BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Alerta terorista de la Munchen la trecerea dintre ani

    Autoritatile germane au primit informatii, mai intai de la serviciile secrete americane, apoi de la cele franceze, conform carora sapte irakieni, toti identificati, se aflau in oras si se pregateau sa comita atentate. Potrivit informatiilor primite, barbatii voiau sa comita atacurile in grupuri mici in doua gari, precum si in alte locuri din oras, a anuntat radioteleviziunea publica bavareza, Bayerischer Rundfunk.

    Invocand indicii primite din partea unui serviciu de informatii aliat, ministrul de interne al landului Bavaria, Joachim Herrmann, a declarat intr-o conferinta de presa ca amenintarea avea legatura cu Statul Islamic, care ar fi planuit un atac la München, capitala Bavariei. “Biroul Federal al Politiei de Urmarire Penala a informat in ajunul Anului Nou politia bavareza cu privire la existenta unei informari provenind de la o agentie de informatii prietena conform careia Statul Islamic planuia un atac concret, atacuri, in aceasta noapte, la miezul noptii, in gara centrala din München sau/si Pasing”, a declarat Herrman.

  • Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

    Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică.

    Scrierile sale au pus bazele vieţii monahale sistematice, Sfântul Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este “Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”.

    Sfântul Vasile este unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor. A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

    Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Vasile

    În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

    De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele Vasile. Numele Hristos (creştin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.

    În tradiţia populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

    În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel.

    Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

    De asemenea, în prima zi a noului an, se păstrează în unele zone obiceiul colindatului cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită “Colindul cu Vasilica” (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, colindătorii se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.

    Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: “Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

    În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.

    Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinţa că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.

    Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: “Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.

    Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.

    Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

    Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradiţiilor, cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este “lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.

  • Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

    Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică.

    Scrierile sale au pus bazele vieţii monahale sistematice, Sfântul Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este “Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”.

    Sfântul Vasile este unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor. A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

    Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Vasile

    În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

    De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele Vasile. Numele Hristos (creştin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.

    În tradiţia populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

    În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel.

    Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

    De asemenea, în prima zi a noului an, se păstrează în unele zone obiceiul colindatului cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită “Colindul cu Vasilica” (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, colindătorii se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.

    Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: “Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

    În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.

    Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinţa că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.

    Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: “Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.

    Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.

    Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

    Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradiţiilor, cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este “lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.

  • Tendinţe globale în 2016: Anul se anunţă unul tumultuos pentru o mare parte a lumii

    Toate aceste tendinţe – alături, între altele, de scăderea preţului petrolului şi altor mărfuri şi a consumului chinez – sunt conectate între ele, iar modul în care ele încheie acest an poate determina cât de tumultuos va fi anul viitor, preconizează agenţia americană de analiză Stratfor.

    Odată cu reapariţia unor mai vechi realităţi geopolitice în Eurasia şi odată cu criza preţurilor materiilor prime, 2016 se anunţă un an agitat în multe regiuni ale lumii.

    Turcia – o ţară care leagă Europa şi Asia, mai nervoasă, dar mai articulată din punct de vede politic decât a fost anul trecut – ar putea să trimită în 2016 trupe în nordul Siriei şi să încerce totodată să-şi extindă prezenţa în nordul Irakului. Ankara nu va înfrunta doar Statul Islamic, ci va încerca să ţină expansiunea kurdă în şah, deoarece aceasta ridică miza confruntării cu mai vechii săi rivali – Rusia şi Iranul.

    Ultimul lucru pe care şi-l doreşte Rusia este o confruntare cu Turcia – gardianul mărilor Neagră şi Mediterană -, în pofida faptului că aceasta pare de neevitat. Moscova riscă o derivă a misiunii sale, în contextul în care şi-a sporit implicarea pe câmpul de luptă sirian. Însă Statul Islamic se va afla doar în parte în centrul atenţiei ruşilor în Siria anul viitor.

    Rusia va încerca, de asemenea, să atragă Statele Unite către un compromis care să încetinească eforturile occidentalilor în fostul spaţiu sovietic dominat de ruşi. Statele Unite vor fi dispuse să negocieze chestiuni de ordin tactic, dar nu îi vor oferi Moscovei pârghiile pe care aceasta caută să le obţină prin legarea cooperării în domeniul luptei împotriva terorismului de subiecte strategice mai largi. Administraţia americană va acţiona, în schimb, în 2016, în vederea unei consolidări a aliaţilor săi europeni de pe linia frontului cu Rusia.

    Indiferent de motivele de ordin secund ale participanţilor, o intensificare a campaniei militare împotriva grupării Stat Islamic va afecta cu siguranţă nucleul dur al grupării jihadiste.

    Însă tânărul “califat” nu va fi eradicat în 2016. Lipsa unor forţe terestre pe care să se bazeze va afecta eforturile în campania împotriva organizaţiei extremiste.

    În schimb, cu cât vor slăbi mai mult capacităţile convenţionale ale reţelei Stat Islamic, cu atât mai mult vor încerca, atât organizaţia, cât şi grupările care i s-au afiliat să comită mai multe atacuri în afara regiunii Orientului Mijlociu, cu scopul de a-şi păstra relevanţa. Acest lucru va duce, însă, la o intensificare a concurenţei în peisajul jihadist, în contextul în care filialele Al-Qaida în Peninsula Arabică, Magreb, Africa de Vest şi Asia de Sud vor încerca să ţină pasul.

    Ameninţarea jihadistă va alimenta islamofobia în Occident şi va cataliza fragmentarea Europei.

    Controalele la frontieră şi îndemnurile la apărarea identităţii naţionale vor slăbi principiul liberei circulaţii a persoanelor în Uniunea Europeană, iar închiderea frontierelor va bloca migranţi în Balcanii Occidentali, o regiune deja afectată de tensiuni etnice şi şi religioase.

    Însă în centrul atenţiei Europei, în 2016, se vor afla Franţa şi Germania – cei doi piloni ai Uniunii Europene. Amândouă se vor pregăti pentru alegerile din 2017 şi ambele înclină către direcţii mai naţionaliste şi mai eurosceptice. În timp, Germania va deveni mai vocală şi mult mai puţin dispusă la compromis în probleme de integrare UE.

    O continuare a scăderii producţiei şi preţurilor petrolului timp de încă un an va avea un efect paliativ asupra unor fricţiuni mai adânci în Europa, însă pieţele de mărfuri de la nivel global vor continua să fie afectate.

    Intrarea pe piaţă a petrolului iranian, în prima jumătate a lui 2016, va conduce la o scădere a producţiei americane.

    O modificare a producţiei de petrol a Arabiei Saudite va avea loc ulterior, după ce Riyadhul va fi evaluat atât impactul asupra preţului petrolului în urma revenirii Teheranului pe această piaţă, cât şi efectul producţiei americane de gaze de şist. Orice încercare a Riyadhului de a-şi scădea producţia în coordonare cu Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Kuwaitul va avea loc numai după această evaluare.

    Indiferent de impactul Iranului pe piaţa petrolului, Arabia Saudită va fi pregătită în continuare să contracteze datorii şi să-şi reducă rezervele pentru a face faţă preţului scăzut al petrolului.

    China nu va contribui nici ea la o redresare a preţurilor materiilor prime. Creşterea consumului va încetini, în contextul în care Beijingul se străduieşte să implementeze reforme pe fondul unei opoziţii tot mai puternice a elitei partidului unic. În pofida riscului unei împărţiri a partidului în facţiuni, Beijingul va dispune de suficientă putere economică pentru a le oferi stimulente unor state din Asia de Sud-Est, cu scopul de a contrabalansa o prezenţă mai puternică în regiune, domeniul securităţii, a Statelor Unite.

    Preţul scăzut al mărfurilor şi creşterea ratei dobânzii de către Statele Unite – care afectează devize – vor conduce, de asemenea, la încă un an dificil pentru America Latină.

    Ameninţarea unei proceduri de destituire a preşedintei braziliene Dilma Rousseff va persista şi va afecta şi mai mult atmosfera investiţiilor pe termen scurt în această ţară.

    Argentina are un nou preşedinte reformist, însă lupta cu nivelul ridicat al inflaţiei şi penuria de devize străine îi lasă puţin spaţiu de manevră în vederea plăţii datoriilor şi consolidării măsurilor protecţioniste. La rândul ei, Venezuela se apropie de sfârşitul chavismului. Partidul Socialist Unit din Venezuela, care se confruntă cu grave dificultăţi, se va rupe până la urmă sub presiunile politice şi economice tot mai mari, iar ţara riscă, în 2016, un default în domeniul datoriei externe.

    Aceste evenimente – care vor defini anul 2016 – vor amplifica temerile în întreaga lume şi vor conduce, probabil, la un 2017 şi mai tumultuos, în contextul în care o serie de conflicte aflate în desfăşurare se vor afla şi mai pregnant în centrul atenţiei. Este esenţial să nu se piardă din vedere faptul că toate aceste tendinţe sunt conectate, şi anume impasul dintre Statele Unite şi Rusia, ascensiunea naţionalismului în Europa, reemergenţa Turciei şi alte curente geopolitice, care se vor lega şi se vor alimenta unele pe altele, subliniază Stratfor, care preconizează încă de pe acum că peisajul lui 2017 tinde să fie mult mai complex decât cel pe care-l preconizează pentru 2016.

  • Tendinţe globale în 2016: Anul se anunţă unul tumultuos pentru o mare parte a lumii

    Toate aceste tendinţe – alături, între altele, de scăderea preţului petrolului şi altor mărfuri şi a consumului chinez – sunt conectate între ele, iar modul în care ele încheie acest an poate determina cât de tumultuos va fi anul viitor, preconizează agenţia americană de analiză Stratfor.

    Odată cu reapariţia unor mai vechi realităţi geopolitice în Eurasia şi odată cu criza preţurilor materiilor prime, 2016 se anunţă un an agitat în multe regiuni ale lumii.

    Turcia – o ţară care leagă Europa şi Asia, mai nervoasă, dar mai articulată din punct de vede politic decât a fost anul trecut – ar putea să trimită în 2016 trupe în nordul Siriei şi să încerce totodată să-şi extindă prezenţa în nordul Irakului. Ankara nu va înfrunta doar Statul Islamic, ci va încerca să ţină expansiunea kurdă în şah, deoarece aceasta ridică miza confruntării cu mai vechii săi rivali – Rusia şi Iranul.

    Ultimul lucru pe care şi-l doreşte Rusia este o confruntare cu Turcia – gardianul mărilor Neagră şi Mediterană -, în pofida faptului că aceasta pare de neevitat. Moscova riscă o derivă a misiunii sale, în contextul în care şi-a sporit implicarea pe câmpul de luptă sirian. Însă Statul Islamic se va afla doar în parte în centrul atenţiei ruşilor în Siria anul viitor.

    Rusia va încerca, de asemenea, să atragă Statele Unite către un compromis care să încetinească eforturile occidentalilor în fostul spaţiu sovietic dominat de ruşi. Statele Unite vor fi dispuse să negocieze chestiuni de ordin tactic, dar nu îi vor oferi Moscovei pârghiile pe care aceasta caută să le obţină prin legarea cooperării în domeniul luptei împotriva terorismului de subiecte strategice mai largi. Administraţia americană va acţiona, în schimb, în 2016, în vederea unei consolidări a aliaţilor săi europeni de pe linia frontului cu Rusia.

    Indiferent de motivele de ordin secund ale participanţilor, o intensificare a campaniei militare împotriva grupării Stat Islamic va afecta cu siguranţă nucleul dur al grupării jihadiste.

    Însă tânărul “califat” nu va fi eradicat în 2016. Lipsa unor forţe terestre pe care să se bazeze va afecta eforturile în campania împotriva organizaţiei extremiste.

    În schimb, cu cât vor slăbi mai mult capacităţile convenţionale ale reţelei Stat Islamic, cu atât mai mult vor încerca, atât organizaţia, cât şi grupările care i s-au afiliat să comită mai multe atacuri în afara regiunii Orientului Mijlociu, cu scopul de a-şi păstra relevanţa. Acest lucru va duce, însă, la o intensificare a concurenţei în peisajul jihadist, în contextul în care filialele Al-Qaida în Peninsula Arabică, Magreb, Africa de Vest şi Asia de Sud vor încerca să ţină pasul.

    Ameninţarea jihadistă va alimenta islamofobia în Occident şi va cataliza fragmentarea Europei.

    Controalele la frontieră şi îndemnurile la apărarea identităţii naţionale vor slăbi principiul liberei circulaţii a persoanelor în Uniunea Europeană, iar închiderea frontierelor va bloca migranţi în Balcanii Occidentali, o regiune deja afectată de tensiuni etnice şi şi religioase.

    Însă în centrul atenţiei Europei, în 2016, se vor afla Franţa şi Germania – cei doi piloni ai Uniunii Europene. Amândouă se vor pregăti pentru alegerile din 2017 şi ambele înclină către direcţii mai naţionaliste şi mai eurosceptice. În timp, Germania va deveni mai vocală şi mult mai puţin dispusă la compromis în probleme de integrare UE.

    O continuare a scăderii producţiei şi preţurilor petrolului timp de încă un an va avea un efect paliativ asupra unor fricţiuni mai adânci în Europa, însă pieţele de mărfuri de la nivel global vor continua să fie afectate.

    Intrarea pe piaţă a petrolului iranian, în prima jumătate a lui 2016, va conduce la o scădere a producţiei americane.

    O modificare a producţiei de petrol a Arabiei Saudite va avea loc ulterior, după ce Riyadhul va fi evaluat atât impactul asupra preţului petrolului în urma revenirii Teheranului pe această piaţă, cât şi efectul producţiei americane de gaze de şist. Orice încercare a Riyadhului de a-şi scădea producţia în coordonare cu Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Kuwaitul va avea loc numai după această evaluare.

    Indiferent de impactul Iranului pe piaţa petrolului, Arabia Saudită va fi pregătită în continuare să contracteze datorii şi să-şi reducă rezervele pentru a face faţă preţului scăzut al petrolului.

    China nu va contribui nici ea la o redresare a preţurilor materiilor prime. Creşterea consumului va încetini, în contextul în care Beijingul se străduieşte să implementeze reforme pe fondul unei opoziţii tot mai puternice a elitei partidului unic. În pofida riscului unei împărţiri a partidului în facţiuni, Beijingul va dispune de suficientă putere economică pentru a le oferi stimulente unor state din Asia de Sud-Est, cu scopul de a contrabalansa o prezenţă mai puternică în regiune, domeniul securităţii, a Statelor Unite.

    Preţul scăzut al mărfurilor şi creşterea ratei dobânzii de către Statele Unite – care afectează devize – vor conduce, de asemenea, la încă un an dificil pentru America Latină.

    Ameninţarea unei proceduri de destituire a preşedintei braziliene Dilma Rousseff va persista şi va afecta şi mai mult atmosfera investiţiilor pe termen scurt în această ţară.

    Argentina are un nou preşedinte reformist, însă lupta cu nivelul ridicat al inflaţiei şi penuria de devize străine îi lasă puţin spaţiu de manevră în vederea plăţii datoriilor şi consolidării măsurilor protecţioniste. La rândul ei, Venezuela se apropie de sfârşitul chavismului. Partidul Socialist Unit din Venezuela, care se confruntă cu grave dificultăţi, se va rupe până la urmă sub presiunile politice şi economice tot mai mari, iar ţara riscă, în 2016, un default în domeniul datoriei externe.

    Aceste evenimente – care vor defini anul 2016 – vor amplifica temerile în întreaga lume şi vor conduce, probabil, la un 2017 şi mai tumultuos, în contextul în care o serie de conflicte aflate în desfăşurare se vor afla şi mai pregnant în centrul atenţiei. Este esenţial să nu se piardă din vedere faptul că toate aceste tendinţe sunt conectate, şi anume impasul dintre Statele Unite şi Rusia, ascensiunea naţionalismului în Europa, reemergenţa Turciei şi alte curente geopolitice, care se vor lega şi se vor alimenta unele pe altele, subliniază Stratfor, care preconizează încă de pe acum că peisajul lui 2017 tinde să fie mult mai complex decât cel pe care-l preconizează pentru 2016.

  • REVELION 2016 în imagini. Cum au petrecut oamenii din întreaga lume trecerea dintre ani – GALERIE FOTO

    Pentru trecerea în 2016, măsuri speciale de securitate au fost luate în multe zone din lume, în principal în ţările Uniunii Europene, în Statele Unite, Canada şi Turcia, pe fondul riscurilor teroriste.

    GALERIE FOTO

    La Bruxelles ceremoniile programate au fost anulate din cauza unui complot islamist. “Şase persoane au fost reţinute pentru audieri”, a anunţat Parchetul federal belgian, într-un comunicat. 

    La Munchen, autorităţile germane au decis închiderea a două gări din cauza riscului unor atentate pregătite de ISIS.

    Petrecăreţii britanici nu s-au dezminţit nici în acest an, forţele de ordine din Londra arestând 48 de scandalagii, iar serviciile de ambulanţă lucrând la capacitate maximă pentru a face faţă numărului mare de solicitări, foarte multe cazuri fiind de comă alcoolică, potrivit Daly Mail.

    Măsuri speciale de securitate au fost luate în centrul Parisului, unde pe 13-14 noiembrie teroriştii au omorât 130 de persoane, dar şi la Londra, Roma, Berlin, Viena şi Bucureşti.

    În Dubai, deşi un incendiu puternic a izbucnit, joi seară, într-un hotel situat în centrul oraşului, chiar în piaţa în care urma să aibă loc un spectacol de artificii de Revelion, amplul show pirotehnic s-a desfăşurat normal.

    FRANTA, PARIS

    GRECIA, ATENA

    RUSIA, MOSCOVA

    LITUANIA

    EGIPT, MAREA PIRAMIDĂ

    SUA, NEW YORK

     

  • REVELION 2016 în imagini. Cum au petrecut oamenii din întreaga lume trecerea dintre ani – GALERIE FOTO

    Pentru trecerea în 2016, măsuri speciale de securitate au fost luate în multe zone din lume, în principal în ţările Uniunii Europene, în Statele Unite, Canada şi Turcia, pe fondul riscurilor teroriste.

    GALERIE FOTO

    La Bruxelles ceremoniile programate au fost anulate din cauza unui complot islamist. “Şase persoane au fost reţinute pentru audieri”, a anunţat Parchetul federal belgian, într-un comunicat. 

    La Munchen, autorităţile germane au decis închiderea a două gări din cauza riscului unor atentate pregătite de ISIS.

    Petrecăreţii britanici nu s-au dezminţit nici în acest an, forţele de ordine din Londra arestând 48 de scandalagii, iar serviciile de ambulanţă lucrând la capacitate maximă pentru a face faţă numărului mare de solicitări, foarte multe cazuri fiind de comă alcoolică, potrivit Daly Mail.

    Măsuri speciale de securitate au fost luate în centrul Parisului, unde pe 13-14 noiembrie teroriştii au omorât 130 de persoane, dar şi la Londra, Roma, Berlin, Viena şi Bucureşti.

    În Dubai, deşi un incendiu puternic a izbucnit, joi seară, într-un hotel situat în centrul oraşului, chiar în piaţa în care urma să aibă loc un spectacol de artificii de Revelion, amplul show pirotehnic s-a desfăşurat normal.

    FRANTA, PARIS

    GRECIA, ATENA

    RUSIA, MOSCOVA

    LITUANIA

    EGIPT, MAREA PIRAMIDĂ

    SUA, NEW YORK

     

  • Cele mai scăzute temperaturi ale acestei ierni: MINUS 18 grade la Miercurea Ciuc, Topliţa şi Petroşani

    Cea mai scăzută temperatură din ţară, de minus 18 de grade Celsius, a fost măsurată, vineri, la staţia meteo Miercurea Ciuc, în jurul orei 07.30, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “A fost mult mai cald ca anul trecut, când la Miercurea Ciuc, de exemplu, în dimineaţa de 1 ianuarie erau minus 29 de grade Celsius. Condiţiile meteorologice au fost similare ca în 2015, dar lipsa stratului de zăpadă a făcut diferenţa, astfel că temperturile nu au coborât atât de mult”, a explicat meteorologul Cristian Grecu, de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu.

    Potrivit acestuia, temperaturile au scăzut faţă de cele mai mici valori termice măsurate de meteorologi joi dimineaţă. Astfel, în judeţul Harghita termometrele au indicat minime de minus 18 grade Celsius la Topliţa, minus 17 grade Celsius la Joseni şi la staţia meteo Bucin şi minus 15 grade Celsius la Odorheiu Secuiesc.

    În noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016, meteorologii din Transilvania au consemnat minime de minus 16 grade Celsius la Întorsura Buzăului, minus 14 grade Celsius la Sibiu, Braşov şi Târgu Mureş şi de minus 12 grade Celsius la Alba Iulia.

    Cea mai ridicată valoare termică minimă din Transilvania, de minus 10 grade Celsius, s-a înregistrat, vineri dimineaţă, la staţia Bobohlma-Târnăveni, în judeţul Mureş.

    Meteorologul de serviciu Constanţa Vîlciu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a confirmat că minima de minus 18 grade Celsius măsurată la Miercurea Ciuc şi Topliţa, în Harghita, este cea mai scăzută din ţară în zonele locuite în această iarnă, aceeaşi valoare termică fiind măsurată şi la Petroşani, în zona depresionară a judeţului Hunedoara.

    La altitudini mari, temperaturile au coborât, în prima zi a anului, până la minus 23 de grade Celsius la Vârful Omu, minus 21 de grade Celsius la Obârşia Lotrului şi minus 20 de grade la Stâna de Vale, iar vântul a suflat cu putere în zonele înalte, spulberând şi diminuând stratul de zăpadă.

    “În ultimele 24 de ore nu am mai avut ninsori, stratul de zăpadă a scăzut cu câţiva centimetri ori s-a tasat uşor sau a fost luat de vântul care s-a intensificat la munte, mutând zăpada de colo-colo. La Bâlea avem acum 76 de centimetri, mai mic cu doi centimetri, la Vârful Omu stratul de zăpadă este de 98 de centimetri, diminuat cu trei centimetri, la Păltiniş sunt nouă centimetri, la Sinaia 18 centimetri de zăpadă, iar la Fundata şi Predeal stratul măsoară patru centimetri”, a precizat meteorologul Cristian Grecu.

    Anul trecut, în dimineaţa de 1 ianuarie s-au înregistrat temperaturi minime de minus 32 de grade Celsius la Întorsura Buzăului, în judeţul Covasna, în timp ce la Miercurea Ciuc au fost minus 29 de grade Celsius.

  • Cele mai scăzute temperaturi ale acestei ierni: MINUS 18 grade la Miercurea Ciuc, Topliţa şi Petroşani

    Cea mai scăzută temperatură din ţară, de minus 18 de grade Celsius, a fost măsurată, vineri, la staţia meteo Miercurea Ciuc, în jurul orei 07.30, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “A fost mult mai cald ca anul trecut, când la Miercurea Ciuc, de exemplu, în dimineaţa de 1 ianuarie erau minus 29 de grade Celsius. Condiţiile meteorologice au fost similare ca în 2015, dar lipsa stratului de zăpadă a făcut diferenţa, astfel că temperturile nu au coborât atât de mult”, a explicat meteorologul Cristian Grecu, de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu.

    Potrivit acestuia, temperaturile au scăzut faţă de cele mai mici valori termice măsurate de meteorologi joi dimineaţă. Astfel, în judeţul Harghita termometrele au indicat minime de minus 18 grade Celsius la Topliţa, minus 17 grade Celsius la Joseni şi la staţia meteo Bucin şi minus 15 grade Celsius la Odorheiu Secuiesc.

    În noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016, meteorologii din Transilvania au consemnat minime de minus 16 grade Celsius la Întorsura Buzăului, minus 14 grade Celsius la Sibiu, Braşov şi Târgu Mureş şi de minus 12 grade Celsius la Alba Iulia.

    Cea mai ridicată valoare termică minimă din Transilvania, de minus 10 grade Celsius, s-a înregistrat, vineri dimineaţă, la staţia Bobohlma-Târnăveni, în judeţul Mureş.

    Meteorologul de serviciu Constanţa Vîlciu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a confirmat că minima de minus 18 grade Celsius măsurată la Miercurea Ciuc şi Topliţa, în Harghita, este cea mai scăzută din ţară în zonele locuite în această iarnă, aceeaşi valoare termică fiind măsurată şi la Petroşani, în zona depresionară a judeţului Hunedoara.

    La altitudini mari, temperaturile au coborât, în prima zi a anului, până la minus 23 de grade Celsius la Vârful Omu, minus 21 de grade Celsius la Obârşia Lotrului şi minus 20 de grade la Stâna de Vale, iar vântul a suflat cu putere în zonele înalte, spulberând şi diminuând stratul de zăpadă.

    “În ultimele 24 de ore nu am mai avut ninsori, stratul de zăpadă a scăzut cu câţiva centimetri ori s-a tasat uşor sau a fost luat de vântul care s-a intensificat la munte, mutând zăpada de colo-colo. La Bâlea avem acum 76 de centimetri, mai mic cu doi centimetri, la Vârful Omu stratul de zăpadă este de 98 de centimetri, diminuat cu trei centimetri, la Păltiniş sunt nouă centimetri, la Sinaia 18 centimetri de zăpadă, iar la Fundata şi Predeal stratul măsoară patru centimetri”, a precizat meteorologul Cristian Grecu.

    Anul trecut, în dimineaţa de 1 ianuarie s-au înregistrat temperaturi minime de minus 32 de grade Celsius la Întorsura Buzăului, în judeţul Covasna, în timp ce la Miercurea Ciuc au fost minus 29 de grade Celsius.

  • 2016 în FILMUL ROMÂNESC: Poveşti de familie, adaptări cinematografice şi comedii negre

    Regizorul şi scenaristul Nae Caranfil pregăteşte al şaptelea lungmetraj al său, “6,9 pe scara Richter/ 6,9 on the Richter Scale”. După ce filmările s-au desfăşurat în toamna lui 2015, cineastul a declarat pentru MEDIAFAX că filmul va fi lansat “cel mai probabil” în toamna lui 2016. “Acum lucrăm la montaj şi editare şi cel mai probabil în toamna viitoare (2016, n.r.) o să fie lansat”, a spus acesta.

    Lungmetrajul româno-bulgar, care va fi produs de Mobra Films şi Jelfilm, este o comedie parţial realistă, care conţine elemente de musical, a mai spus Caranfil. “Nu l-aş considera un musical, pentru că ştiu foarte bine cum să definesc genul şi nu se încadrează în această definiţie. Este o comedie pe care încerc să o compun din ingrediente aparent paradoxale. Adică ce să caute depresia, cutremurul şi musicalul în aceeaşi tigaie? Să văd ce îmi iese”, declara Nae Caranfil, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

    Pe de altă parte, “Fotografii de familie” va fi primul film semnat de Cristian Mungiu de la “După dealuri/ Beyond the Hills”, care a avut premiera la Festivalul de la Cannes în 2012. În plus, va fi pentru prima dată când o peliculă a regizorului premiat cu Palme d’Or va avea ca personaj principal un bărbat. O coproducţie România-Franţa-Belgia, pelicula vorbeşte despre responsabilităţile vieţii de părinte, iar filmările au avut loc în vara lui 2015.

    Şi Radu Mihăileanu va prezenta în 2016 prima sa peliculă în limba engleză, “The History of Love”, o parte din filmări având loc, în 2015, în Canada şi în România, la Cluj-Napoca, iar Mihai Călin şi Ovidiu Cuncea se numără printre actorii români din distribuţie, a declarat pentru MEDIAFAX producătorul peliculei, Tudor Giurgiu.

    O adaptare după bestsellerul scriitoarei americane Nicole Krauss, apărut în 2005, filmul este o poveste intercalată, care urmăreşte viaţa lui Léo Gursky, interpretat de Derek Jacobi – cunoscut din filme ca “Discursul regelui/ King’s speech” (2010), de Tom Hooper, şi “Gladiatorul/ Gladiator” (2000), de Ridley Scott – din vremea Holocaustului până în modernul New York. Acesta va fi primul lungmetraj al lui Radu Mihăileanu de la “Concertul/ Le concert”, lansat în 2009.

    Regizoarea docudramei animate de succes “Muntele magic”, Anca Damian, va reveni în 2016 pe marile ecrane româneşti cu filmul “Perfect sănătos”, care îi are în distribuţie pe Vlad Ivanov şi Anghel Damian, pentru care rolurile au fost scrise special. Pelicula, care va fi gata în primăvara acestui an, după cum a declarat regizoarea pentru MEDIAFAX, se bazează pe o poveste reală de familie, cu multe elemente de ficţiune, cu secvenţe de violenţă, dar şi de dragoste.

    O comedie neagră pregăteşte Igor Cobileanski. Filmările la “Afacerea Est”, cu Ion Sapdaru şi Constantin Puşcaşu în rolurile principale, au fost finalizate în luna august, iar coproducţia româno-lituaniană este programată să ajungă pe marile ecrane în iunie 2016. “Afacerea Est” este un road movie plin de situaţii absurde, ce spune povestea unei prietenii aparent nepotrivite între Petro şi Marian, care, confruntaţi cu sărăcia şi cu lipsa de perspective, devin parteneri de afaceri şi pornesc într-o călătorie plină de aventuri, încercând să-şi îndeplinească visul.

    Regizorul şi producătorul Dan Chişu a filmat al şaptelea lungmetraj al său, “Aniversarea”. Drama de familie îl are ca protagonist pe Mircea Albulescu, din distribuţie făcând parte şi Rodica Lazăr, Simona Bondoc, Răzvan Vasilescu, Emilia Dobrin, Lucian Ifrim şi Rodica Lazăr. Chişu a declarat pentru MEDIAFAX că pelicula va fi lansată, cel mai probabil, în primăvara acestui an.

    Iulia Rugină propune pentru anul 2016 “Breaking News”, cu Andi Vasluianu în rolul principal. “Este un reporter de ştiri care, în timpul unui live, îşi pierde colegul operator şi trebuie apoi să facă un material in memoriam”, a declarat pentru MEDIAFAX regizoarea peliculei. Filmul se află încă în producţie, etapă care va fi finalizată în luna februarie. În ceea ce priveşte o dată de lansare, regizoarea a afirmat că totul depinde de ritmul în care va decurge postproducţia.

    Regizoarea Cristina Iacob a anunţat că, în 2016, va lansa continuarea comediei de succes “#Selfie”, intitulată “#Selfie69” şi avându-le în rolurile principale pe Crina Semciuc, Olimpia Melinte şi Flavia Hojda. De această dată, personajele Roxi, Yasmine şi Ana se reunesc într-un pariu care le va schimba vieţile: care dintre ele se mărită prima în decurs de trei zile? Filmările pentru “#Selfie69” au început în aprilie 2015. Din distribuţia noului film fac parte şi nume noi, precum Maia Morgenstern, Alex Bogdan, Adela Popescu, Loredana Groza, Tolea Ciumac şi Antonia.

    Bobby Păunescu pregăteşte două proiecte cinematografice pentru 2016. El este producătorul documentarului “The Sight of Music”, regizat de Giuseppe Tornatore, despre viaţa compozitorului Ennio Morricone. “«The Sight of Music» este un docu-fiction şi sperăm să fie gata în luna aprilie”, a declarat Bobby Păunescu pentru MEDIAFAX. Filmul are un buget de 2,7 milioane de euro şi este coprodus de Piano B Produzioni, compania lui Tornatore, alături de Mandragora Group, cea a lui Bobby Păunescu. În acelaşi timp, Păunescu pregăteşte din postura de regizor filmul “The Girl Who Knew Too Much”, un thriller care se axează pe povestea de dragoste dintre un proprietar al unei cunoscute mărci de modă şi un model de renume internaţional.

    Cătălin Mitulescu se pregăteşte să lanseze pe marele ecran pelicula “Rumeno”. Filmul spune povestea lui Radu, un tânăr plecat să muncească în Italia, care revine acasă după un an. O găseşte pe Monica, soţia lui, total schimbată, iar copilul lor, Luca, a crescut mai mult decât se aştepta. Cuplul petrece o noapte în care încearcă să se regăsească. Timpul petrecut separat a creat neîncredere şi confuzie între cei doi, dar le dă şi posibilitatea unui nou început. Lungmetrajul îi are în rolurile principale pe Ada Condeescu şi Alexandru Potocean şi a fost filmat în vara lui 2014.

    Cel mai nou proiect cinematografic al lui Adrian Sitaru este “Fixeur/ The Fixer”, al cărui scenariu este semnat de Adrian şi Claudia Silişteanu, iar Tudor Istodor şi Mehdi Nebbou fac parte din distribuţie. Povestea filmului “Fixeur” este bazată pe un caz real, având în centru un tânăr jurnalist care pleacă în Transilvania împreună cu o echipă TV franceză, pentru a investiga cazul unei tinere prostituate repatriate din Franţa. Filmul este produs de 4Proof Film, iar filmările au avut loc în 2015, la Bucureşti şi Bistriţa.

    Cel de-al treilea lungmetraj regizat de Marian Crişan, “Orizont”, va fi lansat în România în prima jumătate a anului. Filmul a avut premiera mondială în cadrul competiţiei oficiale a celei de-a 19-a ediţii a Black Nights Film Festival de la Tallinn, în luna noiembrie. Pelicula, o adaptare liberă după nuvela “Moara cu noroc”, de Ioan Slavici, spune povestea lui Lucian, interpretat de András Hatházi, şi a Andrei, rol jucat de Rodica Lazăr, soţ şi soţie, care, încercând să îşi găsească “norocul”, preiau în adminstrare o cabană pierdută undeva în Munţii Apuseni.

    Regizorul Cristi Puiu pregăteşte de aproximativ trei ani filmul “La Conac”, o adaptare după “Povestire despre Antichrist”, de Vladimir Soloviov. Pelicula, pentru care cineastul a semnat şi scenariul, ar putea fi lansată anul acesta.