BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • APAPR: Fondurile de pensii private au investiţii de 820 milioane euro în companii listate la Bursă

    La sfârşitul anului trecut, fondurile de pensii private obligatorii şi facultative aveau investiţii de 639,1 milioane lei în acţiunile Fondului Proprietatea, 497,3 milioane lei la Romgaz, 430,2 milioane lei la Banca Transilvania, 354,5 milioane lei – OMV Petrom şi 278,7 milioane lei la Electrica, potrivit calculelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) pe baza datelor publicate de administratori.

    Topul investiţiilor la BVB este completat de Transgaz, cu 261,1 milioane lei, Transelectrica – 170,2 milioane lei, BRD – 169,3 milioane lei, SIF Oltenia – 144,1 milioane lei şi SIF Modova – 78 milioane lei.

    Acţiunile Fondul Proprietatea, Romgaz, Banca Transilvania, OMV Petrom, Electrica, Transgaz si Transelectrica se regăsesc în portofoliile celor 17 fonduri de pensii, dintre care şapte obligatorii şi zece fonduri facultative.

    La finele anului 2013, investiţiile la bursă cumulau 426 milioane euro, după ce cu un an în urmă se cifrau la 200 milioane euro, crescând până în prezent de peste patru ori.

    Fondurile de pensii private deservesc circa 6,5 milioane de salariaţi români. Acestea investesc în prezent circa 20% din active, care se apropie de cinci miliarde euro, în acţiuni listate, aproximativ 85% dintre acestea fiind acţiuni româneşti de la BVB şi restul de 15% titluri străine de pe diferite pieţe UE.

    Până la finele primului trimestru, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au obţinut un randament mediu anualizat de 11%, iar cele facultative (Pilonul III) de 8,1%.

  • Ministrul elen al Muncii: Grecia vrea un acord cu creditorii, dar FMI insistă pentru reforme dure

    Skourletis a precizat totuşi că reprezentanţii FMI sunt mai flexibili în discuţii decât oficialii europeni.

    Autorităţile de la Atena trebuie să plătească FMI în această lună aproape 1 miliard de euro şi au cerut autorităţilor locale şi instituţiilor statului să îşi transfere lichidităţile la banca centrală pentru a-şi putea respecta obligaţiile financiare.

    “Ţara a ales să îşi respecte obligaţiile şi să ajungă la un acord cu creditorii. Încercăm să avem acei bani”, a spus Skourletis la televiziunea Mega TV.

    Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras se află sub o presiune tot mai mare, în ţară şi în străinătate, să ajungă la un acord cu creditorii europeni şi FMI asupra unui nou program de reforme, pentru evitarea intrării în incapacitate de plată.

    Autorităţile de la Atena au reluat săptămâna trecută negocierile cu creditorii, pentru deblocarea restului de 7,2 miliarde de euro la care Grecia mai are dreptul din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro convenit cu Uniunea Europeană şi FMI.

    Skourletis a arătat că FMI nu cedează în privinţa cererilor sale pentru reforme ale legislaţiei muncii, care ar trebui să includă reduceri ale pensiilor şi concedieri în masă, şi se opune planului guvernului de stînga de creştere a salariului minim.

    “FMI cere să nu ne atingem de nimic (de măsurile de austeritate n.r.) din ceea ce a distrus vieţa poporului grec în ultimii cinci ani”, a spus ministrul.

    Ales în baza promisiunilor de a inversa măsurile de austeritate, guvernul partidului Syryza se opune unor noi reduceri ale pensiilor şi salariilor şi adoptşrii unei legislaţii care ar permite concedieri în masă, în condiţiile în care şomajul se menţine la un nivel record.

    Un oficial elen a declarat duminică că negocierile cu creditorii au înregistrat progrese şi s-ar putea apropia de un acord în această lună, cu toate că există încă subiecte dificile.

  • Grevă de şase zile, începând de marţi, în transportul feroviar din Germania

    Greva urmează să înceapă marţi la ora locală 2.00 (3.00, ora României) şi va dura până duminică, la ora locală 9.00 (10.00, ora României), a anunţat sindicatul din Frankfurt.

    Serviciile pentru marfă vor fi afectate de grevă începând de luni, de la 15.00 (16.00, ora României).

    Este vorba despre cea de a opta acţiune de protest în conflictul cu privire la salarii dintre Sindicatul GDL şi Deutsche Bahn.

    Sindicatul a respins joi o ofertă de salarizare prezentată de către operator, care include o creştere salarială de 4,7%, în două tranşe, începând de la 1 iulie, şi o plată unică, pentru fiecare angajat, în valoare de 1.000 de euro, până la 30 iunie.

    GDL, care a paralizat reţeaua feroviară germană prin cele patru greve de anul trecut, este cel mai mic dintre cele două sindicate ale conductorilor din Germania. Organizaţia cere o creştere salarială de 5% şi reducerea programului de muncă cu o oră pe săptămână.

  • Putin creează un fond comun de rezervă de 100 de miliarde de dolari pentru ţările BRICS

    Textul a fost deja semnat în iulie de către cele cinci ţări. Fondul urmează să fie dotat cu 100 de miliarde de dolari (89,2 milioane de euro), relatează site-ul 20min.ch.

    “Acordul cu privire la crearea unui fond comun de rezervă de schimb pentru ţările membre BRICS este ratificat”, a anunţat Kremlinul într-un document citat de agenţia RIA Novosti. Acordul a fost parafat de către cele cinci ţări la Fortaleza, în Brazilia, în 2014.

    Rusia intenţionează să participe cu suma de 18 miliarde de dolari (peste 16 miliarde de euro), la fel ca India şi Brazilia, dar cu mult mai puţin decât cele 41 de miliarde de dolari (36,6 miliarde de euro) promise de către China. Fondul urmează să fie completat de către Africa de Sud cu cinci miliarde de dolari (4,4 miliarde de euro).

    Potrivit declaraţiei finale semnate de către ţările membre BRICS la Fortaleza, acest fond le va permite să evite “presiuni pe termen scurt asupra lichidităţilor” şi “să promoveze o mai mare cooperare” între ele.

    Fondul este perceput de către Moscova ca soluţie alternativă la instituţiile financiare internaţionale dominate de către Statele Unite. Relaţiile între cele două mari puteri sunt puternic tensionate de la începutul crizei din Ucraina.

    Ţările membre BRICS, care reprezintă 40% din populaţia mondială şi 1/5 din PIB-ul planetei, au semnat totodată, în iulie, un acord cu privire la înfiinţarea propriei bănci, punând astfel prima cărămidă la temelia unei noi arhitecturi financiare în faţa hegemoniei Occidentului. Această nouă bancă, cu viitorul sediu la Shanghai, este menită să finanţeze mari lucrări de infrastructură şi urmează să fie dotată cu un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari.

  • Muzeu roman, amenajat printr-un proiect european de 3,5 milioane de euro, deschis la Alba Iulia

    Noul muzeu Principia a fost amenajat în Cetatea Alba Carolina, între Muzeul Naţional al Unirii şi Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, pe locul unde în ultimii ani au fost descoperite fragmente importante din castrul roman Apulum.

    Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inel, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că Muzeul Principia cuprinde o porţiune din fosta clădire a comandamentului castrului roman al Legiunii a XIII-a Gemina, precum şi alte vestigii din castru, descoperite în timp de arheologi.

    Inel a explicat că Principia era cea mai impunătoare clădire din castrul roman, având aproximativ 60 de metri lăţime şi 80 de metri lungime.

    Potrivit acestuia, în noul muzeu vizitatorii vor putea vedea, printre altele, camera de tezaur în care erau depozitate finanţele legiunii, zona în care erau birourile ofiţerilor, dar şi o instalaţie de încălzire romană, denumită hipocaust. De asemenea, în interiorul muzeului vor putea fi văzute stindardele şi însemnele legiunii romane, dar şi statuile împăraţilor Hadrian şi Traian, cel de-al doilea cunoscut ca şi cuceritor al Daciei.

    Muzeul are şi o curte în care sunt expuse alte vestigii romane descoperite în timp de arheologii care au cercetat situl castrului roman Apulum.

    Muzeul Principia a fost amenajat printr-un proiect cu finanţare europeană, în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro, derulat de Primăria Alba Iulia.

    Muzeul Principia poate fi vizitat din acest weekend, când a fost deschis oficial, taxa de intrare fiind de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copiii de peste 6 ani şi adolescenţi.

    Programul muzeului va fi de luni până duminică, între orele 09.00 şi 21.00, iar vizitatorii sunt conduşi de ghizi costumaţi în uniforme militare romane.

    Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată una dintre cele mai importante şi mai bine conservate fortificaţii bastionare de tip Vauban din Europa.

    Cetatea este ridicată pe locul în care a existat o fortificaţie medievală, care la rândul său fusese construită peste castrul Legiunii a XIII-a Gemina.

    Oraşul Alba Iulia purta în perioada romană numele Apulum şi era un important centru atât militar, cât şi comercial.

  • Apple vrea să salveze tabletele iPad cu ajutorul vârstnicilor

    În acest scop, Apple a încheiat un parteneriat cu IBM şi Japan Post pentru ca 5 milioane de iPad-uri să ajungă în posesia unor seniori japonezi până în 2020.

    Directorul general al Apple, Tim Cook, a făcut anunţul în această săptămână, într-un eveniment organizat special în acest scop, el explicând că programul va ajunge şi în multe alte ţări în care guvernele se confruntă cu problema îmbătrânirii populaţiei şi creşterea costurilor cu asistenţa medicală.

    Dispozitivele iPad vor fi prevăzute cu o serie de aplicaţii dezvoltate de IBM destinate bătrânilor, cum ar fi funcţii de comunicare şi aplicaţii medicale şi de monitorizare a stării de sănătate.

    Anunţul a fost făcut la câteva zile după ce Apple a raportat o scădere de 29% a vânzărilor de iPad-uri, la 12,6 milioane de unităţi, în trimestrul doi fiscal încheiat la 31 martie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea a marcat al optulea declin trimestrial consecutiv al livrărilor de tablete iPad, de la 19,5 milioane de unităţi în al doilea trimestru din 2013, contrastând cu creşterea vânzărilor de iPhone-uri.

    La sfârşitul anului trecut, Apple a început să creeze o nouă piaţă pentru iPad, printr-un parteneriat cu IBM menit să aducă iPad-uri şi aplicaţi de business în companiile americane. În acest scop au fost create deja 22 de aplicaţii destinate unor 11 industrii, cu obiectivul ca numărul aplicaţiilor să depăşească 100 până la sfârşitul anului 2015. Totodată, cele două companii au dublat investiţiile în tehnologie destinată domeniului sănătăţii, având ca ţintă clienţii seniori.

    “Am subestimat complet disponibilitatea şi capacitatea vârstnicilor de a adopta tehnologia”, a declarat Rick Valencia, vicepreşedinte al Qualcomm Life.

    Potrivit unui studiu realizat de Pew Research în 2014, 60% dintre vârstnici din SUA utilizează Internetul, iar trei sferturi dintre aceştia o fac în fiecare zi. Aproximativ jumătate au declarat că dispun de Internet de mare viteză.

    Apple se prezintă drept o companie care se adresează tinerilor avizi de tehnologie, dar Gary Kaye, director la portalul Tech 50+, destinat preponderent persoanelor cu vârste de peste 50 de ani interesate de acest domeniu, a arătat că Apple ţinteşte de mai mulţi ani această piaţă, cu aplicaţii accesibile.

    Tim Cook a afirmat în timpul prezentării noului program că iPad este incredibil de intuitiv şi a dat-o ca exemplu pe Edythe Kirchmaier, care, la 107 ani, este cunoscută ca cea mai vârstnică utilizatoare de Facebook şi iPad.

    Tableta iPad este cea mai bună opţiune, între produsele Apple, pentru utilizatorii seniori întrucât este suficient de mare pentru a se putea citi pe ea, suficient de mică pentru a fi transportată şi suficient de inteligentă pentru a se conecta la Internet, a arătat Kaye.

    Ross Rubin, analist la Reticle Research, consideră că, deşi strategia Apple ar putea să fie insuficientă pentru a inversa tendinţa negativă a vânzărilor de iPad-uri, este totuşi un pas în direcţia bună, având în vedere creşterea ponderii vârstnicilor în populaţia mondială.

    Profitul net al Apple în trimestrul încheiat în luna martie a avansat cu 33%, la 13,6 miliarde de dolari, în timp ce veniturile grupului au urcat cu 27%, la 58 de miliarde de dolari. Veniturile Apple din vânzările de iPhone-uri au crescut de peste două ori, la 40,28 miliarde de dolari, depăşind aşteptările analiştilor, de 36,76 miliarde de dolari, dar încasările aduse de iPad au scăzut de la 7,61 miliarde dolari la 5,43 miliarde dolari.

  • Proiect de lege: Hipermarketurile să acorde spaţii pentru produsele alimentare tradiţionale

    Deputaţii PSD Liviu Harbuz, Ion Melinte, Zisu Stanciu, Ioan Teodorescu, Ioan Dîrzu, Marian Ghiveciu şi Florică Calotă (PC-PLR) au iniţat o propunere legislativă de modificare a legii privind comercializarea produselor alimentare.

    Potrivit iniţiativei legislative, hipermagazinele sunt structuri de vânzare cu amănuntul, cu suprafaţa de peste 2.500 metri pătraţi, utilizate pentru comerţ mărfuri alimentare sau nealimentare. Hipermagazinele sunt obligate să acorde spaţii de expunere şi vânzare producătorilor de produse alimentare atestate tradiţional, nerespectarea acestor dispoziţii fiind sancţionată cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

    Iniţiatorii consideră că produsele tradiţionale româneşti sunt realizate exclusiv din materii prime locale, având la bază o reţetă şi un proces de prelucrare tradiţionale, iar România preferă aceste produse, dar singura problemă este faptul că nu au fost suficient de bine promovate. Târgurile de produse româneşti, organizate din când în când, oferă producătorilor puţine şanse de “a ieşi în lume”, iar micii producători nu îşi pot permite introducerea produselor în magazinele mari, au arătat iniţiatorii în expunerea de motive.

    Ei şi-au motivat proiectul prin faptul că se va reglementa acordarea de spaţii în hipermarketuri pentru promovarea şi comercializarea acestor produse româneşti atestate.

    Proiectul a fost depus în 27 aprilie şi a intrat în procesul legislativ, fiind discutat mai întâi la Senat.

     

  • Clubul Român de Presă, de 3 mai: Presa are nevoie de obiective comune de relansare

    “Mass-media din România sunt confruntate şi în acest an cu agravarea problemelor interne şi cu efectele existenţei într-un mediu economic ostil, contextul arătând că nu sunt premise ale unei redresări în 2015. În aceste condiţii, este necesară o conjugare a eforturilor în direcţia unor obiective comune şi a unei strategii unitare de relansare a industriei mass-media. Identificarea obiectivelor şi conturarea strategiei de relansare trebuie să fie rezultatul inspiraţiei şi solidarităţii în interiorul profesiei”, se spune în declaraţia Clubului Român de Presă (CRP).

    CRP susţine că “solidaritatea şi obiectivele comune de redresare pot face presa un partener puternic şi valabil într-un dialog cu autorităţile, care să ducă la rezultate reciproc avantajoase”, întrucât “mass-media solide şi profesioniste sunt de domeniul interesului general”.

    “Dincolo de problemele economice, liderii editoriali trebuie să reflecteze la soluţii pentru rezolvarea crizei de identitate pe care o traversează majoritatea redacţiilor. Una dintre aceste soluţii este redescoperirea şi susţinerea fără rezerve a jurnalismului de calitate, creativ şi de substanţă”, se mai spune în comunicatul acestei asociaţii profesionale.

    Clubul Român de Presă reafirmă că “nu există libertate reală a presei fără valoare editorială, susţinută prin putere financiară proprie”.

    La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai ca Zi mondială a libertăţii presei. Inţiativa a venit de la Conferinţa Generală UNESCO, care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

  • Care sunt profesiile care predispun cel mai mult la adulter

    Potrivit independent.co.uk, datele furnizate de Illicit Encounters arată că 18% dintre utilizatorii săi sunt bancheri, iar numărul acestora a crescut cu 8% de la începutul anului.

     Illicit Encounters este un site de întâlniri amoroase care se adresează persoanelor căsătorite.

    Iată care sunt profesiile ale căror practicanţi sunt cei mai dispuşi la adulter, pe baza procentelor ocupate de fiecare profesie în rândul utilizatorilor.

    Servicii financiare – 18%

    Management / Resurse Umane – 12

    Funcţii de conducere executivă – 8%

    Freelanceri sau proprietari de mică facere – 8%

    Ingineri – 6%

    IT / Comunicaţii – 6%

    Contabilitate – 5%

    Vânzări şi Marketing – 4%

    Administraţie Publică – 3%

    Sănătate – 3%

    Juridic – 3%

    Publicitate / Media / Divertisment – 2%

    Arte – 2%

    Educaţie – 2%

    Servicii – 2%

    Pensionari – 2%

    Relaţii clienţi – 1%

    Turism – 1%

    Lucrători comerciali – 1%

    Topul este realizat pe baza profesiilor declarate ale celor 970.000 de utilizatori din Marea Britanie ai site-ului  Illicit Encounters.

  • Guvernul vrea să listeze acţiuni la aeroportul Otopeni, portul Constanţa, Hidroelectrica, Romtelecom

    El a adăugat, la B1 TV, că se poate discuta şi despre vânzarea CFR Marfă, dar că Tarom nu poate fi listată deoarece va rămâne pe pierdere.

    Guvernul a anunţat, miercuri, că a aprobat crearea unui colectiv de lucru operativ, însărcinând Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară să gestioneze coordonarea programului de listare de companii pe bursă, astfel încât noi listări să aibă loc încă din toamna acestui an.

    Analiza portofoliului actual al statului a relevat existenţa a trei categorii de societăţi naţionale care pot contribui la creşterea lichidităţii şi a volumelor de tranzacţionare de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB): Societăţi deţinute majoritar de stat şi neprivatizate (ex. Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturi Bucureşti, Salrom), companii privatizate, în care statul are deţineri minoritare, dar nelistate (ex. Telekom, Enel, E.ON), societăţi cu participarea statului, minoritară sau majoritară, şi deja listate, în cazul cărora poate fi majorată cota de free-float (ex. Romgaz, Nuclearelectrica, Petrom).

    “Guvernul a reanalizat portofoliul de participaţii ale statului la societăţi naţionale strategice (blue chips), a identificat companiile cu cel mai mare potenţial de a trezi un interes ridicat din partea investitorilor români şi străini şi a aprobat continuarea programului de listări în orizontul de timp 2015 – 2016, atât prin oferte publice iniţiale (IPO), cât şi prin majorări ale cotelor de free-float pentru societăţi deja listate”, se arată într-un comunicat.

    Executivul arată că, potrivit celor mai recente estimări, listarea societăţilor prioritare la care statul deţine participaţii minoritare ar putea suplimenta veniturile bugetare cu peste un miliard de euro, în timp ce listarea companiilor prioritare la care statul are şi îşi păstrează participaţia majoritară ar putea aduce acelor companii finanţări de peste 2,2 miliarde euro necesare retehnologizării, eficientizării activităţii şi atingerii obiectivelor strategice.