BusinessMagazin

Category: Afaceri

Stiri din afaceri

  • Expat în România: Expat 5 zile din 7

    Înainte de a alege oraşul de pe Bega, a studiat temeinic ţara, dintr-un capăt în altul. S-a stabilit la Timişoara în urmă cu şapte ani. însă, slovacă fiind, nu duce dorul tărâmurilor natale, căci merge acasă aproape în fiecare weekend. Ce plusuri şi minusuri remarcă în ţara noastră Ivana Martinakova, aflată la cârma operaţiunilor locale ale retailerului german dm drogerie markt?

     

    Am ajuns în România pentru prima dată în vara anului 2016. Am străbătut ţara cu maşina, de la vest la est, unde am văzut diferenţe mari în dezvoltarea fiecărei regiuni. Am venit cu gândul să vizitez înainte de a mă hotărî să rămân în Timişoara, însă oraşul m-a cucerit. Acum, ca şi atunci, văd în Timişoara un oraş în plină dezvoltare”, povesteşte Ivana Martinakova, CEO al dm drogerie markt. România rurală, la rândul ei, a impresionat-o total, cu toate că a sesizat şi aici discrepanţe punctul de vedere al dezvoltării de la o regiune la alta a ţării. „Acum, la şapte ani de când locuiesc aici, infrastructura încă mi se pare o provocare, cel puţin atunci când vine vorba de călătorit în ţară.” Din punctul de vedere al locurilor de vacanţă preferate, recomandă Delta Dunării, Poiana Braşov, Cluj-Napoca sau Iaşi – oraşele sale preferate pentru un city-break.

    Făcând o comparaţie între români şi compatrioţii săi, executiva spune că slovacii sunt un pic mai exigenţi şi reţinuţi cu produsele nou apărute pe piaţă şi performanţa acestora. „Aici, oamenii sunt mai deschişi să încerce produse noi, chiar din primele zile ale apariţiei pe piaţă. Oamenii urmăresc lansările, sunt documentaţi şi dispuşi să le testeze.”

    Ea mai spune despre români că sunt relaxaţi, spontani, capabili să se bucure de viaţă, creativi, „şi m-a impresionat faptul că majoritatea cunosc bine mai multe limbi internaţionale”. Nu admiră în mod special o singură figură românească, ci se declară „încântată în general de felul de a fi al românilor” şi se lasă inspirată de oamenii din jurul său.

    „Cuvântul «potenţial» îmi este cel mai la îndemână când mă gândesc la România. Această ţară este plină de oameni inteligenţi, care ştiu ce îşi doresc şi astfel pot realiza orice. România are potenţialul de ajunge pe cele mai înalte culmi, indiferent de domeniu, iar acest lucru l-a demonstrat în repetate rânduri, în aproape toate domeniile”, adaugă executiva.

    Acasă merge des, datorită proximităţii. „Sunt norocoasă din acest punct de vedere, deoarece mă duc acasă în Slovacia aproape în fiecare weekend. Distanţa îmi permite să nu simt dorul de casă, iar de câte ori mă întorc la origini profit la maximum.”

    Ca expat spune că nu are beneficii în plus faţă de un salariat din ţară, „deoarece sunt angajată ca salariat român – plătesc aceleaşi taxe şi impozite şi am aceleaşi beneficii”.

    În ceea ce priveşte preparatele locale, spune că întotdeauna găseşte ceva bun indiferent de regiunea în care se află. „Mănânc cu plăcere la restaurantele din ţară şi toţi cunoscuţii mei au fost plăcut impresionaţi de restaurantele din România şi revin cu drag aici. În afară de preparatele tradiţionale româneşti, apreciez mult influenţele italiene din bucătăria românească, foccacia cu buratta fiind un preparat pe care îl regăsesc mai mereu la restaurantele mele preferate din ţară. Ştiu că e cu specific italian, însă preparat de bucătari români devine unul cu totul special.” Consideră totodată că vinurile româneşti sunt, de asemenea, excepţionale. „Am descoperit în România vinul meu preferat: Sauvignon Blanc produs de cramele locale.”

     

    Birocraţia, luptă grea. Întrebată ce ar îmbunătăţi aici, executiva spune că birocraţia este încă o luptă grea în România, cu documente pe care e nevoie să le duci personal la ghişee, cu acte de care statul are nevoie şi aşa mai departe. „Cu toate că pandemia ne-a învăţat multe, ne-a deschis calea către digitalizare şi am făcut paşi mari în această direcţie, cred că mai avem de lucru aici şi cred că este nevoie de o investiţie serioasă în digitalizarea agenţiilor guvernamentale. Şi, aşa cum am spus şi mai sus, infrastructura este un alt punct slab al ţării, este mare nevoie de dezvoltarea reţelei de autostrăzi şi avem nevoie de acestea pentru transporturi, turism şi pentru economia ţării.” Consideră, de asemenea, şi că legislaţia din România ar putea fi îmbunătăţită pentru a permite accesul mai facil al investiţiilor.

     

    Mereu în mişcare. Vorbind despre felul în care se desfăşoară o viaţă obişnuită din viaţa sa în rolul actual, Martinakova spune că munca sa este una dinamică, împărţită între birou şi deplasări în ţară sau în UE. „Nicio zi nu seamănă cu cealaltă, mereu în mişcare şi mereu o provocare. De cele mai multe ori, când mă aflu la birou, ziua este plină de întâlniri naţionale, dar şi internaţionale, cu partenerii din concern. Însă astfel de zile sunt mai rare decât cele în care călătoresc în interes de muncă.” Potrivit ei, singurul dezavantaj la deplasările dese este faptul că în viaţa privată nu mai călătoreşte, ci preferă să-şi petreacă timpul în natură alături de câinele său, cu plimbări menite să-i consolideze atât sănătatea fizică, cât şi cea mentală. „Provocarea ultimilor doi ani a fost, fără doar şi poate, pandemia, care ne-a luat pe toţi pe nepregătite şi am fost nevoiţi să găsim soluţii eficiente din mers, în timp foarte scurt, cu o mulţime de limitări. Alături de echipă, am reuşit să gestionez situaţiile apărute atunci. Acum, dacă ar fi s-o luăm de la capăt, lucrurile ar arăta altfel, am fi mult mai pregătiţi.”

     

    Un an al schimbărilor. Anul 2022 povesteşte că a fost unul epuizant din punct de vedere personal. „Fiica mea a decis să studieze în afara ţării, iar din acest motiv am simţit un gol, atât în casă, cât şi în suflet, iar acest lucru a însemnat o mare schimbare pentru viaţa mea personală.” Pe de altă parte, din punctul de vedere al afacerilor spune că acestea au fost foarte reuşite – „ne-am urmat consecvent strategia, iar acest lucru a adus roade”. Ea aminteşte că luna septembrie a anului trecut compania a lansat şi magazinul online dm.ro, unde clienţii au posibilitatea de a comanda produse din confortul casei, cu livrare la nivel naţional, lansare urmată, la două luni distanţă, şi de lansarea aplicaţiei de mobil.

    „În 2023, ne dorim să continuăm să aducem produse noi, tendinţe şi surprize, cu o calitate foarte bună, la preţuri cât mai joase, dar întotdeauna cu o perspectivă sustenabilă asupra pământului şi naturii din jurul nostru. (…) Dorim să inspirăm oamenii din mediul nostru cu privire la sustenabilitate socială şi ecologică şi vrem să fim un exemplu în comunitate.”

    Totodată, spune că se concentrează de fiecare dată pe nevoile oamenilor – colegi, prieteni, clienţi, familie. „Scopul meu este de a le oferi lor sprijin pentru a-şi atinge propriile obiective şi visuri. Simt nevoia de armonie în cercul celor apropiaţi, atât în familie, cât şi în mediul profesional.”

    Îşi doreşte aşadar să construiască doar relaţii bazate pe încredere. „De aceea, consider că un an se poate numi complet atunci când la sfârşit trag linie şi constat că mi-am îndeplinit obiectivele atât în viaţa privată, cât şi în cea profesională. De fiecare dată urmăresc să realizez acţiuni pe tot parcursul anului, astfel încât, la final de an, în perioada sărbătorilor de iarnă, să simt împlinire şi recunoştinţă.”

     

    Greşelile, episoade de învăţare. În privinţa echipei, executiva spune că pune accentul pe autenticitatea fiecărei persoane şi pe dialog. „Un adevărat lider are limbajul clar, concis, orientat către obiectiv. Totodată, sunt importante interesul pentru inovaţie şi curiozitatea faţă de informaţii noi, care să te ajute să-ţi clădeşti un mod de gândire mai bun pentru cei pe care-i conduci. Există o diferenţă clară între un lider adevărat şi un simplu şef, iar noi încercăm mereu să fim aproape de membrii echipei, să dezvoltăm împreună compania. (…) Pentru mine important este să înţeleg care sunt motivele pentru care un om doreşte să lucreze în dm. Valorile şi obiectivele de viaţă ale unui viitor membru al echipei provenite din motivaţia interioară îmi arată dacă acestea sunt în concordanţă cu cele ale companiei.”

    La polul opus, susţine că nu poate tolera minciuna şi nu-i plac certurile inutile, ci mai degrabă apreciază soluţiile aduse într-un moment tensionat. „Consider că doar cine nu este implicat cu adevărat nu poate greşi, de aceea încurajez rezolvarea problemelor prin comunicare, încrederea fiind foarte importantă pentru cooperare şi soluţionarea conflictelor.”

    La acest capitol are însă şi o filosofie puternică de viaţă, „şi nu văd lucrurile ca pe greşeli sau probleme gestionate defectuos, ci ca pe episoade de învăţare”. Le percepe ca pe nişte provocări pe care toată lumea le întâlneşte de-a lungul carierei, inclusiv ea. „Astfel, pot spune că nu am făcut greşeli, ci doar am acumulat experienţă, am aflat informaţii noi şi am găsit căi inovatoare pentru a rezolva problemele sau situaţiile apărute în business. Din fiecare decizie am avut câte ceva de învăţat, iar pentru asta sunt recunoscătoare. Nu aş schimba nimic în cariera mea, cred că fiecare obstacol a dus la drumul pe care înaintez acum.”

    Tinerilor profesionişti, Ivana Martinakova le transmite că motivul interior este cel mai important, indiferent de domeniu sau de poziţia în scara ierarhică a unei companii. „Lucrurile pe care le faci sunt cele care dau sens, într-o formă sau alta, vieţii tale. Decizia de a urma o anumită profesie, decizia de a lucra într-un loc sau altul, de a urma cursuri de formare profesională sau pentru a învăţa ceva nou – sunt toate necesare şi trebuie să fie în acord cu sensul din interiorul tău. E important să nu-ţi calci pe propriile valori niciodată pentru a nu te simţi de parcă îţi conduce altcineva viaţa. Şi foarte important este să nu faci lucrurile pentru că «trebuie» făcute, ci pentru că îţi doreşti să le faci şi, iarăşi important, să nu faci lucrurile «aşa cum trebuie făcute», ci să le faci bine.”  

     

    Carte de vizită

    Ivana Martinakova, CEO, dm drogerie markt

    1. Este absolventă a  Brno International Business School;

    2. Primul său job a fost ca asistent achiziţii la dm Slovacia, între anii 1996 şi 1999;

    3. S-a angajat apoi ca manager de marketing la Seagrams, tot în ţara natală;

    4. În 2000 s-a întors în echipa dm Slovacia, ca director logistică, vânzări şi procurist;

    5. În 2016 a preluat operaţiunile locale ale dm România.

  • De la business la hyperbusiness. Ce urmează, pentru MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private?

    O platformă de diagnostic rapid, exact şi posibilitatea ca grupul MedLife să fie la cel mult o oră şi jumătate de orice pacient din ţară sunt doar două dintre obiectivele bifate de Mihai Marcu, preşedintele MedLife. Ele vin însă după ani întregi de muncă, strategii şi adaptare. Cum vede preşedintele celui mai mare operator medical privat din România sistemul sanitar românesc şi ce planuri mai are?

    Viziune, nou, tehnologie, diagnostic sunt câteva dintre cuvintele care apar cel mai des în discursul lui Mihai Marcu, preşedintele celui mai mare jucător privat din domeniul sănătăţii – MedLife. Din biroul său de la parterul unui ansamblu de clădiri ale companiei, de unde îi vede şi pe pacienţii care caută soluţii la problemele medicale, Mihai Marcu creionează planuri de extindere pentru businessul pe care îl conduce de aproape 20 de ani. Ce trenduri şlefuiesc viitorul în medicina privată? „În ultimii ani, s-au întâmplat câteva lucruri majore în sistemul medical. Primul este o întoarcere a medicilor, în special a celor cu înaltă calificare, foarte mulţi chirurgi revin în România, şi nu numai, fapt care mi se pare important, deoarece salariile au devenit atractive. Este şi o întoarcere a pacientului către spitalele private. Sunt spitale importante, cu anvergură, care deja fac lucruri complicate la nivel de tratamente. Este a doua tendinţă a pieţei, care ne bucură şi pe noi, fiind parte din sistemul de servicii private din România”, a spus Mihai Marcu, preşedintele consiliului de Administraţie şi director general al MedLife. Creşterea salariilor din sistemul sanitar a mai diminuat diferenţele dintre România şi vestul Europei, care a devenit în ultimii ani destinaţia preferată a tinerilor medici. Astăzi, salariile medicilor în ţară sunt comparabile cu cele pe care le-ar primi în afara ţării. Intervin însă aspecte care ţin de familie, de statutul medicilor în propria ţară, care încep să cântărească în favoarea deciziei de întoarcere în România, crede preşedintele MedLife. El vorbeşte despre o „aducere a cunoaşterii înapoi”, lucru la care contribuie şi sistemul privat, prin extinderea şi aparatura pe care o pune la dispoziţie, similară şi, în unele cazuri, chiar mai nouă decât în Occident. „Cred că în momentul de faţă cam o treime din veniturile aduse de spital sunt făcute de medici care s-au întors din străinătate. Bucureştiul nu mai este la 10 ore de Paris, este la două ore şi jumătate, adică atât cât faci şi de la Lyon, de exemplu. Medicii pot face un city break, merg la schi, la mare, au un salariu competitiv, tehnologie de vârf şi familia alături chiar reprezintă un avantaj. În afară sunt înstrăinaţi de prieteni, colegi, familie, pe când aici sunt în ţara lor, câştigă la fel de bine, au o demnitate a vieţii şi se află între prieteni şi familie”, crede preşedintele MedLife. În plus, şi aparatura de ultimă generaţie din multe unităţi private, de la roboţi DaVinci la imagistică performantă, contribuie la decizia specialiştilor de a reveni în ţară.

     

    Amprenta MedLife. MedLife a pornit în 1996 cu o singură clinică şi patru specialităţi medicale, în urma deciziei medicului Mihaela Cristescu, mama acţionarilor Mihai şi Nicolae Marcu. În aproape 30 de ani de la înfiinţare, brandul medical a ajuns pe primul loc în piaţa de profil. Mai mult, MedLife are astăzi, pe lângă clinici, şi spitale, laboratoare, cabinete stomatologice, farmacii, distribuţie de medicamente, dar şi abonamente medicale. „Suntem lideri de piaţă în zona de ambulatoriu, alături de alţi jucători mari, aici statul e mai puţin prezent. Suntem singurii care acoperă toate oraşele de peste 150.000 de locuitori. Este foarte multă tehnologie, foarte multă imagistică, laboratoare, deja nu mai este nicio diferenţă între ce înseamnă imagistică în România şi ce este în Occident, ba chiar România are o tendinţă mai mare pentru nou”, precizează Mihai Marcu. De la prima clinică deschisă acum aproape trei decenii, MedLife a devenit un jucător naţional prin dezvoltarea din ultimii ani, în special în zona de laboratoare medicale, de diagnostic, dar mai ales prin reţeaua de clinici. Astfel, circa 25.000 de oameni ajung în ambulatoriile operatorului privat. „MedLife este o platformă de diagnostic la nivel naţional, construită structural, sistemic, cu acoperire pe oraşele mari, singura care are această capacitate. Suntem un jucător major pe ambulator, ceea ce înseamnă că cele 30 de clinici de mari dimensiuni pot să ofere servicii de la gastroenterologie, CT, RMN, ecografie. La acestea se adaugă alte sute de clinici mai mici care deservesc pacienţii pe specialităţi conexe şi investigaţii de laborator. Tehnologia contează enorm şi ajută foarte mult. Cheia în ce înseamnă partea de ambulatoriu înseamnă capacitatea de diagnostic. Capacitatea MedLife de diagnostic prin laborator şi imagistică este foarte bine pusă la punct”, caracterizează Mihai Marcu sistemul pe care l-a creat în ultimii ani. După divizia de clinici şi ambulatorii, al doilea segment important pentru MedLife este cel de spitale. În această divizie, preşedintele companiei vede posibilitatea unei acoperiri mai bune, operatorul privat având 12 unităţi medicale cu spitalizare continuă. Constanţa şi Iaşiul lipsesc momentan de pe harta spitalelor MedLife pentru ca operatorul privat să bifeze toate provinciile României.

    „Problema natalităţii este şi una economică severă, nu numai una socială. Este o problemă medicală, n-are cine să ne îngrijească, socială pentru că nu apucăm să ne dezvoltăm şi economică pentru că nimeni nu investeşte într-o ţară cu declin demografic.”

    Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO al MedLife

    Punctul de întâlnire a celor două sisteme medicale. „Sistemul privat de sănătate nu ar putea funcţiona fără cel de stat” este concluzia fermă a preşedintelui MedLife. Acest model funcţionează în toată Europa, iar schimbări prea mari nu se întrevăd la orizont. Totuşi, este nevoie de adaptare la vremurile actuale în privinţa problemelor pe care să le rezolve cele două componente ale medicinei în România. „Sistemul public trebuie să se ocupe de boli rare, de oamenii care nu îşi permit să aibă cheltuieli mari, să se ocupe de boli cronice, să le prevină. Sistemul public are şi rolul de a fi echitabil, să le dea drepturi tuturor pacienţilor, să se asigure că ţara are back-up în ceea ce înseamnă oncologie, citostatice, radioterapie. O parte din sistemul privat poate să preia ce înseamnă medicina sistemului de viaţă şi monitorizarea sănătăţii. Rolul unui sistem privat este acela de a fi complementar şi mai ales în zona de alternativă de piaţă şi de monitorizare a sănătăţii”, crede Mihai Marcu. Sistemul privat a pus accent în ultimii ani pe zona academică, pe atragerea medicilor cu experienţă, recunoscuţi în domeniu, pe care pacienţii îi găseau anterior doar în marile spitale de stat. Ce ar putea să adapteze medicina publică şi să preia de la cea privată este grija pentru pacient, să îi ofere şi condiţii de confort atunci când vine la spital pentru o problemă medicală. „Modernizarea spitalelor publice este necesară, dar pe de altă parte ele trebuie să crească din punctul de vedere al nivelului serviciilor. Nu e suficient să faci medicină, ci omul are nevoie şi de grijă, de loc de parcare, de confort. Fără sistemul public, o societate nu funcţionează, sunt lucruri pe care sistemul privat nu le va surmonta nicăieri”, a mai adăugat Mihai Marcu.

     

    Un puzzle cu obiectivul 100 de ani

    Alături de diviziile de clinici, laboratoare şi spitale, MedLife a mai dezvoltat şi partea de stomatologie, după achiziţia unui pachet de 60% din acţiunile Dent Estet, care este la rândul său lider în piaţa stomatologică. „Stomatologia este un business diferit, greu de consolidat în toată lumea, este o industrie în care «bătălia» este cu sute şi mii de cabinete individuale. Încep să apară reţele şi în lume, şi în Europa. Dent Estet este un business exclusivist şi care se adresează unui public mai nişat decât cel pe care îl abordăm noi. În egală măsură, este un business solid, care creşte de la un an la altul şi are mult potenţial de dezvoltare. De altfel, la nivel de Grup stomatologia are un grad foarte mare de independenţă”, a mai adăugat Mihai Marcu. Lângă clinici, spitale, laboratoare şi cabinete dentare, MedLife a mai adăugat o piesă de puzzle – distribuţia de medicamente şi farmacii. Cele două divizii vin să completeze drumul pacientului, care primeşte diagnostic sau reţetă în sistemul MedLife şi coboară la parterul clinicii sau al spitalului, unde găseşte o farmacie. „Cifra de afaceri a farmaciilor MedLife se duce după clinici, sunt legate de domeniul medical, este complementar cu businessul de ambulatoriu. Având volum foarte mare de pacienţi în ambulatoriu, ne-am permis să facem aceste farmacii”, explică preşedintele MedLife intrarea pe această nişă. Iar cea mai recentă dezvoltare a MedLife este achiziţia pachetului majoritar al reţelei de săli de fitness Sweat Concept. „Cred că partea de sport este complementară, că nutriţia, mişcarea şi monitorizarea sănătăţii pot să ducă oamenii să trăiască 100 de ani. Pentru MedLife integrarea facilităţilor de sport reprezintă o fază intermediară, în care sperăm să câştigăm teren”, mai precizează executivul.

     

    Strategii fără regrete. Consolidarea spitalelor din Capitală şi ieşirea din ţară mai devreme sunt două decizii pe care preşedintele MedLife le-ar lua chiar şi mai rapid, spune el uitându-se retrospectiv asupra întregii activităţi a MedLife din ultimii 20 de ani, de când se află direct la cârma companiei. „Nu cred că aş face foarte mult diferit pentru că am avut şi mult noroc să pornim atunci când trebuie. Cu siguranţă aş face un spital în loc de patru în Bucureşti, este bine să ai totul într-un singur loc, să ai capacitatea de identitate de brand, de locaţie. Logistic şi organizatoric ne-ar fi fost mai uşor”, a precizat Mihai Marcu. Tototdată, el crede că putea profita mai mult de anumite oportunităţi de a cumpăra businessuri din ţară, chiar dacă grupul avea deja o prezenţă puternică în anumite zone. Strategia preşedintelui MedLife a urmat dezvoltarea la nivel naţional, mai ales în zonele unde nu avea o amprentă puternică. Acest lucru a dus la „pierderea unor businessuri”, menţionează Mihai Marcu. În final, obiectivele pentru MedLife au fost însă atinse. Şi ieşirea din graniţele ţării, lucru care s-a întâmplat în 2019, după achiziţia unui jucător din Ungaria, putea să se întâmple mai devreme, crede reprezentantul MedLife. „Poate că trebuia să ieşim din ţară mai devreme, acum cinci-şapte ani. Acum 10 ani am avut o tentativă de a intra în Belgrad pe care am ratat-o. Contează mult strategia, dar şi să prinzi momentul bun. În Serbia cred că trebuia să fi fost prezenţi, deja cu ceva timp în urmă poate şi cu un laborator în Bulgaria acum 10 ani”, a completat Marcu. Referitor la piaţa din Ungaria, activitatea MedLife este una bună, deşi piaţa este mult mai mică faţă de România. MedLife a fost prima companie din România, din domeniul sănătăţii, care a trecut graniţele ţării şi a cumpărat un business peste hotare. „Piaţa medicală privată din România este egală cu cea a tuturor vecinilor la un loc, este de departe cea mai dezvoltată din regiune. Pieţele medicale de servicii private din Ungaria, Serbia, Ucraina, Moldova la un loc cred că sunt cât MedLife sau puţin mai mult”, a adăugat Mihai Marcu.

     

    Natalitatea, o problemă imperativă. Principala provocare pe care preşedintele MedLife o vede în viitorul României ţine de natalitate, de faptul că tinerele familii nu mai sunt încurajate să crească mai mult de un copil. Acest lucru, pe fondul unei îmbătrâniri masive a populaţiei la nivel european, va crea dezechilibre puternice în societate, dar mai ales în economie. Iar măsurile trebuie luate imediat pentru a opri curba accelerată spre scăderea populaţiei, crede el. „Cred că grija ministrului sănătăţii şi al muncii ar trebui să fie să stea la masă şi să înţeleagă că dacă nu încurajează fetele tinere să nască nu vom avea despre cine să vorbim în 50 de ani. Aceasta este, de fapt, problema cea mare. Cred că preocuparea sistemului medical ar trebui să fie cea legată de natalitate masivă pentru că nu o să aibă cine să ne ţină la pensie. Sistemul de sănătate va vindeca mai multe boli, oamenii vor trăi mai mult, dar nu va avea cine să ne plătească pensiile şi cine să ne ducă la doctor”, susţine Mihai Marcu. El a dat exemplul societăţii franceze, care a încurajat politica celor trei copii, iar mamele acestor copii aveau bonă, tabără pentru cei mici, transport gratuit şi rămâneau în acest mod şi active în câmpul muncii. „Problema natalităţii este şi una economică severă, nu numai una socială. Este o problemă medicală, n-are cine să ne îngrijească, una socială pentru că nu apucăm să ne dezvoltăm şi una economică pentru că nimeni nu investeşte într-o ţară cu declin demografic. Ministerul Sănătăţii, împreună cu tot guvernul, are o responsabilitate majoră, direct legată de demografia acestei ţări. O societate nu e sustenabilă în momentul în care scăderea populaţiei este foarte abruptă”, a mai completat preşedintele MedLife. În plus, măsurile de creştere a natalităţii trebuie să fie completate şi de o viziune îndreptată spre viitor, spre tehnologii, genetică, elemente care vor schimba viaţa şi modul în care se face medicină în câţiva ani. Soluţia pentru a face medicina mai eficientă, în viziunea lui Mihai Marcu, este ca spitalele mici să devină centre de tranzit către unităţi mari, multidisciplinare. Iar miza pentru autorităţi este să convingă medicii să acopere cu asistenţă medicală câteva sate, astfel încât oamenii să aibă acces la zona de prevenţie, înainte de a ajunge la spital.

     

    Un exerciţiu de imaginaţie pentru autorităţi

    După măsurile de creştere a natalităţii, preşedintele MedLife s-ar concentra pe scăderea ratei de mortalitate din cauze prevenibile, indicator la care România este în prezent pe primele locuri în Europa.  „Sunt matematician, deşi provin din familie de doctori, aşa că m-aş gândi matematic la faptul că trebuie să te uiţi la diferenţele mari de mortalitate dintre România şi Occident. Românii încă mor mai degrabă de atac cerebral şi atac de cord sau de boli cardiovasculare, decât de cancer”, a observat Mihai Marcu. El crede că prevenţia ajută sistemul de sănătate şi dintr-o perspectivă economică, pentru că ar duce la scăderea costurilor. Ce ar trebui să facă statul? „Mutarea pe ambulatoriu este inevitabilă şi este principalul apanaj al unor politici de sănătate. Totuşi, ministrul sănătăţii nu poate face politici singur, ci împreună cu Ministerul Finanţelor, al Muncii, al Educaţiei”, a adăugat preşedintele MedLife.

    Ce urmează pentru MedLife? Grupul MedLife a raportat afaceri de 529 milioane de lei în primele trei luni din 2023, în creştere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de companie pe bursă. Cel mai mare ritm de creştere la nivel de trimestru în 2023 a fost înregistrat de divizia de clinici, care a avut vânzări cu aproape 50% mai mari în primele trei luni din 2023 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. Aproape 200 de milioane de lei din businessul total al grupului au fost obţinute din reţeaua de clinici a MedLife. Un ritm semnificativ de creştere l-au înregistrat şi diviziile de stomatologie şi spitale, cu peste 26% creştere fiecare în perioada menţionată. MedLife se uită în continuare spre achiziţii, după ce în 2022 a avut un an extrem de dinamic, cu 20 de proiecte de dezvoltare şi extindere. „Acum ne interesează, mai degrabă să deschidem noi organic, să cumpărăm clinici în oraşele în care nu suntem prezenţi – Satu Mare, Baia Mare, Bistriţa, Buzău şi Tulcea. Fie vom deschide în următorii doi ani, fie vom cumpăra acţiuni ale unui partener local care să ştie foarte bine piaţa”, a precizat Mihai Marcu. Craiova şi Timişoara sunt zonele unde grupul va accelera dezvoltarea, iar prezenţa în Arad, Braşov sau Sibiu va fi consolidată. Ca planuri de viitor, ambiţiile preşedintelui MedLife urmăresc intrarea mai puternică în Iaşi şi Constanţa.   

    Istoria MedLife

    1996
    Apărea prima clinică MedLife din Capitală, pornită de medicul Mihaela Cristescu;

    1999
    A fost înfiinţat primul laborator propriu de analize şi investigaţii paraclinice; Anul 2002 a fost marcat de extinderea serviciilor medicale;

    2004
    Compania lansa conceptul de hiperclinică, în care integra servicii medicale în acelaşi spaţiu şi începea extinderea în Capitală;

    2006
    MedLife atrăgea primul acţionar mare în companie – IFC, divizia de consultanţă şi investiţii a Grupului Băncii Mondiale;

    2007
    Apărea primul spital MedLife în Bucureşti – Life Memorial Hospital;

    2008-2015
    MedLife s-a extins puternic în toată ţara, atât cu unităţi noi, cât şi cu divizii noi de business;

    2016
    Au fost două evenimente marcante – achiziţia unui pachet din Dent Estet şi listarea la Bursa de Valori Bucureşti, cea mai mare listare a unei companii private de până atunci şi prima din domeniul sănătăţii;

    2019
    A venit cu o altă premieră – ieşirea în afara ţării prin achiziţia unei clinici în Ungaria;

    2020
    Compania a mizat puternic pe cercetare, într-o perioadă de criză majoră a sistemului sanitar generată de pandemie;

    2021 şi 2022
    A continuat investiţiile şi achiziţiile, adăugând noi companii în portofoliu.

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Loredana Apreutese, General manager, International Alexander Holding: „Libertatea mea înseamnă astăzi alegeri multiple care m-au conturat de-a lungul anilor în ceea ce sunt acum”

    Cifră de afaceri (2022)*: 280 mil. euro   /   Număr de angajaţi: 2.570

    * Suma cifrelor de afaceri a companiilor din IAH

    Loredana Apreutese spune că atunci când vine vorba de libertate, primul gând o duce spre Statuia Libertăţii şi dorinţa sa permanentă de a călători, de a vedea lumea, alături de oamenii pe care îi iubeşte. „Îmi amintesc că de când eram copil nu îmi plăcea să mi se spună ce sau când să fac şi nu din motive de a nu respecta programul sau reguli, ci condusă de sentimentul de a putea alege, în funcţie de oportunităţile ce s-au ivit. Iar asta m-a condus pas cu pas să fac alegeri în funcţie de ce mi-am dorit, am simţit şi am visat. Libertatea cred cu tărie că ne face să devenim mai buni, educaţi, responsabili şi deopotrivă o confirmare sinceră a caracterului nostru.” Holdingul International Alexander este o companie cu capital 100% românesc, înfiinţată în 2003, cu sediul social în Arad. Compania a devenit un furnizor independent de transport şi logistică (3PL) şi este specializată în furnizarea de servicii complexe de logistică şi transport clienţilor din industriile automotive şi de tehnologie.

     

    „Libertatea mea înseamnă astăzi alegeri multiple care m-au conturat de-a lungul anilor în ceea ce sunt acum: soţie, mamă şi antreprenor, care a ales cu sufletul şi mintea în permanenţă. Şi am ales întotdeauna să am lângă mine oameni care nu mi-au îngrădit visurile, care m-au susţinut şi pe care i-am susţinut să fie în congruenţă cu valorile personale.”

     

    Profilul Loredanei Dan a apărut în anuarul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, EDIŢIA 2023.


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Oana-Alexandra Ijdelea, Managing Partner, Ijdelea & Asociaţii: „Orice reuşită mă face să mi-o doresc pe a doua şi tot aşa”

    Număr de angajaţi: 20

    Cu o experienţă de 17 ani în avocatura de business, Oana-Alexandra Ijdelea este managing partner al casei de avocatură Ijdelea şi Asociaţii. Este specializată în energie şi resurse naturale şi M&A, arii de practică pe care le şi conduce în cadrul firmei de avocatură.

     

    „Sunt un om optimist şi recunoscător pentru tot ce am, lucrez cu plăcere şi dedicaţie, iar orice reuşită mă face să mi-o doresc pe a doua şi tot aşa. Îmi doresc să fiu mai bună pentru mine, pentru familia mea, pentru echipa mea, ştiu că pot şi merg înainte, chiar dacă nu este întotdeauna simplu.”


    Profilul Oanei Ijdelea a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Care este cel mai bun domeniu în care îţi poţi deschide o afacere astăzi. Pentru această industrie se pot aloca sume uriaşe din bani europeni sau de la statul român

    Preocuparea pentru protecţia mediului a luat o oarecare pauză în ultimii ani, pe măsură ce pandemia, mai întâi, şi apoi războiul au acaparat prim-planul priorităţilor. Acum însă tendinţele care ţin de protecţia mediului încep să prindă din nou tracţiune, mai ales în lumea businessului. Băncile se uită din ce în ce mai atent la sustenabilitatea businessului pe care îl finanţează, la fel şi autorităţile care reglementează acest domeniu. Ce înseamnă o finanţare verde şi cât de importantă va fi culoarea pentru care ceri finanţarea unui business?

    Băncile, în particular, ca un segment foarte important al economiei, vor opera în curând chiar într-un cadru de reglementare privind impactul riscurilor climatice, cadru la a cărui construcţie suntem onoraţi să contribuim şi noi la Deloitte”, spune Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova, într-o dezbatere privind finanţările sustenabile. Valul sustenabilităţii vine şi nu poate fi ocolit. În acest moment, Uniunea Europeană lucrează la mai multe pachete de reglementare pentru acest domeniu, astfel încât să fie în acord cu ţintele Comisiei Europene şi comunitatea să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

    „Numărul de companii care vor fi nevoite să raporteze va creşte semnificativ. Vedem că peste 75% din cifra de afaceri generată la nivelul UE va fi supusă raportării de sustenabilitate. Avem practic companii cu peste 250 de angajaţi care trebuie să raporteze”, a explicat Sorin Elisei, director consultanţă la Deloitte România şi liderul practicilor de sustenabilitate şi energie.  Deloitte România a organizat la începutul acestei luni dezbaterea „Ce înseamnă o finanţare sustenabilă? Ce impact are în business şi în economie? Cadrul de reglementare, instrumente financiare, perspectiva băncilor şi a finanţatorilor vs. perspectiva companiilor şi a investitorilor“. În cadrul videoconferinţei, specialiştii de la Deloitte România, împreună cu autorităţi relevante, finanţatori şi companii care au accesat finanţări verzi au dezbătut cele mai noi tendinţe în ceea ce priveşte finanţările sustenabile. 

    Ce rol joacă băncile în tranziţia verde este una dintre cele mai importante întrebări. „Vedem băncile ca jucând un rol important în finanţarea investiţiilor tranziţiei verzi. Este un potenţial mare şi o nevoie de finanţare privată pentru ca firmele să se descurce mai bine cu tranziţia, cu activitatea de decarbonizare”, răspunde Luminiţa Tatarici, şef serviciu în direcţia Stabilitate Financiară din cadrul  Băncii Naţionale a României (BNR). Este important însă ca băncile să înţeleagă şi zona de risc pentru aşa-numitele credite verzi, în condiţiile în care reglementările nu sunt, cel puţin în acest moment, extrem de clare. „Este important să ajutăm băncile să realizeze toate implicaţiile şi riscurile. Vrem să vedem care este volumul real de «credite verzi». «Credite verzi» nu este o definiţie strictă neapărat, dar este un pas în a înţelege că este o zonă cu potenţial, dar şi cu risc asociat”,  mai adăugat Luminiţa Tatarici.

    Ioana Voinescu, director departament sustenabilitate la BCR, spune că deja, fără o reglementare precisă, băncile se uită la cât de verzi şi în acord cu principiile ESG – enviromental, social, governance – sunt investiţiile.  „Toate băncile din sistem evaluează riscurile ESG pentru portofolii de credite pentru clienţi evidenţierea unor riscuri crescute de ESG poate avea impact în ratingul clientului, iar ratingul clientului are un impact direct în profitabilitate”, spune ea. Băncile sunt gata să finanţeze ceea ce se numeşte tranziţia verde, a concluzionat Sorin Elisei, iar banii există: „Într-adevăr, această tranziţie vine cu nişte provocări, dar aş spune că verdele nu este o penalitate, verdele este o oportunitate. Sigur, mai sunt de aliniat anumite reglementări, dar banii sunt din punctul ăsta de vedere. Băncile vor să vină în întâmpinarea acestei nevoi din economia reală.” Mai mult decât atât, a punctat Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii/Deloitte Legal şi liderul practicii specializate în domeniul financiar-bancar, sustenabilitatea în business devine din ce în ce mai mult decât un buzz-word şi trece mai degrabă în sfera raţiunii de business şi chiar de acces la finanţări. „În contextul în care acestui trend se adaugă şi un trend în creştere, de ridicare a conştientizării şi a folosirii drept criteriu de selecţie de către consumator, mi se pare că e imperativ ca antreprenoriatul local să se raporteze la acest subiect ca fiind un subiect de care ţine succesul businessului lor în viitor. Personal, cred că există o incidenţă din ce în ce mai mare pură de business, de acces la capital, acces la resurse şi acces la clienţi şi loc unde te situezi în preferinţele clienţilor”, spune Andrei Burz-Pînzaru. Finanţarea este, de asemenea, unul dintre combustibilii care alimentează tranziţia verde, iar nevoile investiţionale sunt de ordinul miilor de miliarde de dolari la nivel mondial: „Vedem finanţarea ca un combustibil şi ca un catalizator al acestei tranziţii verzi. Sumele vehiculate pentru investiţii sunt ameţitoare, vorbim de 1.000 mld. dolari anual doar pentru infrastructura energiei verzi”, mai spune Alexandru Reff. Numai în România, punctează el, banca centrală estimează investiţiile verzi la circa 60 de milioane de euro, până în 2030: „Banca Naţională estimează că în România vor fi implementate proiecte verzi de aproximativ 60 mld. euro până în 2030 şi deja în a doua jumătate a anului trecut aproximativ 7% din creditele noi acordate în sectorul corporate au fost finanţări verzi, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă”.   

    „Băncile, în mod special, ca un segment foarte important al economiei, vor opera în curând chiar într-un cadru de reglementare privind impactul riscurilor climatice, cadru la a cărui construcţie suntem onoraţi să contribuim şi noi la Deloitte.”

    Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova

    „Numărul de companii care vor fi nevoite să raporteze va creşte semnificativ. Vedem că peste 75% din cifra de afaceri generată la nivelul UE va fi supusă raportării de sustenabilitate. Avem practic companii cu peste 250 de angajaţi care trebuie să raporteze.”

    Sorin Elisei, director consultanţă, Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate şi energie

    „Vedem băncile ca jucând un rol important în finanţarea investiţiilor tranziţiei verzi. Este un potenţial mare şi o nevoie de finanţare privată pentru ca firmele să se descurce mai bine cu tranziţia, cu activitatea de decarbonizare.”

    Luminiţa Tatarici, şef serviciu în direcţia Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României (BNR)

  • De la o mică afacere cu prăjituri la un business de peste 2 milioane de euro

    100 Cele mai puternice femei din business: Alina Sudriu, Fondatoare, Grace Couture Cakes

    Cifră de afaceri (2022): 2,2 mil. euro   /   Profit net: 0,6 mil. euro   /   Număr de angajaţi: 49

    Absolventă a Facultăţii de Administrarea Afacerilor în Limba Engleză şi a programului de master Strategic Marketing din cadrul ASE, Alina Sudriu s-a angajat în 2006, imediat după terminarea facultăţii, în cadrul unei companii de produse electronice. După câţiva ani în domeniul consultanţei imobiliare, a simţit nevoia unei noi provocări şi a dat o şansă impulsului antreprenorial pe care îl avea deja de ceva timp. A ales nişa dulciurilor de lux, realizate la comandă, personalizate pentru evenimente speciale şi a lansat Grace Couture Cakes în noiembrie 2012. De atunci, Alina Sudriu coordonează planificarea financiară şi de marketing a companiei.

    „Libertatea înseamnă să pot alege eu ceea ce mi se pare corect şi să mă ghidez după acest lucru în tot ceea ce fac. Înseamnă să îmi pot creşte copiii fără teama de evenimente majore ce le pot altera destinul. Să pot spune ceea ce gândesc. Să pot vedea lumea.”
     

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Oana Iliescu, Managing director, Cushman & Wakefield Echinox

    Cifră de afaceri (estimare, 2022): 10,5 mil. euro /  Număr de angajaţi: 80

    Oana Iliescu are o experienţă de aproape 19 ani în domeniul consultanţei imobiliare. Din 2011 ocupă poziţia de managing director al Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv pentru România al Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor de consultanţă imobiliară. Din acest rol conduce o echipă de 80 de profesionişti şi coordonează activitatea operaţională şi financiară a companiei. Ea s-a alăturat echipei Echinox în 2004 şi a format echipa de retail (închirieri spaţii comerciale) a companiei, alături de care a contribuit la dezvoltarea mai multor centre comerciale şi la extinderea reţelelor de magazine ale unora dintre cei mai mari retaileri internaţionali şi locali.

    „Cred că o echipă motivată, implicată şi performantă reprezintă măsura succesului unui lider. Stabilitatea echipei este o altă expresie a a eficienţei unui lider – capacitatea de a se adapta, de a crea oportunităţi de dezvoltare pentru fiecare om din companie, de a îndruma «omul potrivit către locul potrivit». Oamenii reprezintă cel mai important element al unui business de consultanţă şi am o mare satisfacţie privind atât evoluţia companiei noastre în ultimii aproape 20 de ani, cât şi dezvoltarea profesională şi personală a colegilor mei.”
     

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Claudia Griech, CEO, E.ON Energie România

    Cifră de afaceri (2022): 13,72 mld. lei / Număr de angajaţi: 663

    Claudia Griech lucrează în compania E.ON din anul 2005, având roluri de management în zona de marketing şi vânzări, iar din poziţiile deţinute a coordonat cu succes transformarea segmentului B2C, în tranziţia de la statutul de furnizor de energie electrică şi gaze naturale la cel de furnizor de soluţii energetice. Din 2016 este membru al Boardului E.ON România, în funcţia de chief commercial officer. A preluat funcţia de director general al E.ON Energie România la data de 1 mai 2021, având responsabilitatea integrală a segmentului Soluţii Clienţi, atât aria B2C, cât şi B2B. Totodată, Claudia îndeplineşte şi rolul de membru al Boardului E.ON România.

     

    „Atunci când mă refer la libertate mă raportez în primul rând la oamenii alături de care lucrez zi de zi. Libertate înseamnă să creezi un mediu propice pentru ca oamenii să-şi poată exprima părerile, ideile, să aibă iniţiative, să propună proiecte, să simtă că sunt ascultaţi şi că vocea lor contează. Este ceea ce cred că am reuşit să construiesc în echipa mea în aceşti ani. Iar rezultatele vorbesc de la sine: în ciuda contextului dificil în care ne aflăm nu ne-am pierdut entuziasmul, suntem deschişi, motivaţi să evoluăm şi să venim cu soluţii sustenabile pentru clienţii noştri.”


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Dana Dima (Demetrian), BCR

    Venit operaţional (2022): 4,61 mld. lei / Număr de angajaţi: 5.200

    Cu o experienţă de 26 de ani în domeniul bancar, Dana Dima este vicepreşedinte executiv retail şi private banking, membru al Comitetului Executiv BCR, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al BCR Pensii şi membru activ al CA al Biroului de Credite.

     

    „Să fii liber înseamnă să ai puterea de a înfrunta necunoscutul, de a descoperi bucuria momentului. Înseamnă să trăieşti un mix de entuziasm, emoţie şi curiozitate combinate cu o doză de energie pozitivă.”

     

    Dana Dima (Demetrian) este Vicepreşedinte executiv retail şi private banking, membru al Comitetului Executiv al BCR, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al BCR Pensii şi membru activ al CA al Biroului de Credite, BCR

  • Un tată pasionat de aventură şi îndrăgostit de munţii din România a transformat pasiunea lui într-o afacere pe care o conduce cot la cot cu fiul său

    Pe Lucian Gligor, muntele l-a atras dintotdeauna. S-a văzut mereu cu rucsacul în spate, pe bicicletă sau pe schiuri, descoperindu-i secretele şi învăţând de la el ca de la un prieten cu experienţă. Nu i-a fost greu să transmită mai departe o părticică din atâta pasiune şi către fiul lui, Vlad, care îi este astăzi mână de ajutor într-o mică afacere destinată celor care iubesc muntele cel puţin la fel de mult ca ei.

    Lucian şi Vlad Gligor, din Târgu-Mureş, au ca hobby practicarea mai multor sporturi şi, deşi ei nu sunt ghizi de pregătire, au învăţat să cunoască tainele muntelui, astfel că îl pot explora atât în drumeţie, cât şi cu bicicletele MTB sau, iarna, cu schiuri de tură. „Frumuseţea munţilor noştri am descoperit-o alături de prieteni care sunt ghizi montani, în ture organizate. Ne-au impresionat hăurile Crăiesei, priveliştile pitoreşti ale Apusenilor, crestele Făgăraşilor sau răsăriturile din Călimani, vârful Omu sau vârful Toaca.”

    e-Ghid.ro, numele platformei pe care Lucian Gligor a creat-o cu ajutorul fiului său care se pregăteşte acum de bacalaureat, este, practic, un intermediar între cei dornici de aventură şi ghizii atestaţi, verificaţi, incluşi în baza de date a Ministerului Turismului, care îi pot îndruma în peregrinările lor montane. „În primăvara anului 2020, în clasa a zecea, am avut o temă la o materie de liceu – Educaţie antreprenorială. Nu înţelegeam foarte bine lecţia, aşa că i-am cerut ajutorul tatălui meu. După cam o oră de explicaţii şi exemple, am învăţat. Dar pentru că nu era foarte sigur de cât de bine am reţinut lecţia, mi-a dat ca temă să mă gândesc la «ceva ce aş face» din postura unui antreprenor. Am ales să creăm împreună e-Ghid.ro”, povesteşte Vlad Gligor.

    Elev în clasa a douăsprezecea acum, la un liceu economic, el îşi dedică timpul liber platformei e-Ghid.ro, prima sa aventură antreprenorială, vegheată îndeaproape de tatăl lui. Vlad vorbeşte cu ghizii, face postări pentru social media, trimite e-mailuri, editează videoclipuri şi, în principiu, ţine businessul activ în mediul online.

    Lucian şi Vlad Gligor au ca hobby practicarea mai multor sporturi şi, deşi nu sunt ghizi de pregătire, au învăţat să cunoască tainele muntelui.

    Investiţia făcută de Lucian Gligor, tatăl lui, a fost sprijinită de o firmă de programare din Târgu-Mureş, Reea, specializată în furnizarea de soluţii şi servicii de marketing, care a realizat, de altfel, şi site-ul. Acesteia i se adaugă şi alţi parteneri, care au văzut potenţial în ideea de business. „Momentan, sunt înscrişi peste 50 de ghizi foarte activi care îşi postează turele. Ei propun ture în toată ţara, indiferent de locaţie. Ne dorim să ajungem la nivelul la care toţi ghizii montani să se înscrie şi astfel va exista o bază de date a tuturor organizatorilor de aventuri, cu date de contact şi un scurt CV despre activitatea acestora, lucru important pentru toţi clienţii. Noi acceptăm doar ghizi atestaţi, verificaţi de noi în baza de date a Ministerului Turismului, şi ne dorim astfel să distrugem concurenţa neloială dintre ghizii atestaţi şi cei neatestaţi”, spune Vlad Gligor.

    Deoarece platforma e-Ghid.ro este încă la început, veniturile sunt deocamdată mici, iar tot ceea ce generează este investit în promovare pe canale alternative. Pentru a veni în ajutorul pasionaţilor de munte, site-ul pune laolaltă informaţii despre cabanele montane, despre evoluţia vremii, despre pârtiile de schi şi traseele de Via Ferrata, alături, evident, de datele referitoare la ghizi şi la turele pe care le organizează. „Mereu venim cu noutăţi: pentru anul acesta ne-am propus să ne extindem cu un modul pentru promovarea agenţiilor de turism. În acest fel acoperim şi mai mult din suprafaţa evenimentelor ce pot fi propuse pe platforma e-Ghid.ro. Taxa pe care o plăteşte un ghid montan autorizat pentru a se înregistra pe platformă este de cinci euro, iar dacă vrea să se promoveze mai vizibil, o poate face plătind în acest sens. „Totodată, dacă un ghid nu are timp să-şi posteze turele, am creat un nou serviciu: e-Ture. Acesta constă în postarea turelor ghidului de către un membru al echipei e-Ghid, aceasta fiind şi cea mai mare provocare. Postarea turelor se face din contul ghidului, noi neavând nevoie de parola acestuia.” Lucian şi Vlad Gligor spun că această experienţă îi ajută să înveţe zilnic despre noi metode de promovare şi chiar de programare uneori. Cei doi au participat împreună la câteva cursuri de marketing şi copywriting, unde au învăţat cum funcţionează social media şi continuă să înveţe cum să gestioneze micul lor business.   

    Taxa pe care o plăteşte un ghid montan autorizat pentru a se înregistra pe platformă este de 5 euro, iar dacă vrea să se promoveze mai vizibil, o poate face plătind în acest sens.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Strigăt pentru Educaţie – asociaţie pentru tineri (Bucureşti)

    Fondatori: Mădălina Luca şi Claudiu Margină

    Prezenţă: naţională

    DreamMe Creative Studio – cadouri personalizate (Chişinău)

    Fondatori: Marin Gojin şi Erica Patraşca

    Cifră de afaceri în 2022: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în Mega Mall din Bucureşti

    Revino Gourmet – platformă care promovează producătorii locali de vin, brânzeturi şi carne (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Iancu

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: online şi fizică, prin târguri organizate constant în Bucureşti

    The Modernium – atelier de ceramică (Bucureşti)

    Fondatori: Corina Mişu şi Mihnea Mocanu

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online, în Ototo, ALTRNTV, AlbAlb, Caf’tory din Bucureşti şi Monoton din Timişoara

    Fastapp Development – companie de IT (Bucureşti)

    Fondator: Alex Bărdăhan

    Cifră de afaceri în 2022: 30.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.