BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • PsyPills, aplicaţia dezvoltată la Cluj care tratează depresia

    Şeful Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj, Daniel David, a declarat că aplicaţia poate fi folosită în cazul celor care se tem, de exemplu, să vorbească în public.

    ”Pastilele Psihologice, PsyPills, reprezintă o nouă tehnologie psihologică de psihoterapie autoadministrată pentru controlul stresului – stări de anxietate, depresie, furie/agresivitate – şi promovarea stării de sănătate psihică. Produsul este în premieră internaţională, se găseşte disponibil online şi se poate descărca de oriunde pe iPhone, iPad şi iPod, în limbile română şi engleză. Pastilele se bazează pe conceptele elaborate şi/ sau cercetările derulate în şcoala clujeană de psihoterapie.

    Cum se utilizează? Ai un telefon mobil sau o tabletă, şi descarci aplicaţia PsyPills din AppStore, iar primul pas este completarea unui chestionar de evaluare a nivelului de stres. Apoi ţi se evaluează gândul iraţional pe care îl ai şi care cauzează stresul, iar pasul trei este prescrierea unei reţete psihologice, pastila, care are rolul de a reduce nivelul de stres. Aceasta vine sub forma unui text personalizat care trebuie spus de mai multe ori şi poate fi folosit, de exemplu, de o persoană care se teme să vorbească în public şi intră în panică şi care reuşeşte acest lucru după ce îşi ia pastila psihologică”, a spus David.

    Citiţi articolul complet pe www.stiridecluj.ro

  • Doi inspectori de la ITM Bucureşti, reţinuţi după ce au luat mită 3.000 de lei

     Cei doi inspectori au fost denunţaţi de administratorul SC L.P. SRL, iar luni, procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti şi poliţişti de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţia Capitalei i-au prins în flagrant pe Ion Roşioru şi Constantin Meţler, ambii inspectori la ITM Bucureşti, în timp ce au primit mită 3.000 de lei.

    Cei doi inspectori ar fi cerut mită pentru a nu amenda firma verificată cu 20.000 de lei, “pe motiv că a folosit la muncă o persoană căreia nu i-au fost întocmite forme legale de angajare”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată în prezent pasajul Mihai Bravu

     La sfârşitul lunii decembrie 2013, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că şoferii ar putea circula pe primul pod al pasajului Mihai Bravu – Splaiul Unirii “undeva în martie 2014”, dacă vremea va permite buna desfăşurare a lucrărilor.

    Cu acelaşi prilej, primarul general a precizat că pasajul va fi traversat zilnic de peste 48.000 de maşini şi va contribui la descongestionarea traficului în zonele Brâncoveanu, Niţu Vasile, Bulevardul Berceni şi fosta Macaralei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CIA a înşelat Statele Unite cu privire la tehnicile sale dure de interogare

     În acest document de 6.300 de pagini redactat de comisia pentru Informaţii a Senatului, CIA este acuzată că a ascuns unele detalii cu privire la brutalitatea metodelor sale, asimilate torturii, potrivit Washington Post.

    Ea ar fi exagerat importanţa unor comploturi şi a deţinuţilor încarceraţi în închisori secrete şi ar fi ascuns să unele informaţii determinante ar fi fost oferite de deţinuţi înainte ca aceştia să fie supuşi tehnicilor brutale ale agenţilor americani, explică publicaţia.

    Informaţiile cele mai preţioase despre Al-Qaida, “între care cele care au condus la operaţiunea împotriva lui Osama ben Laden în 2011”, nu au fost obţinute graţie metodelor CIA, afirmă Washington Post.

    Acest raport este deocamdată confidenţial şi cotidianul susţine că a putut divulga aceste detalii graţie indiscreţiei oficialilor care au avut acces la el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook: Zuckerberg a primit anul trecut un salariu simbolic de 1 dolar

     Zuckerberg (29 de ani), fondatorul Facebook, apare pe locul 22 în topul Bloomberg al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere evaluată la 27,1 miliarde de dolari.

    Omul de afaceri urmează astfel exemplul altor nume mari din Silicon Valley care au optat pentru salarii simbolice de 1 dolari pe an. Practica a fost promovată iniţial de cofondatorul Apple Steve Jobs şi preluată, printre alţii, de cofondatorii Google Larry Page şi Sergey Brin. Toţi deţin participaţii semnificative la companiile respective şi au făcut deja avere.

    Zuckerberg a păstrat 61,6% din drepturile de vot în acţionariatul Facebook. Averea sa a crescut puternic anul trecut, după ce preţul acţiunilor Facebook a crescut de peste două ori la bursă. Tânărul miliardar s-a implicat tot mai mult în filantropie şi activităţi sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înnoptările în unităţile de cazare au crescut în primele două luni ale anului la 1,78 milioane

     Înnoptările turiştilor străini au reprezentat 21,1% din totalul înnoptărilor din primele două luni, cea mai mare pondere revenind celor din Europa (79,5% din total turişti străini), iar dintre aceştia, 80,6% au fost din ţările membre UE.

    Durata medie a şederii a fost de două zile, pentru ambele categorii de turişti.

    În februarie, structurile de primire turistică au înregistrat aproape 950.000 de înnoptări, cu 11,5% mai mult decât în februarie 2013. Din totalul acestora, străinii au ocupat 20%, cei mai mulţi fiind din Europa (77,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua formulă de calcul al veniturilor suplimentare din liberalizarea preţului la gaze – din 1 aprilie

     Noua formulă de calcul va fi aplicată de la 1 aprilie.

    La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Taxa reprezintă 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din aceste venituri suplimentare.

    În proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor la 26 martie şi aprobat în aceeaşi zi de Guvern se arată că va fi păstrată impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare, dar va fi schimbată formula de calcul a acestora din urmă, întrucât în legislaţia în vigoare nu se precizează că volumele de gaze naturale din producţia internă vândute consumatorilor noncasnici se referă la cei din piaţa reglementată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Cea mai mare ”victimă” a ieftinirilor este Capitala. Timişoara, cu cea mai mică scădere a preţurilor, destinaţie sigură pentru investiţia într-o locuinţă

     Preţul apartamentelor este în prezent cu 2,3% mai mare decât în urmă cu 12 luni (chiar 3% în cazul apartamentelor vechi cu două camere, cea mai populară categorie la achiziţie), spre deosebire de Bucureşti, Constanţa, Braşov sau Cluj-Napoca, unde sunt consemnate în continuare scăderi. Astfel, în ultimii şase ani preţurile apartamentelor din Timişoara au scăzut cu 39,4%, de la un prag maxim de 1.329 de euro pe metru pătrat (atins în iunie 2008), până la un nivel de 805 euro pe metru pătrat, consemnat la finele lui februarie 2014, potrivit portalului imobiliare.ro.

    La polul opus, cel mai mare declin, de circa 53%, a avut loc în Capitală, de la 2.264 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 1.058 de euro pe metru pătrat. Scăderi mai reduse au fost consemnate în celelalte mari oraşe ale ţării, care au fost mai puţin “atinse” şi de boom-ul imobiliar.

    “De fapt, cea mai mare «victimă» a ieftinirilor din ultimii ani a fost exact piaţa care a atins culmile «popularităţii» pe timp de boom, Capitala. Pentru cei care se gândesc să cumpere o locuinţă în scop investiţional, luând în calcul o revânzare ulterioară, experienţa perioadei de recesiune poate oferi o perspectivă interesantă”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pagini din istoria mass-media: farse celebre de 1 aprilie

    Copacii cu spaghetti: În 1957, postul britanic BBC a difuzat o ştire în care prezenta mai mulţi elveţieni culegând paste din copaci. Emisiunea explica că faptul se datorează unei buruieni, însă britanicii au luat cu asalt liniile telefonice ale BBC pentru a afla cum pot creşte “copaci de spaghetti”.

    Miros prin televizor: Acelaşi post a anunţat, în pe 1 aprile 1965, că urmează să difuzeze în premieră mondială un program TV ce va transmite, pe lângă sunet şi imagini, şi o serie de mirosuri. În zilele ce au urmat, sute pe persoane au contactat BBC pentru a anunţa postul de televiziune că au simţit într-adevăr aromele emise de televizor.

    Efectul gravitaţional: Astronomul britanic Patrick Moore a anunţat la radio, la sfârşitul lunii martie 1976, că a descoperit efectul unic pe care alinierea a două planete îl va produce pe data de 1 aprilie, la ora 9 şi 47 de minute. Acesta a invitat ascultătorii să sară la exact acea oră, spunându-le că vor simţi un “sentiment ciudat de plutire”. Sute de ascultători au sunat ulterior în cadrul emisiunii, spunând că au plutit minute întregi prin cameră.

    Pinguinii zburători: În aprilie 2008, BBC a anunţat descoperirea unei colonii de pinguini zburători. Britanicii au regizat chiar un film, cu efectele speciale de rigoare, pentru a face ştirea cât mai credibilă. Documentarul prezenta un reporter al postului care urmărea drumul pinguinilor, din Antarctiva până în pădurile amazoniene.

  • Business Magazin, în 2006: Piaţa bacşişurilor a ajuns la 1,3 milioane de euro pe zi

    Singura taxa pe care o platim de bunavoie – maruntisul cel de toate zilelele dat la chelner, taximetrist, coafeza ori mecanic auto – aduna, in fiecare zi, 3 milioane de euro, dupa estimarile BUSINESS Magazin, ceea ce impinge greu cuantificabila piata a bacsisurilor la peste 1 miliard de euro pe an. Adica mai mult decat intreaga piata a lactatelor, cifrata in 2005 la circa 800 milioane de euro. Si pana sa fie legiferat si taxat, bacsisul ramane uleiul fara de care mecanismele multor afaceri din serviciile romanesti ar intepeni.

    Adi Spataru are 28 de ani si castiga cam 900 de euro lunar, din care plateste chiria de 300 de euro, si-a cumparat anul trecut un Peugeot 207 si isi mai ajuta cu bani sora, care a terminat studii economice si lucreaza in contabilitate. Ii raman bani si pentru el: are unghiile lacuite, parul perfect tuns si zambeste tot timpul. Un zambet care ii aduce probabil mare parte din banii pe care-i castiga, alaturi de faptul ca vorbeste engleza si germana, stie sa asorteze intre ele felurile din meniu, se pricepe la vinuri si strecoara din proprie initiativa in cutiuta in care aduce nota de plata bomboane, guma de mestecat sau cate o floare. Da, Adi Spataru e chelner la un restaurant din Bucuresti.

    Aproape 700 din cei circa 900 de euro pe care ii castiga in fiecare luna vin din banii pe care clientii ii lasa in plus in acea cutiuta cu mici atentii, prin care trec in total, in fiecare zi, cam 120 de RON peste valoarea notei de plata. In 20 de zile lucratoare, asta inseamna 2.400 de RON, de trei ori mai mult decat cei 750 de RON pe care ii primeste drept salariu.

    Si sunt cam 100.000 de oameni in Romania pentru care salariul e de fapt „maruntisul“ si maruntisul din bacsisuri e cel care tine loc de salariu; sunt, de asemenea, mii de oameni de afaceri care atunci cand fixeaza salariile angajatilor o fac cu gandul la veniturile suplimentare pe care acestia le aduna in baza „etichetei bacsisului“ – care in gereral, in Romania, se reduce la un procent: 10% din nota oficiala, fie ca e vorba de masa la restaurant ori de coafor.

    Fireste, nu toti angajatii din servicii – nici macar cei din Bucuresti – castiga cat Adi Spataru. Dar chiar si asa, estimarile oficiale ale Institutului National de Statistica, care pornesc de la aceeasi baza de 10% adaugata la cifra totala de afaceri din sectorul serviciilor, duc piata  bacsisurilor la 1,3 milioane de euro pe zi. Desi estimarea e sumara si nu ia ia in calcul multe variabile si multe servicii, calculele arata ca e vorba 474.500.000 de euro pe an *, ceea ce e inseamna ca piata bacsisurilor e aproape de trei ori mai mare decat cea a ciocolatei, cifrata in 2005 la circa 130 mil. euro, ori de peste doua ori mai mare decat cea a cosmeticelor, estimata la 200 mil. euro in 2005.

     

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din august 2006.