde de euro, sa fie a treia mare institutie financiara listata la bursa din Peninsula Iberica si sa permita economii de costuri totale de peste 200 de milioane de euro. Unul din motivele respingerii de catre Pinhal a ofertei (dar si al reticentei din partea bancii centrale portugheze) este insa faptul ca aceasta ar duce la deznationalizarea bancii, adica la un control crescut din partea bancii spaniole La Caixa, care acum detine 25% din capitalul BPI si care ar putea sa ajunga la o participatie de 20% din noua entitate Millennium BPI. De altfel, ziarele spaniole nu s-au ferit sa recunoasca rolul jucat de La Caixa in impulsionarea tranzactiei (dar si in esecul planului anterior al Millennium de a prelua BPI). La Caixa a cumparat saptamanile trecute 1% din Millennium de pe bursa, fapt interpretat de analisti prin intentia ei de a nu-si dilua in niciun fel participatia la viitoarea institutie rezultata din fuziunea bancilor portugheze. Or, tocmai promisiunea unei reduceri a participatiei spaniolilor la viitoarea banca ar fi acum conditia pentru ca discutiile de fuziune, in opinia Millennium, sa aiba vreo sansa.

  • Cotroceni Park, buget de peste 200 mil. euro

    Bugetul total al centrului comercial Cotroceni Park depaseste 200 de milioane de euro, dar este mai mic de un sfert de miliard, a declarat Reuven Havar, director general al companiei care dezvolta mall-ul din Drumul Taberei.
    Valoarea contractului de constructie semnat cu antreprenorul proiectului, firma Danya Cebus din Israel, este de 158 de milioane de euro, a precizat Havar. Aceasta valoare nu include costurile terenului, cheltuielile de proiectare, de marketing, de finantare etc, si nici valoarea lucrarilor de constructie deja efectuate (demolarea constructiilor existente, excavari, fundatii, a adaugat directorul Controceni Park SA. Ca urmare, "probabil ca bugetul total depaseste 200 de milioane de euro", a declarat Reuven Havar.
    Compania este controlata de grupul Africa Israel, prin divizia AFI Europe, care a preluat recent partea fondului de investitii american New Century Holdings (NCH). AFI Europe va plati 78 de milioane de euro pentru jumatate din actiunile Cotroceni Park, detinute de NCH, decizie ce arata, in opinia lui Havar, "increderea pe care o avem in acest proiect". Cotroceni Park a pornit ca un parteneriat intre grupul Africa Israel si NCH, fond de investitii ce detinea fabrica UMEB, pe terenul careia se va construi mall-ul.
    Complexul comercial va avea o suprafata inchiriabila de peste 75.000 de metri patrati, din care a fost deja inchiriata circa 80%. Mall-ul va cuprinde un hypermarket Real, un cinematograf cu 20 de sali operat de Cinema City (care aduce pe piata romaneasca primul IMAX – cinematograf 3D), precum si spatii operate de Domo, Intersport, Humanic etc.
    Cotroceni Park va fi deschis inainte de Craciunul lui 2009, a mai anuntat azi Reuven Havar.
    Proiectul mai cuprinde si patru cladiri de birouri si un hotel, dar proiectarea acestora nu a fost inca finalizata. Cele cinci cladiri ar putea avea un buget total de circa 100 de milioane de euro, a mai spus directorul Cotroceni Park.

  • “London Eye” de Bucuresti

    Compania Plaza Centers a anuntat ca va construi, in cadrul proiectului Dambovita Center, o "Roata a Bucurestiului", similara cunoscutei London Eye din capitala Marii Britanii.
    Dambovita Center este un proiect dezvoltat in parteneriat public-privat de compania Dambovita Center SRL, la care Plaza Centers detine 75% din actiuni, pe amplasamentul actualei Case Radio, in zona Eroilor din Bucuresti.
    Potrivit arhitectilor de la Chapman Taylor, proiectantii complexului, Roata Bucurestiului va avea un diametru de 60 de metri si va fi amplasata la o inaltime de 20 de metri fata de sol.
    Dambovita Center va mai cuprinde si doua turnuri de birouri, cel mai inalt urmand sa aibe aproape 150 de metri, valoarea care il va plasa drept cea mai inalta cladire din Bucuresti.
    In plus, proiectul prevede constructia unui hotel cu 320 de camere, a unui aparthotel cu 115 apartamente, a unui complex comercial cu peste 100.000 mp, spatii de divertisment si relaxare (un complex cinematografic cu 16 sali; un centru de divertisment; un complex spa&fitness; un casino; restaurante si cafenele). Spatiile de birouri din cadrul proiectului vor insuma 115.000 mp, cuprinzand atat cele doua turnuri, cat si alte cladiri din proiect , iar complexul va mai include si 300 de unitati rezidentiale.

  • ABN Romania se transforma in RBS

    ABN Amro Romania va prelua, in decursul anului viitor, brandul britanicilor de la Royal Bank of Scotland (RBS), a declarat la sfarsitul saptamanii trecute la Praga Hanne Wolf, seful comunicarii ABN pentru Europa. Grupul olandez a fost preluat recent de un consortiu format din RBS, Fortis (Belgia) si Santander (Spania). RBS, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din lume, nu este inca prezent pe piata romaneasca. Brandul ABN Amro va fi pastrat de belgienii de la Fortis, prezenti deja in Romania pe piata de leasing (prin Global Finance), pe cea de factoring (printr-un parteneriat cu Compania de Factoring) dar si pe cea bancara (oferind insa servicii bancare doar marilor companii).

  • Bursa de Valori incepe saptamana pe rosu

    Bursa de Valori Bucuresti a inceput saptamana in scadere. Pana la mijlocul zilei principalii indici au pierdut intre 0,4% si 0,9%, cea mai mare scadere fiind inregistrata de indicele SIF-urilor.
    Societatile de Investitii Financiare si bancile au fost cel mai intens tranzactionate, in top situandu-se SIF I Banat-Crisana, cu o valoare totala de 1,2 milioane lei. Banca Transilvania (simbol TLV) se situeaza pe locul secund cu aproape un milion de lei, dar cu ordine de cumparare de peste 800.000 lei. Actiunea TLV a pierdut 1,1% dela startul sedintei, in timp ce SIF I a sczut 1,4 procente.
    Actiunile Impact Developer & Contractor (simbol IMP) sunt suspendate de la tranzactionare pentru desfasurarea Adunarii Generale a Actionarilor. Printre deciziile ce urmeaza a fi aprobate in AGA se afla si majorarea capitalului social cu 85 milioane lei (circa 26 milioane euro) din fonduri proprii.

  • Seceta le-a stricat planurile

    Pretul ridicat al cerealelor a dus la sistarea planurilor de a deschide in Ungaria zeci de fabrici de bioetanol.
    Anual, acestea ar fi urmat sa foloseasca drept materie prima milioane de tone de cereale. Laszlo Zsemberi, care conduce operatiunile firmei suedeze Sekab in Ungaria, citat de agentia de presa Reuters, spune insa ca etanolul nu mai poate fi rentabil la un pret al graului de peste 150 de euro pe tona.
    In prezent, pretul graului a depasit in Ungaria 200 de euro pe tona. Compania suedeza anuntase anul trecut ca intentioneaza sa deschida in Ungaria patru fabrici de bioetanol, in urma unei investitii totale de 380 de milioane de euro. Din surplusul de cereale inregistrat anual de Ungaria urma sa fie utilizata o cantitate de 1,5 milioane de tone.
    Pretul cerealelor s-a dublat insa din cauza secetei severe care a injumatatit recolta din acest an. Zsemberi, care este si presedintele Asociatiei ungare a producatorilor de bioetanol, considera ca la actualele preturi la materii prime este imposibil pentru investitorii in fabrici de bioetanol sa obtina finantare de la banci.
    Ungaria, care in anii anteriori obtinea excedente de recolta, isi propusese ca in cativa ani sa ajunga la o productie anuala de bioetanol de 800.000 de tone. Laszlo Zsemberi spune ca aceasta va putea fi atinsa doar prin acordarea de subventii considerabile de catre guvernul de la Budapesta si de Uniunea Europeana.

  • Vrem profitul inapoi

    Grupul financiar Penta, care controleaza compania slovaca de asigurari de sanatate Dovera, va actiona statul slovac in judecata, din cauza interdictiei impuse companiilor de asigurari de sanatate de a-si folosi profitul in alte scopuri decat pentru plata serviciilor medicale.
    Suma ce va fi solicitata drept compensatii de catre Penta va fi de 450 de milioane de euro. Eduard Kovac, presedintele Asociatiei firmelor de asigurari de sanatate din Slovacia, a declarat agentiei de presa CTK ca alte trei companii iau in calcul initierea unor actiuni legale impotriva statului.
    De anul viitor, firmele de asigurari de sanatate din Slovacia isi vor putea utiliza profiturile doar pentru plata serviciilor medicale, iar actionarii acestora considera ca legea, initiata de guvernul cu vederi de stanga condus de prim-ministrul Robert Fico, reprezinta o incalcare a Constitutiei si a acordurilor internationale privind protectia investitiilor.
    Martin Danko, purtatorul de cuvant al Penta, nu a dezvaluit cand va fi depusa plangere impotriva guvernului slovac.