BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Ioan Niculae neagă că i-ar fi dat mită Alinei Bica: Nu am legătură cu doamna. Se urmăreşte discreditarea mea

    “Nu am cunoscut-o, nu am luat legătură cu doamna Alina Bica, nici direct şi nici prin intermediari şi nu i-am dat suma de 3,5 milioane euro pentru tergiversarea dosarului «Romgaz»”, a declarat într-un comunicat proprietarul grupului InterAgro.

    El susţine că publicarea informaţiilor privind presupusa mită urmăreşte discreditarea sa, “ca persoană şi ca om de afaceri”.

    “În dosarul «Romgaz» m-am prezentat în faţa organelor de cercetare penală, respectiv în faţa procurorilor de caz, ori de câte ori am fost chemat, însoţit de fiecare dată de avocaţii mei, iar toate apărările pe care mi le-am făcut în această cauză au fost şi sunt în conformitate cu legea penală. Dosarul este unul complex, care presupune o amplă cercetare judiciară, de lungă durată, inclusiv realizarea unei expertize contabile, ceea ce face lipsită de orice logică presupusa mea încercare de a da bani procurorul şef al DIICOT, pentru tergiversarea acestuia, până la împlinirea termenului de prescripţie. Precizez că, potrivit codului penal, termenul de prescripţie la infracţiunea de subminare a economiei naţionale este de 30 de ani, fiind practic imposibil ca un dosar să fie întârziat atât timp. Cred că mulţi dintre cei suspectaţi în acest dosar nu ar mai fi în viaţă peste 30 de ani”, a spus Niculae.

    El a mai afirmat că nu a fost audiat niciodată în noul dosar şi nu i s-a adus la cunoştiinţă vreo învinuire.

    Alina Bica ar fi primit mită 3,5 milioane de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul lui Liviu Dragnea, ca să intervină în soluţionarea dosarului celui dintâi la DIICOT, fiindu-i promisă şi funcţia de procuror general. Informaţiile apar pe blogul jurnalistului Robert Turcescu, unde a fost publicat un document al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea
    soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Potrivit anchetatorilor, Alina Bica a intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

    În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al
    României, se mai arată în document.

    Conform sursei citate, Alina Bica ar fi primit mită şi de la Ovidiu Tender, care era judecat într-un dosar pe care îl întocmise chiar fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, atestă ordonanţa DNA, Tender a apelat la unul dintre consilierii Alinei Bica, Florin Ionuţ Mihăilescu, astfel încât acesta din urmă i-a dus fostului procuror-şef al DIICOT mai
    multe documente, pentru ca ea sî le consulte. Alina Bica urma să îl consilieze în sensul formulării unei apărări favorabile omului de afaceri. În urma sprijinului acordat, Bica şi Mihăilescu ar fi primit un teren, cel din urmă primind şi bani direct pe card.

    Bica a fost trimisă în judecată, luni, de DNA, acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

     

  • Comisiile parlamentare au avizat bugetul pentru Administrarea Activelor Statului pe 2015, în scădere faţă de acest an

    Din total, 11,3 milioane de lei vor reprezenta cheltuieli de personal şi pentru bunuri şi servicii.

    Bugetul AAAS a fost votat cu 30 de voturi “pentru” şi un vot “impotrivă” de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru privatizare şi
    administrarea activelor statului, din Senat.

  • Iohannis: Îmi exprim regretul profund pentru tragedia care a avut loc în judeţul Constanţa

    “Îmi exprim regretul profund pentru tragedia care a avut loc ieri în judeţul Constanţa şi transmit sincere condoleanţe familiilor victimelor. Vă chem să le fim alături celor aflaţi în durere prin gândurile noastre de solidaritate şi compasiune. Sper, totodată, că vom afla cât mai repede, în urma anchetei, care au fost cauzele care au dus la producerea acestei cumplite tragedii”, se arată în mesajul transmis de Klaus Iohannis.

    Comandorul Petre Corneliu Cătuneanu, căpitanul comandor Ginel Claudiu Crăcănel, medicul Laura Vizireanu şi asistenta medicală Gabriela Camelia Harton şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii, luni, în lacul Siutghiol din judeţul Constanţa, a elicopterului SMURD, de tip EC 135, cu care se întorceau dintr-o misiune aeromedicală, după ce au transportat un pacient la Spitalul Judeţean Constanţa.

     

  • Percheziţii în Bucureşti şi 17 judeţe, la firme şi persoane suspectate de evaziune cu medicamente

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a început în decembrie urmărirea penală, faţă de 74 de persoane şi firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani, dosarul fiind deschis în urma unei sesizări a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

    Anchetatorii urmează să audieze, la finalul percheziţiilor, mai multe persoane, dintre care 79 vor fi duse în faţa procurorilor cu mandate de aducere. De asemenea, de la depozitele şi sediile firmelor percheziţionate, precum şi de la locuinţele suspecţilor vor fi ridicate documente care vor fi folosite în anchetă.

    “Din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că, în perioada 2012 – 2014, suspecţii au efectuat livrări intracomunitare de bunuri (produse farmaceutice, preponderent medicamente utilizate în tratarea diferitelor forme de cancer, a bolilor autoimune, sindrom HIV/SIDA, a bolilor psihice şi hepatitei) în valoare totală de aproximativ 160 milioane de lei, bunuri pe care le colectau de pe piaţa neagră, fără documente justificative. Pentru a asigura trasabilitatea medicamentelor şi pentru a reduce sarcina fiscală aferentă acestor venituri, suspecţii au înregistrat achiziţii fictive de medicamente de la societăţi afiliate sau cu comportament de tip fantomă”, arată Parchetul Tribunalului Bucureşti, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Procurorii au mai stabilit că, pentru însuşirea sumelor de bani provenite de la partenerii externi, suspecţii ar fi creat circuite financiare prin care au transferat sumele de bani în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip “fantomă”, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar şi restituiţi beneficiarului real.

    Prejudiciul produs bugetului de stat a fost estimat la aproximativ 12 milioane de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 65 milioane de lei, au precizat procurorii.

    La percheziţii participă procurori de la Parchetul Tribunalului Bucureşti şi peste 300 de poliţişti de la Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Poliţia Capitalei. Activităţile au fost desfăşurate cu sprijinul tehnic de specialitate al Serviciului Român de Informaţii şi al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

  • România, a treia mare creştere a înmatriculărilor de autoturisme noi din UE la 11 luni

    În România, vânzările de automobile personale noi au urcat la 64.577 unităţi în intervalul ianuarie-noiembrie, de la 51.141 unităţi în aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşteri mai mari decât cea consemnată de piaţa auto românească au avut Portugalia (34,5%), la 130.887 unităţi şi Irlanda (29,4%), la 95.988 unităţi, arată datele publicate de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    La nivelul Uniunii Europene (UE), vânzările de maşini noi au înregistrat un avans de 5,7% în primele 11 luni, în comparaţie cu acelaşi interval din 2013, la 11,6 milioane unităţi, pe fondul creşterii marilor pieţe din Europa.

    Astfel, piaţa auto s-a extins în Spania cu 18,1%, în Marea Britanie cu 9,4%, în Ialia cu 4,3%, iar în Franţa cu 1,1%. Cea mai mare piaţă auto din UE, cea din Germania, a avansat cu 2,6%, la 2,8 milioane unităţi.

    În ceea ce priveşte înmatriculările Dacia, acestea au crescut cel mai mult dintre mărcile cu volum ridicat de vânzări, la 331.762 unităţi în primele 11 luni ale acestui an, faţă de 261.016 unităţi în aceeaşi perioadă din 2013.

    Avansul mărcii româneşti a fost depăşit de Jeep, care a consemnat vânzări în urcare cu 58,4%, la 31.954 maşini, şi Mitsubishi, cu 85.349 autoturisme comercializate, în creştere cu 38,9%.

    Cota de piaţă a Dacia se situează la 2,9% în UE, la finalul lunii noiembrie, în urcare de la 2,4% în aceeaşi lună a anului trecut.

    Grupul francez Renault, care deţine marca Dacia, a înregistrat un avans al vânzărilor de 14,3% în perioada ianuarie-noiembrie, la 1.121.024 maşini. Renault este al treilea mare producător auto din Europa.

    Cel mai mare producător auto european, grupul german Volkswagen, a raportat o creştere de 7,4%, la 2,94 milioane maşini, în timp ce înmatriculările PSA Peugeot Citroen, plasat pe poziţia a doua, au urcat cu 3,8%, la 1,25 milioane unităţi.

    În luna noiembrie, în România au fost înmatriculate 5.669 de autoturisme noi, în creştere cu 3,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, când au fost vândute 5.474 unităţi.

  • ROMATSA: Elicopterul SMURD s-a prăbuşit la nouă minute după ce anunţase decolarea la turnul de control

    Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), elicopterul prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol, de tip EC 135 SMURD -348, a depus planul de zbor la ROMATSA duminică la ora 20.59 LT, pentru ziua de luni, planul de zbor fiind prelucrat de ROMATSA.

    Conform sursei citate, luni, la ora 16.07, elicopterul SMURD, care avea la bord doi piloţi şi doi paramedici, a decolat de la Constanţa spre Tuzla, urmând procedurile de management al traficului aerian. La Constanţa, elicopterul se afla pentru a alimenta.

    La ora 16.16, elicopterul s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, în Mamaia, la aproximativ 500 de metri de mal.

    ”La ora 16.17, conform Hotărârii de Guvern 741/2008 a fost declanşată procedura de căutare şi salvare, în urma apelului telefonic la 112 făcut de localnici. Bilanţul anunţat era de un supravieţuitor şi trei persoane dispărute, epava scufundată”, mai spun reprezentanţii ROMATSA.

    Aceştia precizează că ultima convorbire cu pilotul elicopterului SMURD a avut loc la decolare, când s-a luat legătura cu turnul de control de la Aeroportul Kogălniceanu, iar potrivit procedurilor în cazul zborurilor sub 3000 de metri, următorul apel de raportare urma să fie făcut la ora 16.20 din localitatea Agigea.

    ROMATSA mai precizează că la momentul decolării condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste 6 kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine.

    Reprezentanţii ROMATSA mai spun că, potrivit atribuţiilor care îi revin, instituţia a asigurat asistenţă specializată de la momentul depunerii planului de zbor pentru elicopterul EC 135 SMURD -348 şi până la decolare.

    Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit în lacul Siutghiol a fost achiziţionat de Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa în noiembrie 2012, valoarea aparatului fiind de aproximativ cinci milioane de euro, fonduri europene.

    Consiliul Judeţean a intenţionat să îl folosească pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, dar pentru că nu a putut angaja legal personal specializat şi nici nu l-a putut include în sistemul 112, atunci a decis să-l transfere către SMURD. Astfel, în 6 noiembrie a fost semnat procesul-verbal final de predare către Inspectoratul Aviaţiei Civile pentru ca elicopterul să fie folosit de SMURD. Acest elicopter se afla în operare la Constanţa din 26 noiembrie 2014.

    Conform reprezentanţilor CJ Constanţa, aparatul de zbor a fost achiziţionat direct de la producătorul Eurocopter, avea aproximativ 180 de ore de zbor şi avea garanţie până la 1000 de ore.

    Elicopterul EC 135 este un elicopter bi-motor, fiind echipat cu două motoare Pratt & Whitney PW 206 B2 sau Turbomeca ARRIUS 2B2 dotate cu sistem de control digital FADEC (Control digital autonom al motorului). Elicopterele pot fi echipate pentru executarea misiunilor de sprijin a forţelor care menţin ordinea şi siguranţa publică cu: FLIR (sistem de observare electro-optic pe timp de zi şi de noapte), NVG (ochelari de vedere pe timp de noapte), proiector pentru căutare şi salvare (sunlight), megafoane pentru adresare publică, flotoare pentru zborul deasupra mării, troliu, echipament transport sarcini exterioare, dispozitiv pentru coborârea în rapel a luptătorilor.

    Viteza continuă maximă care poate fi atinsă de acest tip de elicopter este de 287 de kilometri la oră, altitudinea maximă de operare este de 6.500 de metri, iar greutatea totală maximă este de 2.835 de kilograme.

    La bordul elicopterului SMURD prăbuşit se aflau medicul Laura Vizireanu, în vârstă de 39 de ani, asistenta Gabriela Harton, în vârstă de 38 de ani, care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu, de 47 de ani, şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel, de 42 de ani.

    Toate cele patru persoane şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii elicopterului în lacul Siutghiol, iar operaţiunile de căutare şi salvare a acestora au durat peste 12 ore.

     

  • Ponta transmite condoleanţe pentru accidentul aviatic şi asigură că Guvernul va afla rapid cauzele

    “Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către familiile celor patru eroi care au decedat ieri, în timp ce îşi îndeplineau misiunea de a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie, ca în atâtea alte ocazii. În numele Guvernului României, îmi exprim solidaritatea cu familiile celor trecuţi în nefiinţă în urma acestui tragic accident. Ţin să le mulţumesc, şi pe această cale, tuturor celor care, aflaţi în serviciile de urgenţă, îşi riscă zilnic viaţa şi depun eforturi supraomeneşti, în mod necondiţionat, pentru a-şi ajuta semenii. Îi asigur pe toti românii că autorităţile vor acţiona pentru a afla, cât mai rapid, cauzele acestei cumplite tragedii!”, afirmă Ponta.

    Raportul privind intervenţia care a avut loc pe lacul Siutghiol din judeţul Constanţa după prăbuşirea elicopterului SMURD, accident în care şi-au pierdut viaţa toţi cei patru membri ai echipajului, va fi prezentat premierului Ponta de către ministrul Afacerilor Internelor, Gabriel Oprea.

     

  • Banca centrală a Rusiei a crescut dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent, informează Bloomberg.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a a coborât la noi minime istorice, sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului.

    În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit 80 de miliarde de dolari din rezervele sale în acest sens.

    În luna noiembrie, banca centrală a adoptat o nouă politică, de a interveni pe piaţă doar în cazul în care este pusă în pericol stabilitatea financiară a Rusiei, dar nu a avut deocamdată efectul scontat.

    Premierul Dmitri Medvedev a cerut săptămâna trecută ruşilor să aibă răbdare, asigurând că rubla îşi va reveni, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul unor crize precedente.

    Pe de altă parte, Medvedev a cerut luni guvernului să reducă cu 10% cheltuielile prevăzute în bugetul anului 2015, din cauza veniturilor mai mici, provocate de criza ucraineană, şi a declinului preţului petrolului, a relatat publicaţia rusă Vedomosti, citând mai multe surse aproapiate situaţiei.

    Săptămâna trecută, Banca Mondială a redus prognoza privind economia Rusiei pentru anul viitor, estimând un declin de 0,7% al PIB, din cauza scăderii preţului petrolului şi al deprecierii rublei.

    La începutul lunii decembrie, ministrul adjunct al Economiei în guvernul de la Moscova, Alexei Vedev, a avertizat că Rusia ar putea reintra în recesiune anul viitor. Vedev a afimat că, cel mai probabil, economia Rusiei va scădea în trimestrul al patrulea din acest an şi se va contracta, de asemenea, în primele trei luni ale anului viitor.

  • 25 de ani de capitalism. 1999-2000: Cutremur în sistemul bancar – Bankcoop, Banca Internaţională a Religiilor şi Credit Bank falimentează

    VEZI INFOGRAFICUL LA REZOLUŢIE MAXIMĂ

  • 25 de ani de capitalism. 1999: Se lansează moneda euro. Bancorex dispare. În România apare în premieră berea la PET

    VEZI INFOGRAFICUL LA REZOLUŢIE MAXIMĂ