BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • FNSA: Miting cu 3.000 de angajaţi din administraţie publică, miercuri, în faţa Guvernului

    Mitingul FNSA va începe la ora 10.00, la acţiunea de protest fiind aşteptaţi sindicalişti din aproape toate judeţele ţării.

    Revendicările funcţionarilor din administraţia publică locală vizează reglementarea şi liberalizarea acordării, din 2015, a tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică locală, precum şi creşteri salariale pentru salariaţii din administraţia publică locală sau aplicarea, din acest an, a Legii 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

    “Mitingul de mâine este un alt pas după greva de avertisment şi greva generală de o zi. După părerea mea, va urma şi pregătirea pentru greva generală pe perioadă nedeterminată. Spun asta pentru că, ştiind ce se întâmplă la nivel guvernamental, ştiu că nu vor da curs revendicărilor, care oricum sunt de prea mult bun simţ şi care sunt doar două”, a declarat vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Liviu Apostoiu.

    Prim-vicepreşedintele FNSA, Gheorghe Morar, a declarat că la acţiunea de protest de miercuri vor participa funcţionari publici din primării, consilii judeţene şi din instituţii subordonate acestora.

    “Nu am cerut venituri exorbitante, ci doar să avem asigurată ziua de mâine. De la 1 iulie, aşa cum ştiţi, salariul minim pe economie va fi majorat, ceea ce înseamnă că 63 la sută dintre angajaţii din administraţia publică locală vor fi remuneraţi cu salariul minim pe economie. Este o stare inacceptabilă, pentru că vom ajunge ca trei sferturi din angajaţii din primării să fie la limita subzistenţei”, a precizat Gheorghe Morar.

    Lierii sindicali au spus că în cazul în care după această acţiune de protest Guvernul României va adopta “aceeaşi atitudine sfidătoare” faţă de problemele salariaţilor, FNSA va demara procedura pentru organizarea următoarei acţiuni de protest stabilită, respectiv greva generală pe termen nelimitat în administraţia publică locală.

    Potrivit acestora, la acţiunea de strângere de semnături pentru declanşarea grevei generale ar urma să participe şi alte federaţii din acest sector de activitate, existând deja un protocol încheiat în acest sens.

    FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

    De asemenea, peste 32.000 de funcţionari din administraţia publică locală, din 36 de judeţe, au făcut, în 30 aprilie, grevă generală de o zi, ei solicitând creşteri salariale de 10 la sută şi acordarea tichetelor de masă.

  • CSM: Afirmaţiile lui Kelemen Hunor au indus ideea că a magistraţii acţionează la comandă politică

    În şedinţa de marţi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat că afirmaţiile publice ale lui Kelemen Hunor, membru al Parlamentului României şi preşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), exprimate în 17 aprilie la Cluj-Napoca, în cadrul Congresului UDMR sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, afirmaţiile lui Kelemen Hunor referitoare la dosarele penale în care au fost implicaţi Marko Attila Gabor, fost deputat, şi Nagy Zsolt, fost ministru, “în sensul că măsurile procesuale dispuse şi hotărârile judecătoreşti pronunţate au fost nefondate şi nelegale – inducând ideea că magistraţii au acţionat în mod arbitrar, la comandă politică, cu încălcarea obligaţiei de imparţialitate, cauzele penale fiind soluţionate prin condamnarea unor persoane nevinovate – sunt de natură a submina încrederea publicului în imparţialitatea şi integritatea magistraţilor în general şi aduc atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său”.

    Potrivit inspectorilor judiciari, având în vedere modul de exprimare, cadrul în care au fost lansate afirmaţiile, calitatea lui Hunor – de reprezentant al puterii legislative şi preşedinte al unui partid politic – dar şi preluarea afirmaţiilor în presa internă şi cea din Ungaria, declaraţiile liderului UDMR au produs un impact negativ asupra sistemului judiciar şi a credibilităţii autorităţii judecătoreşti.

    Mai mult, arată sursa citată, unele afirmaţii au vizat dosare aflate în curs de soluţionare, creându-se astfel o presiune asupra magistraţilor implicaţi în soluţionarea acestora.

    În acest context, plenul Consiliului a apreciat că “afirmaţiile negative cu privire la activitatea desfăşurată de procurori şi judecători în instrumentarea şi soluţionarea unor cauze penale concrete, nu ar trebui emise în spaţiul public, acestea încadrându-se în situaţia în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat constant că se impune restrângerea libertăţii de exprimare, în scopul de a asigura autoritatea şi imparţialitatea sistemului judiciar”.

    În 20 aprilie, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM, a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la afirmaţiile făcute de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că “persoanele care au aplicat cu bună credinţă legea sunt pedepsite” şi că “Nagy Zsolt este nevinovat şi a fost totuşi încarcerat”.

    Dumbravă a cerut inspectorilor judiciari să verifice posibila afectare a independenţei justiţiei ca urmare a declaraţiilor politice făcute de preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), în data de 17 aprilie, în cadrul Congresului UDMR.

    “Faptul că unii lideri politici se simt şi se declară solidari cu colegi de-ai lor nu constituie în sine o atingere pe care să o aducă independenţei justiţiei şi nici sentimentul că aceiaşi colegi ar fi nevinovaţi. (…) Lucrurile, însă, capătă o altă dimensiune atunci când afirmaţiile în cauză sunt făcute în mod conştient public, la un eveniment de maximă audienţă, cum a fost evenimentul politic ocazionat de congresul UDMR, la care au asistat practic aproape toţi liderii politici din România, dar şi lideri politici din Ungaria”, arăta judecătorul Horaţius Dumbravă în sesizarea transmisă Inspecţiei Judiciare.

    Membrul CSM este de părere că, dincolo de solidaritatea faţă de unii colegi, opiniile pe care Hunor le-a avut cu privire la cauze particulare aflate pe rolul instanţelor şi care s-au soldat cu hotărâri judecătoreşti definitive sau care încă se află pe rolul parchetelor din România, reprezintă “atacul îndreptat împotriva statului de drept, a justiţiei”.

    “Domnia sa afirmă că ‘există pericolul renaţionalizării’ în România, iar argumentul că se încearcă acest lucru este faptul că un membru al partidului politic al cărui lider este, deşi a aplicat cu bună credinţă legea, a fost condamnat şi, acelaşi membru – Marko Attila -, cercetat în alt dosar, este acuzat prin aplicarea unui ‘principiu al culpabilităţi colective’, aluzia din urmă fiind aceea că ar fi cercetat penal în mod abuziv. Deplasarea, constructul logic periculos constă în tocmai concluzia exprimată de liderul politic: prin anchetele penale şi condamnarea unui membru UDMR, România procedează la renaţionalizarea imobilelor aparţinând confesiunilor maghiare”, preciza Dumbravă în sesizarea transmisă IJ.

    Kelemen Hunor a spus, la evenimentul menţionat, că: “Am adoptat legi prin care am redobândit o parte considerabilă a bunurilor care au aparţinut comunităţii maghiare, de exemplu, pădurile care au fost în proprietate colectivă şi imobilele care au aparţinut confesiunilor maghiare. Dar pericolul renaţionalizării este mai mare ca oricând. România s-a angajat să restituie în natură bunurile confiscate în timpul dictaturii comuniste, iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil, să ofere compensaţii băneşti echitabile. Însă, momentan, constatăm că persoanele care au aplicat cu bună credinţă legea, sunt pedepsite, iar în cazul comisiilor de restituire se aplică principiul culpabilităţii colective. Să fie clar, credem în continuare în nevinovăţia lui Markó Attila şi suntem întru totul solidari cu el. Marko Attila şi-a desfăşurat activitatea ani la rând în interesul comunităţii maghiare”.

    În plus, Kelemen Hunor a precizat că: “Nagy Zsolt este nevinovat şi a fost totuşi încarcerat. Trebuie să fim solidari cu el şi să transformăm justiţia într-o instituţie care nu permite astfel de procese inechitabile. Te susţinem, Zsolt! Sperăm că vei fi liber în curând. Dacă nu vom fi capabili să explicăm acest lucru, nu vom fi capabili să luptăm pentru dreptatea noastră, iar această situaţie va conduce la o decepţie uriaşă în rândul alegătorilor căreia îi vom cădea victimă şi noi. Trebuie să spunem răspicat că justiţia trebuie să funcţioneze, iar noi sprijinim strădania de a o face funcţională. Dar respingem generalizările şi etichetarea. Vom fi întotdeauna solidari cu cei care au fost nedreptăţiţi. Statul de drept înseamnă lipsa totală a arbitrarului”

    În urma analizării acestor afirmaţii, inspectorii judiciari au stabilit că Hunor a afectat independenţa justiţiei.

    Acesta nu este primul raport întocmit de IJ cu privire la declaraţiile publice ale liderului UDMR referitoare la condamnările din dosarul privatizărilor strategice.

    În februarie, inspectorii judiciari au stabilit că, prin afirmaţii similare, Kelemen Hunor a afectat independenţa actului de justiţiei. Concluziile acestui raport au fost însuşite de plenul CSM.

    Mai exact, Kelemen Hunor a spus că fostul ministru Zsolt Nagy, condamnat în dosarul privatizărilor strategice, a fost nedreptăţit şi că “trebuie să fie foarte clar” că acest caz nu este unul de corupţie şi că nu există nicio dovadă împotriva lui Zsolt Nagy.

    “Mai există cazul lui Nagy Zsolt, care a fost nedreptăţit şi condamnat la închisoare. Libertatea înseamnă altceva pentru Nagy Zsolt. Trebuie să fie un lucru foarte clar: cazul lui nu este un caz de corupţie, nu există nicio dovadă împotriva sa, nu s-a privatizat nicio firmă de stat pe vremea lui. Din stenogramele înregistrate cu ocazia convorbirilor purtate de alte persoane s-au tras concluzii cu privire la cazul lui şi în baza acelor stenograme a fost condamnat Nagy Zsolt. El are nevoie de sprijnul nostru, de solidaritatea noastră. Cu siguranţă nu va renunţa la lupta pentru adevăr, nici noi nu trebuie să renunţăm la lupta pentru adevăr”, spunea Kelemen Hunor.

    Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost încarceraţi în 27 ianuarie, după ce au fost condamnaţi definitiv de instanţa supremă la patru ani şi opt luni, respectiv patru ani de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice, alături de alte persoane.

  • CSM cere Inspecţiei Judiciare să verifice dacă independenţa justiţiei a fost afectată de SRI

    Sesizarea a fost făcută în urma unei solicitări transmise în acest sens de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România.

    Astfel, inspectorii judiciari urmează să stabilească dacă a fost încălcată independenţa actului de justiţie în urma afirmaţiilor şefului Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, care a spus că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut, în 18 mai, Consiliului Superior al Magistraturii să apere indepenţa justiţiei şi a magistraţilor în faţa suspiciunii că SRI se implică în actul de justiţie, conform unui comunicat de presă al UNJR.

    Potrivit sursei citate, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, alături de un grup de judecători, a solicitat “Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă a implicării Serviciului Român de Informaţii în actul de justiţie dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetăţenilor îndoieli temeinice cu privire la imparţialitatea şi, implicit, corectitudinea actului de justiţie”.

    Solicitarea judecătorilor a fost făcută în contextul în care şeful Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, a afirmat ca instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    “Asemenea afirmaţii sunt de o gravitate fără precedent şi aduc gravă atingere atât aparenţei de imparţialitate a judecătorilor, cât şi independenţei ca atare a sistemului judiciar, stârnind deja profunde îngrijorări în rândul magistraţilor”, se arată în scrisoarea trimisă Plenului CSM.

    Conform legii, CSM “are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea”.

    UNJR a precizat în scrisoare că într-o situaţie similară, Consiliul Superior al Magistraturii italian a adoptat, în 4 iulie 2007, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care a subliniat ca “astfel de interferenţe au ca efect intimidarea şi pierderea credibilităţii magistraţilor”.

    “Considerarea instanţelor de judecată ca fiind ‘câmp tactic’ al SRI, precum şi acceptarea prezenţei Serviciului în acest ‘câmp tactic’ până la soluţionarea definitivă a cauzei înseamnă acceptarea posibilităţii ca aceasta instituţie să acţioneze cu mijloace obscure asupra actorilor procesului judiciar, inclusiv procuror sau judecător. O astfel de premiză reprezintă un atentat grav la adresa independenţei justiţiei, ce nu poate fi acceptat nici măcar la nivel de aparenţă ori suspiciune”, se spune în scrisoare.

    De asemenea, UNJR reclamă că în interviul respectiv generalul Dumitru Dumbravă a afirmat că “maniera de lucru a SRI angrenează alături de procurori (…) şi judecători”.

    “Această exprimare denotă pur şi simplu o neînţelegere a noţiunii de independenţă a justiţiei. (…) Astfel de declaraţii venite din partea unei persoane cheie din conducerea SRI pot crea aparenţa unei lipse de independenţă din partea magistraţilor, motiv pentru care CSM este solicitat să intervină pentru ‘a apăra independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă că Serviciul Român de Informaţii este implicat şi influenţează actul de justiţie dincolo de limitele legii”, afirmă judecătorii în scrisoare.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

    Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

    Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

  • 56% dintre tineri ies cel puţin lunar în baruri, pub-uri, cafenele sau cluburi

    75% dintre ei susţin că aleg din câteva branduri favorite pe care le consumă de obicei, iar cele mai populare băuturi sunt whiskey-ul şi vodka, arată un studiu Starcom MediaVest Group realizat în colaborare cu platforma de research iVox. Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor a 445 de tineri din generaţia Y. Targetul îl constituie tinerii cu vârste cuprinse între 20-30 de ani, din mediul urban mare, utilizatori de internet şi băutori de băuturi alcoolice.

    62% dintre respondenţi consumă băuturi alcoolice pentru a se energiza în timpul petrecerilor, dar şi în momentele în care se strâng spontan cu prietenii. Printre brandurile preferate de băuturi alcoolice se numără Jack Daniel’s, J&B, Ballantine’s, Johnnie Walker, Absolut, Finlandia şI Bailey’s.

    Studiul arată că 7 din 10 tineri cheltuiesc pe băutură cel mult 100 de lei atunci când ies în oraş. Acelaşi număr de tineri alocă 200 de lei sau chiar mai puţin pentru cheltuielile unei petreceri acasă.

    Majoritatea tinerilor preferă băuturile combinate, doar 16% le beau seci. 31% dintre tineri combină băuturile alcoolice cu sucuri naturale, 19% le beau sub formă de cocktail-uri, iar 7% preferă shoturile. Acestea sunt cel mai des consumate în baruri sau cluburi.

    Shoturile marchează un moment de apropiere între membrii grupului, dar şi cea mai bună metodă de a ieşi din tipare. 11% dintre tineri văd shoturile ca warm-up pentru ieşirile în oraş.

    Studiul realizat de Starcom Media Vest şi platforma de research iVox arată că prietenii, petrecerile şi internetul reprezintă principalele surse de informare ale tinerilor cu privire la băuturile alcoolice. Iar gustul, preţul, renumele brand-ului şi recomandarea prietenilor sunt principalele criterii de selecţie. Recomandarea barmanului sau design-ul produsului nu au o importanţă aşa de mare.

  • Dumitru Dragomir: LPF nu a făcut licitaţie pentru drepturile TV şi acum vine DNA-ul

    “Ha, ha, ha! Exact ce am spus eu. Când nu faci licitaţie, te ia maşina în bot. Acum să-i întreb eu pe ei (n.r. – actualii concuători ai LPF) de ce nu au făcut licitaţie şi cine răspunde pentru ce se întâmplă. Pentru că acum vine DNA-ul. Eu dacă procedam aşa şi nu făceam licitaţie eram arestat de o sută de ori până acum. Acum îşi dă toată lumea seama că asta a fost şmecheria? M-au dat afară de la ligă pentru bani. (n.r. – conducătorii LPF) au făcut contracte fără garanţii, eu nu am făcut unul fără garanţii, pentru că în momentul în care încălcau contractul, pac, le luam garanţia. Altfel, contract fără garanţii e puşcărie curată. Cine a făcut asta să răspundă”, a declarat Dragomir, pentru MEDIAFAX.

    El le recomandă preşedinţilor de cluburi din Liga I să se adreseze procurorilor anticorupţie dacă vor ajunge la concluzia că înţelegerea privind cedarea drepturilor TV s-a făcut în mod fraudulos. “Preşedinţilor de cluburi le transmit să fie tari pe poziţii şi să analizeze bine contractul. Dacă a fost făcut fraudulos să se îndrepte imediat către DNA”, a adăugat fostul şef al Ligii Profesioniste de Fotbal.

    Compania Intel Sky Broadcast, deţinătoarea dreturilor TV pentru Liga I, a cerut, marţi, în cadrul Adunării Generale a Ligii Profesioniste de Fotbal, diminuarea valorii contractului pentru transmiterea meciurilor din primul eşalon, în sezonul viitor.

    Preşedintele executiv al clubului ASA Târgu Mureş, Narcis Răducan, a afirmat că firma care deţine drepturile doreşte să achite pentru campionatul viitor aceeaşi sumă ca pentru ediţia actuală, fără a plăti cota cu care creşte valoarea contractului, potrivit înţelegerii încheiate în 2014.

    “S-a iniţiat o discuţie care va fi foarte mediaziată, pentru că firma care deţine drepturile a propus o diminuare a contractului pe anul viitor. Şi fiind vorba de bani, sigur vom avea multe discuţii. A rămas să se stabilească o zi pentru a se discuta în amănunt acest subiect, apoi vom vedea ce se va decide. Solicitarea dânşilor este ca anul viitor să rămânem cu aceeaşi sumă, deşi în mod normal ar fi trebuit să crească proporţional”, a declarat Narcis Răducan, după AG de luni, care a durat două ore.

    Preşedintele CSMS Iaşi, Florin Prunea, a afirmat că grupările din Liga I au primit permisiunea să studieze contractul prin care au fost cedate drepturile TV. El a adăugat că reprezentanţii Intel Sky Broadcast doar au informat, marţi, membrii AG de solicitarea de diminuare a contractului, apoi vor face o cerere oficială în acest sens.

    “Nu s-a hotărât nimic, urmează să avem o nouă Adunare Generală. Documentul pe care l-am primit de la firma care deţine drepturile este doar o informare, urmează să primim un document oficial, iar acela să fie supus la vot. Fiecare club a primit ok-ul să vină să consulte contractul, pentru că până acum au fost foarte puţini care au avut acces la acest document. Firma care a cumpărat drepturile TV a spus iniţial că primul lucru care este obligatoriu este schimbarea sistemului competiţional şi uite că s-a schimbat. Eu zic că trebuiau să se ţină de cuvânt. Nu pot să spun cu cât solicită dânşii diminuarea contractului, este confidenţial”, a spus Prunea.

    Liga Profesionistă de Fotbal a anunţat, la 4 martie 2014, semnarea unui parteneriat media pe cinci ani cu firma Intel Sky Broadcast din Malta, având ca obiect comercializarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I. Conform contractului, Liga Profesionistă de Fotbal trebuie să încaseze de la Intel Sky Broadcast suma netă de 27,5 milioane de euro pe sezon, în cei cinci ani. La această sumă se adaugă un milion de euro pentru Cupa Ligii. În plus, LPF primeşte o sumă egală cu 20 la sută din veniturile nete din publicitate, care vor fi obţinute de către televiziunile ce transmit meciurile din Liga I.

  • Excedentul bugetar a crescut după patru luni la 6 miliarde de lei

    Pe primele trei luni, excedentul a fost de 4,89 miliarde lei. În primele patru luni din 2014, bugetul a înregistrat un deficit de 1,88 miliarde lei.

    În ianuarie-aprilie 2015, veniturile au fost de 76,03 miliarde lei (10,9% din PIB), cu 12,1% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, după încasări mai mari din TVA (cu 20%), impozitul pe venit (14,2%), venituri nefiscale (30,9%) şi accize (4,1%).

    Încasările din contribuţii de asigurări sociale au scăzut cu 0,3% faţă de anul anterior, reflectându-se atât măsura de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor angajatorilor, cât şi creşterea
    pe anul 2015 cu 0,5 puncte a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii, notează Finanţele.

    La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,26%, în timp ce veniturile nefiscale s-au redus cu 0,3%.

    Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 70,1 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,5 puncte ca pondere în PIB.

    În structură, pe principalele titluri de cheltuieli s-au înregistrat reduceri semnificative la bunuri şi servicii (-5,5%) şi subvenţii (-1,8%). Cea mai mare diferenţă s-a înregistrat la dobânzi (-17,7%) ca urmare a sezonalităţii plăţilor şi a scăderii randamentelor la titlurile de stat.

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 5,3 miliarde lei, respectiv 0,8% din PIB.

  • E.ON: FP vrea să vândă participaţiile la E.ON Distribuţie şi E.ON Energie, dar nu a venit cu o ofertă

    “Nu am avut nicio discuţie concretă legată de acest lucru. Ştim că vor să iasă din acţionariat, însă nu avem nicio propunere concretă de la Fondul Proprietatea pe marginea acestui subiect”, a afirmat Hajdinjak, într-o conferinţă de presă.

    Fondul Proprietatea deţine 18,4% din acţiunile E.ON Distribuţie România şi 13,39% din E.ON Energie România, companii controlate de grupul german E.ON.

    Totodată, Hajdinjak a respins, din nou, acuzaţiile FP privind încălcarea principiilor de guvernanţă corporativă şi conflictul de interese în legătură cu o serie de contracte de consultanţă încheiate între E.ON şi firmele controlate de companie.

    Fondul Proprietatea a anunţat săptămâna trecută că cere acţionarilor E.ON Distribuţie SA şi E.ON Energie să aprobe acţionarea în instanţă a administratorilor şi directorilor celor două companii şi ai E.ON Moldova Distribuţie pentru recuperarea daunelor cauzate de semnarea unor contracte de consultanţă de 7,7 milioane de euro cu E.ON România.

    Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti, administratorul unic al Fondul Proprietatea (FP), consideră că serviciile de consultanţă contractate de către cele trei companii ale grupului E.ON nu sunt necesare, iar preţul plătit către E.ON România SRL este nejustificat.

    Contractele au fost încheiate în deplină legalitate, cu aprobarea organelor societare competente şi în condiţii comerciale de piaţă, certificate de experţi independenţi, a susţinut însă E.ON.

    E.ON România SRL este acţionarul majoritar al celor trei companii.

    Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea este administrat de Franklin Templeton din septembrie 2010.

  • CNA a prelungit licenţele Music FM. Radioul preluat de RCS&RDS va funcţiona în următorii 9 ani

    CNA a analizat, în şedinţa de marţi, solicitarea societăţii Campus Radio SRL de prelungire a licenţelor pentru Music FM din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, cu nouă ani.

    În şedinţa din 24 februarie a fost dat acordul prealabil al CNA pentru modificarea structurii acţionariatului Campus Radio SRL. Astfel, părţile sociale deţinute de Marius Dobre (80%) şi Pro TV SA (20%) vor fi cesionate către societatea RCS&RDS SA.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi, în următoarele săptămâni urmează să fie finalizate documentele la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, astfel încât Music FM să intre oficial în proprietatea RCS&RDS.

    Totodată, CNA a aprobat, marţi, prelungirea cu nouă ani a valabilităţii celor trei licenţe ale Music FM, a căror valabilitate ar fi urmat să expire pe 7 iunie, 16 iunie şi 14 iunie. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi de membrii CNA prezenţi la şedinţa de marţi (Florin Gabrea, Monica Gubernat, Viorel Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Radu Călin Cristea).

    Staţiile din Târgu-Mureş şi Cluj-Napoca retransmit integral programul staţiei centrale, de la Bucureşti, a Music FM. Postul de radio are un profil tematic-muzical.

    “Music FM este un post de radio preponderent muzical, vizează muzica de calitate, pop şi pop rock. Ne propunem să fim un radio de stare, de nişă muzicală, dar avem şi planuri mai mari, având în vedere că cesiunea către RCS este aproape finalizată. În câteva zile, Music FM va fi oficial în proprietatea RCS. Suntem convinşi că vom avea resursele necesare pentru a-l dezvolta mai mult decât este acum. Ne propunem să investim mai mult în conţinut şi să revenim în măsurătoarea de audienţă”, a declarat Marius Dobre, administrator şi director general la societăţii Campus Radio SRL, în şedinţa de marţi a CNA.

    Pe de altă parte, Radu Herjeu, membru al CNA, a remarcat faptul că de acum încolo Music FM va fi al RCS&RDS, deşi în documentele de la Consiliu vor continua să figureze ca acţionari Marius Dobre şi Pro TV SA.

    “De acum încolo radioul este al altcuiva, dar licenţa este la Pro TV. Noi pe cine vom trage la răspundere? Vom amenda Pro TV SA pentru ce va face postul deţinut de RCS&RDS”, a spus Radu Herjeu.

    Acest lucru se va întâmpla din cauză că legislaţia audiovizualului prevede că pot fi aduse modificări unei licenţe audiovizuale doar după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale. Pentru a nu mai exista “anomalii” de acest gen, CNA plănuieşte să modifice legislaţia secundară a audiovizualului.

    Pe de altă parte, în afară de Music FM, societatea Campus Radio SRL deţine şi postul de radio Dance FM.

  • Hajdinjak, E.ON România: Ne aşteptăm la o creştere a preţului gazelor în acest an

    “Dacă liberalizarea va continua – şi va continua – va avea cu siguranţă un efect în preţul final al gazelor. Decizia ţine de reglementator (ANRE, n.r.). Până acum nu a fost stabilit nimic oficial, dar dacă te uiţi la ultimele declaraţii ale oficialilor ANRE este prevăzută o creştere, dar nu a fost comunicat nimic oficial încă. Noi nu am cerut o creştere anume în ceea ce priveşte tarifele noastre. Problema noastră esenţială este că volumele noastre de distribuţie s-au redus foarte mult, însă cheltuielile de bază au rămas aceleaşi”, a declarat Hajdinjak, într-o conferinţă de presă.

    În prezent, calendarul liberalizării preţului la gaze se află în discuţie între Guvern, Comisia Europeană şi delegaţia FMI. La sfârşitul lunii aprilie, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, spunea că factura finală a consumatorilor casnici va creşte de la 1 iulie cu 5-8% din cauza aplicării unei noi etape din calendarul de liberalizare a gazelor.

    “Va fi o creştere, dar nu foarte importantă, de 5-8%. Creşterea va fi doar pentru populaţie, deoarece de la 1 ianuarie nu mai avem piaţă reglementată pentru consumatorii industriali”, spunea atunci şeful ANRE.

    E.ON a anunţat, marţi, că firmele din grup au investit în total în România, anul trecut, aproximativ 420 milioane de lei (94 milioane euro), aceasta fiind cea mai mare sumă alocată în acest scop în ultimii ani. Investiţiile au fost direcţionate în principal către modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice. Pentru 2015 sunt bugetate investiţii de aproape 400 milioane lei (90 milioane euro), sume care vor fi alocate, de asemenea, prioritar către proiectele de modernizare a reţelelor de distribuţie.

    “Peste 90% din investiţiile noastre sunt direcţionate în modernizarea reţelelor de energie şi gaze”, a spus Hajdinjak.

    Preţul gazelor a scăzut cu 9% de la 1 aprilie pentru clienţii GDF SUEZ, care distribuie gaze în sudul ţării, şi a crescut cu 1,5% pentru clienţii alimentaţi de E.ON, care distribuie gaze în partea de nord a României.

    România s-a angajat faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să elimine preţurile reglementate în sectorul gazelor şi energie electrică. Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

    FMI şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI. Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

    Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

    Grupul german E.ON este prezent în România din anul 2005. În cei zece ani de activitate pe piaţa locală, E.ON a investit peste 5,12 miliarde de lei (aproximativ 1,3 miliarde de euro) şi a plătit taxe şi impozite de 5,5 miliarde de lei (circa 1,4 miliarde de euro).

    În prezent, E.ON România asigură electricitate şi gaze pentru peste 3 milioane de consumatori din 20 de judeţe. E.ON este primul furnizor integrat, dar şi primul distribuitor integrat de gaze naturale şi electricitate. Compania asigură electricitate în peste 2.540 de localităţi şi gaze naturale în peste 1.000 de localităţi.

  • Cluj: Rampa temporară de deşeuri de la Pata Rât a fost închisă, autorităţile caută soluţii

    Mircea Vereş, reprezentant al SC Salprest Rampă, societatea care administrează rampa de deşeuri de la Pata Rât, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că rampa a fost închisă deoarece s-a depăşit capacitatea de stocare.

    “Am închis rampa temporară de la Pata Rât în noaptea de luni spre marţi, deoarece s-a depăşit capacitatea de stocare a gunoaielor. Închiderea este pe termen nelimitat, astfel încât aici nu se vor mai putea depozita deşeuri. Noi vom încerca să mai transportăm o parte din deşeurile care sunt acum depozitate în altă parte, să mai facem loc, dar nu ştiu cât va mai dura această operaţiune”, a spus Vereş.

    La Prefectura Cluj are loc o şedinţă la care participă reprezentanţi ai conducerii Primăriei şi Consiliului Judeţean Cluj pentru găsirea unei soluţii.

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj cu atribuţii de preşedinte, Vakar Istvan, a declarat corespondentului MEDIAFAX că este o situaţie de criză legată de colectarea deşeurilor.

    “Noroc că nu este cald afară pentru că dacă stau o perioadă mai mare deşeurile în stradă există un risc de epidemii. Trebuie găsită o soluţie de urgenţă până joi măcar, când Primăria Feleacu va avea o şedinţă de Consiliu Local în care vor analiza dacă acceptă să ofere un teren situat în zona Centrului de Management Integrat a Deşeurilor pe care să se depoziteze, temporar, gunoaiele”, a spus Vakar.

    În 13 mai, rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, la trei luni după ce şi rampa propriu-zisă a fost închisă din acelaşi motiv. Ulterior, autorităţile au anunţat că interdicţia depozitării deşeurilor menajere pe rampa temporară a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât durează doar o zi, timp în care o parte din gunoaiele de acolo vor fi transportate în altă parte, pentru a face loc altor deşeuri.

    În februarie, rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, iar de atunci gunoaiele au fost duse la rampa temporară. Deşeurile colectate din Cluj-Napoca şi din judeţul Cluj urmau să fie depozitate până în 15 iulie pe rampa temporară, situată lângă rampa de la Pata Rât, urmând ca după această dată să se găsească o altă soluţie până la finalizarea proiectului CJ Cluj, estimată la 31 decembrie 2015.

    Atunci, prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, declara că după 15 iulie deşeurile ar putea fi depozitate pe o altă rampă temporară, situată în zona Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

    În noiembrie 2012, depozitarea gunoaielor pe rampa de la Pata Rât a mai fost sistată o dată, aceasta fiind considerată neconformă, iar societatea care o administrează, Salprest Rampă, a fost amendată de Garda de Mediu cu 30.000 de lei.

    În urma sistării depozitării deşeurilor, circa 200 de romi care îşi câştigă existenţa pe rampa de la Pata Rât în urma colectării şi valorificării materialelor reciclabile au protestat faţă de închiderea acesteia. Rampa de la Pata Rât a fost redeschisă după o zi, însă societatea Salprest Rampă a continuat să depoziteze deşeurile în acelaşi loc.

    CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj-Napoca, care trebuia să preia toate deşeurile din judeţ, având termen de finalizare în octombrie 2014.

    Contractul a fost atribuit prin licitaţie asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanţat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În acelaşi an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timişoara, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger.

    La sfârşitul anului trecut, CJ Cluj a reziliat contractul, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care fac lucrările la centru.

    Reprezentanţii CJ Cluj anunţau că proiectul este în curs de revizuire şi au avansat un nou termen pentru finalizarea lucrărilor, 31 decembrie 2015.