BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cutremur puternic cu magnitudinea de 7,4 în largul Papuei Noua Guinee

    Cutremurul, cu magnitudinea de 7,4, a avut loc la aproximativ 130 de kilometri sud de oraşul Kokopo (nord-est), la o adâncime de 63 de kilometri, a anunţat Institurul american de geofizică USGS, revizuind magnitudinea de 7,5 şi adâncimea de zece kilometri anunţate anterior.

    Centrul pentru alerte de tsunami la Pacific a anunţat că valuri de până la un metru sunt posibile pe o rază de 300 de kilometri de la epicentru.

    Imediat nu existau informaţii despre formarea unor asemenea valuri şi nici despre pagube, a declarat Chris McKee, adjunctul directorului Observatorului Geofizic din capitala Port Moresby.

    “Cutremurul a avut loc în larg, iar zonele vecine terestre sunt destul de puţin populate”, a spus McKee.

    Centrul naţional pentru dezastre nu a primit rapoarte despre eventuale pagube, a declarat directorul interimar Martin Mose.

    “Tocmai trimitem un mesaj în zonă, către satele de pe coastă, să adopte măsuri de precauţie suplimentare în cazul formării unui eventual tsunami”, a spus el.

    Seismul de marţi a avut loc în aceeaşi zonă în care două cutremure au fost resimţite săptămâna trecută. Niciunul dintre ele nu a provocat pagube şi tsunami, dar au avut intensităţi mai mici decât cel de marţi.

    Papua Noua Guinee se află pe Cercul de Foc al Pacificului, o regiune în care se întregistrează frecvent cutremure.

  • BOOKFEST 2015: Oaspeţi de onoare, scriitorii cehi vin să descopere România sau să o reviziteze

    Republica Cehă este oaspetele de onoare al celei de-a zecea ediţii a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, care va avea loc la Pavilionul Romexpo din Bucureşti, în perioada 20 – 24 mai, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Martin Vopěnka, singurul scriitor ceh care, în multe din romanele sale, se inspiră din realităţile sociale şi din peisajele montane ale României, se află la a peste douăzecea vizită în ţară. “România e ţara mea preferată! De cele mai multe ori am fost prin munţi, dar, anul trecut, m-am dus şi la Festivalul de la Sighişoara. Cred că ospitalitatea românească şi dragostea pentru cultură a românilor sunt subestimate în Europa”, a spus acesta. Martin Vopěnka îşi va lansa la Bookfest cea de-a treia sa carte tradusă în limba română, “Amintiri fără culoare” (Editura Vremea, traducere de Helliana Ianculescu), un volum pe care Norman Manea nu se sfieşte să-l numească “o mică bijuterie epică”.

    Tomáš Zmeškal, un nume de prim rang al prozei europene contemporane, laureatul premiului Uniunii Europene pentru Literatură pe anul 2011, vine în premieră la Bucureşti. “Acum câţiva ani am călătorit prin Banat, Timişoara şi Arad. Timişoara e un oraş istoric minunat cu o galerie foarte frumoasă, dar în Bucureşti nu am fost niciodată. De-abia aştept!”, a declarat scriitorul.

    La BOOKFEST, Tomáš Zmeškal îşi va lansa romanul “Scrisoare de dragoste în scriere cuneiformă” (Curtea Veche Publishing, traducere de Mircea Dan Duţă), despre care scriitorul de origine ceho-congoleză mărturiseşte că abia aşteaptă să le vorbească cititorilor români.

    Kateřina Tučková, autoarea romanului-fenomen “Dumnezeiţele din Moravia”, vândut în peste 50.000 de exemplare în numai un an de la apariţie, se află la prima vizită în România. “Aceasta este prima mea vizită în România, dar chiar dacă această «primă dată» este destul de întârziată, mi se pare că percepţia mea asupra acestei ţări se datorează împrejurărilor istorice asemănătoare în care ne-am aflat de-a lungul secolului al XX-lea. De data aceasta nu voi apuca să văd decât Bucureştiul, însă, pe viitor, aş vrea să aflu dacă plaja din Vama Veche este într-adevăr raiul pe pământ, cum se spune în Cehia şi mi-ar plăcea să merg şi la ţară, în România, mai ales în Banat unde sunt şi aşezări ceheşti”, a relatat acesta. Ediţia în limba română a romanului “Dumnezeiţele din Moravia”, care va fi lansată la Bookfest, apare în traducerea lui Anca Irina Ionescu, la Curtea Veche Publishing.

    Pentru scriitorul, dramaturgul, regizorul şi scenaristul Roman Ráž, legăturile cu România se pierd în trecut. “Eu aş fi iubit România chiar dacă romanele mele nu ar fi fost traduse în limba română. Ştiţi, România era marea iubire a părinţilor mei, care mergeau cu regularitate pe litoralul românesc. În plus, România este o ţară minunată pe care o respect, deoarece în 1945, soldaţii români au eliberat Moravia de nazişti, apoi nava românească Transilvania mi-a permis să cunosc Grecia, Egiptul şi Libanul, iar la Bucureşti mi-au fost publicate deja trei cărţi”, a mărturisit acesta. Roman Ráž îşi va lansa la Bookfest romanul tradus recent la Editura Cartier, “Faust moare de două ori”, (traducere de Lidia-Veronica Našincová).

    Poeta, prozatoarea şi dramaturga Kateřina Rudčenková, una dintre cele mai importante figuri ale literaturii cehe tinere din prezent, vine pentru a doua oară în România. “Acum câţiva ani, am mai fost la un festival de literatură, la Sighetul Marmaţiei, abia aştept să văd Bucureştiul şi amosfera de la salonul de carte, să întâlnesc cititorii români, cărora le voi citi din cea mai recentă carte a mea de poezii, a patra, «Mergând pe dune», care a fost scrisă, partial, în timpul bursei mele în Letonia, pe litoralul Mării Baltice!”, a spus scriitoarea.

    Tomáš Míka, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi cehi aparţinând noii generaţii, soseşte la Bookfest, pentru a fi prezent la lansarea primei antologii de poezie cehă contemporană apărută în traducere românească de după căderea Cortinei de Fier, volumul “Întunericul din camera copiilor” (Editura Tracus Arte; selecţie, traducere, prefaţă şi note: Mircea Dan Duţă). “Ştiu tot felul de lucruri despre România. Luna aceasta, de exemplu, se vorbeşte mult la noi despre armata română care a eliberat o parte din Cehoslovacia, în 1945. Nu am fost niciodată în România şi am tot felul de aşteptări. De-abia aştept să văd orice este diferit ân România faţă de Republica Cehă”, a mărturisit Tomáš Míka.

    Standul Republicii Cehe, în calitate de invitat de onoare al Salonului Internaţional de Carte Bookfest, ediţia a X-a, va fi amplasat în Pavilionul C4, iar cele aproximativ 20 de evenimente organizate de Centrul Ceh Bucureşti, sub sloganul “Cehia – Republica Literaturii”, vor avea loc atât la stand, cât şi la spaţiul de evenimente din cadrul Pavilionului C4.

    Organizatorii evenimentului sunt Ambasada Republicii Cehe în România, Ministerul Culturii Republicii Cehe şi Centrul Ceh Bucureşti.

  • Teodorovici i-a rugat pe deputaţii PSD să nu aducă amendamente Codului Fiscal afectând bugetul

    “Explicaţia a fost foarte clară şi rugămintea la colegii mei, ca amendamentele care pot fi aduse eventual să nu creeze un impact asupra bugetului pe anii următori, în special pe 2016”, a declarat Teodorovici la finalul întâlnirii.

    El a adăugat că deputaţii PSD i-au adresat întrebări referitoare la cele două coduri, dar nu i-au spus dacă intenţionează să depună amendamente sau care sunt acestea. Teodorovici a precizat că a fost doar prima discuţie pe care parlamentarii social-democraţi au avut-o cu el pe această temă.

    Referitor la modificările aduse Codului Fiscal de către senatori, respectiv eliminarea tăierii accizei la combustibil şi introducerea unui impozit de 5 procente pentru dividende, Teodorovici a afirmat că trebuie aşteptată şi decizia Camerei Deputaţilor.

    “E decizia Parlamentului, a Senatului..şi a Camerei Deputaţilor în următoarea perioadă”, a afirmat ministrul.

    Întrebat de jurnalişti dacă doreşte să se revină la forma propusă de Executiv a Codului Fiscal şi, în acest sens, va fi adoptată o poziţie politică, ministrul a spus doar că Guvernul nu poate depune amendamente, ci doar să exprime un punct de vedere, deputaţii PSD putând aduce în schimb modificări proiectului de lege.

  • Senatul a votat eliberarea din funcţie a lui Horia Georgescu de la şefia ANI, în urma demisiei

    Hotărârea privind eliberarea din funcţie a lui Horia Georgescu a fost adoptată de plenul Senatului cu 103 voturi ”pentru”, 1 abţinere şi un vot împotrivă.

    Comisia Juridică a adoptat, săptămâna trecută, raportul prin care se ia act de demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

    Biroul Permanent al Senatului a fost informat, în 23 martie, de Consiliul de Integritate al ANI în legătură cu demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei şi a sesizat Comisia juridică pentru declanşarea procedurii de numire a unui înlocuitor.

    Horia Georgescu şi-a dat demisia de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut, în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    Fostul deputat UDMR Marko Attila, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi parlamentarul Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

  • Constantin: Consiliile judeţene au primit peste 380.000 de cereri de atestate de producători

    Legea 145/2014 se referă la stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi a intrat în vigoare la 1 mai.

    “Legea se aplică producătorilor care produc şi care vor să comercializeze produsele pe care le obţin. După aplicarea acestei legi, consumatorii vor cunoaşte mult mai multe lucruri despre produsele pe care le cumpără din piaţă, despre calitatea acelor produse şi a locului de provenienţă a acestora. Toţi producătorii vor primi în termen de cinci zile de când au făcut solicitarea actele pentru activitatea pe care o desfăşoară. La nivel naţional sunt solicitate de consiliile judeţene 380.000 de atestate de producători şi au fost solicitate peste 300.000 de carnete de comercializare. Momentan nu avem o situaţie centralizată a numărului de atestate care au ajuns la producători. E posibil să fie cazuri izolate prin care aceste atestate să nu fi ajuns deja la producători, dar nu va exista nicio derogare de la lege”, a spus Constantin.

    Ministrul a afirmat că atestatul de producător, care înlocuieşte certificatul de producător, are o valabilitate de un an, în timp ce un carnet nou de comercializare va fi emis doar după ce precedentul va fi completat în întregime.

    “În ultimele şase luni, autorităţile statului, Ministerul Agriculturii, consiliile judeţene, primăriile s-au pregătit pentru intrarea în vigoare a noului atestat de producător, care înlocuieşte certificatul de producător, dar şi noul document care se referă la carnetul de comercializare. Atestatul de producător este eliberat de primărie şi avizat şi de asociaţia de profil, dacă ea există pe raza localităţii respective. În cazul în care ea nu există, direcţia agricolă avizează suprafeţele şi datele care sunt înscrise în atestatul de producător”, a adăugat Constantin.

    Daniel Constantin susţine că scopul acestei legi este de a proteja producătorii agricoli şi nu de a-i sancţiona.

    “Sancţiunile, din punctul meu de vedere, merg către cei care comercializează în mod ilegal. Intermediarii se vor orienta către o formă comercială, dovada fiind că au la dispoziţie în continuare 60% din piaţă. De la 1 mai, toţi producătorii trebuie să aibă un atestat de producător. De asemenea, carnetul de comercializare oferă informaţii suplimentare vizavi de produsele care se comercializează, dar oferă şi protecţia necesară producătorului agricol şi produselor care se comercializează”, a subliniat Constantin.

    Potrivit Legii 145/2014, producătorii agricoli vor beneficia de 40% din spaţiile de vânzare din pieţe.

    “Producătorul care doreşte să comercializeze direct în pieţele de desfacere, va avea acces la minimul 40% din spaţiile din pieţe. Am informat Administraţia Pieţelor vizavi de obligativitatea de a se acorda minimum 40% către cei care au atestat şi carnet de comercializare. Dacă producătorul vrea să comercializeze singur marfa la viaţă poate să o facă dacă pe acel carnet de comercializare completează de fiecare dată cantitatea care se comercializează, produsul respectiv şi locul unde merge cu marfa”, a explicat Constantin.

    În cazul în care un producător va decide să nu vândă direct produsele în pieţe, acesta are posibilitatea să cedeze marfa către un intermediar, care va fi obligat să emită bon fiscal către cumpărătorul final.

    “Dacă acel producător decide să vândă marfa respectivă şi să nu o comercializeze, trebuie să elibereze către cea care a vândut-o, persoană fizică autorizată, societate comercială, o filă din carnetul de comercializare pe care îl are la dispoziţie. Cu acea filă, comerciantul merge la piaţă şi trebuie să emită bon fiscal, să aibă casă de marcat. Producătorul agricol vinde fără bon fiscal, iar ceilalţi comercianţi trebuie să vândă un bon fiscal. Forma de organizare depinde de cel care comercializează. În piaţă va fi favorizat producătorul şi este foarte posibil să vedem două preţuri pentru acelaşi produs, unul cu TVA de 9% şi unul fără”, a mai spus Constantin.

    Daniel Constantin a precizat că prin noua lege producătorii agricoli nu vor fi impozitaţi de două ori pentru munca depusă.

    “Nu va exista o dublă impozitare prin această lege. Nu ne interesează cantitatea vândută de un producător, se plăteşte impozit pe norma de venit. De exemplu, ne interesează foarte clar ca un cioban care are 20 de oi, să vândă marfa de la 20 de oi, iar un cioban cu cinci oi să nu poate vinde marfa ca şi cum ar avea 200 de oi, el fiind de fapt un comerciant intermediar”, a conchis Constantin.

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • CE adoptă reguli noi pentru a ajuta ţările, inclusiv România, cu absorbţie redusă a fondurilor UE

    CE a adoptat, luni, o versiune revizuită a orientărilor de finalizare pentru programele de politică regională din perioada 2007-2013, un document ce explică în detaliu paşii de urmat de către statele membre şi de către Comisie, în vederea finalizării programelor de politică de coeziune 2007-2013.

    Fondurile pentru această perioadă pot fi utilizate până la finalul anului 2015.

    “Prin intermediul grupului de lucru pe care l-am iniţiat imediat ce am devenit comisar pentru Politică regională, am conlucrat îndeaproape cu Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria pentru a le sprijini în utilizarea la maximum a fondurilor europene încă disponibile, aferente perioadei 2007-2013, în limitele reglementărilor aplicabile care cer ca aceste fonduri să fie cheltuite în cadrul unor proiecte până la sfârşitul anului 2015. După reuniunea Consiliului European din decembrie 2014, ne-am angajat să găsim soluţii care să asigure o utilizare rapidă şi cât mai eficientă a fondurilor alocate în perioada de programare 2007-2013, pentru a sprijini statele membre relevante să realizeze proiecte pe termen lung în următorii ani, folosind flexibilitatea regulilor existente”, a declarat, luni, comisarul Corina Creţu, citată într-un comunicat.

    “Până în luna martie 2017, statele membre vor trebui să depună un raport final în care să se menţioneze care au fost proiectele, să fie trecute în revistă cheltuielile şi să includă o declaraţie de finalizare ce atestă legalitatea şi conformitatea acestora din urmă. Revizuirea aliniază orientările de finalizare cu modificările de reglementare realizate de Consiliu şi de Parlamentul European la sfârşitul anului 2013. Ea simplifică o serie de proceduri de finalizare în ce priveşte instrumentele de inginerie financiară şi în termeni de «etapizare» («phasing») – procesul de iniţiere a unui proiect într-o anumită perioadă de programare şi de finalizare a lui în cea următoare”, a explicat Corina Creţu.

    Printre noutăţile din orientările de finalizare se află o componentă de “10% flexibilitate”, care va permite cheltuieli cu 10% mai mari într-un program pentru o anumită prioritate, dacă ele sunt compensate cu o reducere echivalentă a celor pentru o altă prioritate din cadrul aceluiaşi program.

    Revizuirea clarifică faptul că instrumentele de inginerie financiară vor putea continua să investească în economia reală şi în anul 2016.

    Totodată, procedurile ce gestionează modul în care proiectele pot fi etapizate pentru a continua din perioada de programare 2007-2013 în cea 2014-2020 au fost simplificate şi raţionalizate.

    “Pot fi obţinute rezultate deosebite prin intermediul reglementărilor existente şi cu ajutorul grupului de lucru. Acesta din urmă furnizează soluţii specifice de ţară şi pe termen scurt pentru a sprijini statele membre să accelereze absorbţia fondurilor europene. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă”, a afirmat Corina Creţu, adăugând că se observă deja progrese în implementarea programelor 2007-2013.

    România se numără printre cele opt state membre cu o absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune mai mică de 60%. Potrivit cifrelor publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie curentă este de 53,12%.

  • STUDIU: Călătoriile spre Marte, în pericol: Creierele astronauţilor, afectate de radiaţiile cosmice

    Aceste concluzii au fost formulate în urma unor experimente care au fost realizate pe şoareci, precizează site-ul 20minutes.fr.

    “Nu este o veste bună pentru astronauţii care vor efectua o călătorie de doi sau trei ani, dus-întors, pe Marte”, a declarat Charles Limoli, cercetător la Universitatea California din oraşul Irvine, principalul autor al acestui studiu ce a fost publicat vineri în revista americană Science Advances.

    “Scăderea capacităţii de lucru, deficitul de memorie şi pierderea cunoştinţei, ca şi dificultăţi de concentrare, care apar în timpul zborurilor îndelungate în spaţiu, vor afecta activităţile esenţiale ale acestor misiuni spaţiale”, a explicat cercetătorul american.

    “Aceste radiaţii cosmice ar putea altera capacităţile cognitive ale astronauţilor pentru întreaga lor viaţă”, a adăugat el.

    Pentru acest experiment, cercetătorii americani au supus mai mulţi şoareci de laborator unui flux de radiaţii cu particule cu sarcină electrică, în Laboratorul Naţional Brookhaven din statul New York. Ei au constatat că aceste radiaţii au determinat apariţia unor inflamaţii în creierele animalelor, care au perturbat transmiterea semnalelor nervoase. Scanările ulterioare au arătat faptul că reţeaua de comunicare din creier a fost alterată prin reducerea structurilor neuronale.

    Alterarea sinapselor, în combinaţie cu alte modificări structurale, au interferat cu capacitatea celulelor nervoase de a transmite în mod eficient semnalele electrochimice.

    Aceste fenomene au corespuns cu o scădere a performanţelor în diverse teste de evaluare a capacităţii de învăţare şi memorare.

    Deşi un astfel de deficit cognitiv nu s-ar manifesta înainte de câteva luni, durata misiunilor către Marte ar fi suficientă pentru ca astfel de simptome să apară, precizează profesorul Limoli.

    Dar, spune acelaşi cercetător, astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), care participă la misiuni de şase luni pe orbită, nu vor fi expuşi la o intensitate atât de mare a radiaţiilor cosmice, deoarece sunt protejaţi de magnetosfera terestră. ISS se află pe o orbită terestră la o altitudine cuprinsă între 350 şi 400 kilometri.

    Particulele care formează radiaţiile cosmice sunt “relicve” ale unor foste supernove, explozii uriaşe care marchează moartea unor stele străvechi.

    Experimentele realizate de echipa coordonată de profesorul Limoli fac parte din programul de cercetări ştiinţifice iniţiate de NASA cu scopul de a studia efectele pe care le au misiunile spaţiale îndelungate asupra oamenilor, cu scopul de a putea să pregătească viitoarele misiuni cu echipaj uman spre Marte. Una dintre posibilele soluţii vizează construirea unor vehicule spaţiale care să conţină zone de protecţie sporită contra radiaţiilor cosmice, mai ales în locurile destinate odihnei astronauţilor.

  • Tensiuni în creştere cu Rusia: Nave militare NATO fac ample exerciţii antisubmarin în Marea Nordului

    Douăsprezece nave militare, din 11 ţări, participă la exerciţiul “Dynamic Mongoose”, care va consta în manevre de apărare antisubmarin într-una dintre cele mai ostile mări – unde sunt canioane acvatice şi curenţi puternici.

    Tensiunile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia s-au accentuat pe fondul crizei din Ucraina, iar ţările baltice se tem că vor deveni ţintele Moscovei.

    Finlanda a depistat un submarin neidentificat în largul coastelor sale săptămâna trecută, în timp ce Letonia detectase luna trecută un submersibil rus în apropierea apelor sale teritoriale.

    “Rusia are dreptul să utilizeze mările aşa cum îl avem şi noi”, a declarat amiralul american Brad Williamson, comandantul exerciţiului NATO. “Însă incidentele la care am asistat recent nu sunt în conformitate cu reglementările internaţionale şi au stârnit preocupări. Exerciţiul actual nu este o ripostă, dar are o anumită relevanţă”, a spus Williamson, aflat la bordul navei militare USS Vicksburg, care coordonează manevrele militare.

    Ţările nord-europene au criticat dur Rusia luna trecută, catalogând-o drept o mare ameninţare la adresa securităţii regionale.

     

  • Andy Murray a câştigat turneul de la Munchen, primul pe zgură din cariera sa

    Ultimul act al competiţiei de 250 de puncte s-a disputat pe parcursul a două zile. Duminică, meciul a fost întrerupt la scorul de 3-2 pentru Kohlschreiber, din cauza ploii. Partida a fost reluată luni şi a durat în total trei ore şi cinci minute.

    În vârstă de 27 de ani, Murray a ajuns la 32 de turnee câştigate în carieră, printre care se numără două de Grand Slam, Wimbledon, în 2013, şi US Open, în 2012. El a mai disputat încă 16 finale.

    Pentru succesul de la Munchen, britanicul, aflat la prima finală pe zgură totodată, a primit un cec în valoare de 80.000 de euro.