BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Bugetul SRR pe 2015, de 192,9 mil. lei, avizat cu un amendament care prevede majorarea cu 800.000 lei

    Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a solicitat de la bugetul de stat, pentru a-şi desfăşura activitatea în 2015, o sumă totală de 192.948.000 de lei. Suma este în scădere cu 7,07% faţă de 2014, când Radioul Public a beneficiat de 207.630.000 de lei de la bugetul de stat.

    La şedinţa de marţi, senatorul PDL Marius Paşcan a propus un amendament prin care să se suplimenteze bugetul SRR cu suma de 800.000 de lei, necesară pentru a menţine funcţional serviciul Radio România Internaţional.

    “Din punctul nostru de vedere, bugetul pe 2015 este un buget echilibrat, am solicitat, bineînţeles, în discuţiile cu Ministerul de Finanţe bani mai mulţi pentru capitolul «Alte transferuri», respectiv pentru formaţiile muzicale, pentru că proiectele culturale pe care Radio România le dezvoltă sunt tot mai multe şi tot mai de succes. Ne încadrăm la limită şi în acest buget. Sigur că voiam să dezvoltăm acest lucru. Totodată, am primit mai puţin decât am solicitat pe acest capitol (…) Suntem în parametri, putem funcţiona cu acest buget, deşi am fi vrut să ne dezvoltăm mai mult, să ne dezvoltăm proiectele culturale, dar o vom face. Avem o problemă tehnică pe care cred că va trebui să v-o prezentăm atât dumneavoastră, cât şi colegilor dumneavoastră de la comisia de buget – finanţe. E o chestiune paradoxală, la ultima rectificare, pentru a veni cu banii pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.) în sfârşit la zi, am primit o suplimentare de 17 milioane (de lei, n.r.). Practic, neavând funcţional Consiliul de Administraţie, suntem în situaţia de a nu-i putea folosi, pentru că el excede aprobării din bugetul pe 2014”, a declarat Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al SRR.

    De asemenea, acesta a precizat că anul 2014 “probabil a fost cel mai bun an ca eficienţă şi ca performanţă din ’94 încoace”.

    La rândul său, deputatul Mădălin Voicu a declarat: “Ca şi anul trecut, vreau să vă spun că am constatat (…) că Societatea Română de Radiodifuziune cred că este – şi nu exagerez cu nimic – instituţia care a arătat că, fiind bine gestionată, are şi rezultate foarte bune. (…) Cred că instituţia pe care domnul preşedinte Ovidiu Miculescu o conduce este una etalon (…), este un exemplu pozitiv şi în felul ăsta constatăm că se poate face mai mult decât se aşteptau sau gândeau unii”.

    Potrivit proiectului de buget, din suma totală aprobată pentru 2015, 167.500.000 de lei reprezintă plata către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor Radioului Public, 8.248.000 de lei este suma necesară pentru funcţionarea Direcţiei Radio România Internaţional, 16.000.000 de lei – pentru funcţionarea Direcţiei Formaţii Muzicale, iar 1.200.000 de lei – pentru funcţionarea Radio Chişinău.

    Suma solicitată de Radioul Public de la bugetul de stat reprezintă 47,24% din totalul finanţării SRR, restul de 52,76% provenind din venituri proprii.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

  • 2014, cel mai important an pentru piaţa globală de M&A de la declanşarea crizei financiare

    La finalul unui an foarte important pentru piaţa internaţională de M&A, analiza identifică ariile geografice şi sectoarele care şi-au încetinit sau şi-au intensificat activitatea. Pentru piaţa din Statele Unite a fost o perioadă foarte intensă, înregistrând o creştere a valorii totale a tranzacţiilor, datorată, în parte, operaţiunilor de tip inbound (investiţii străine). Ultimele 12 luni au fost foarte active pentru sectoarele tehnologie, media şi telecomunicaţii; încă din etapa de due diligence investitorii au manifestat o atenţie sporită pe zona de tehnologie, pe fondul unui interes sporit în ceea ce priveşte securitatea cibernetică şi protecţia datelor.

    Nadia Badea, partener în cadrul Clifford Chance Badea, spune: „Pentru echipa locală de corporate M&A 2014 a fost un an plin, pe măsură ce activitatea investitorilor s-a intensificat, fie prin reactivarea unor proiecte îngheţate, fie prin proiecte noi la nivel local sau regional. Am asistat şi asistăm în continuare proiecte de pe piaţa imobiliară, industria de petrol & gaze, sectorul financiar, industria farmaceutică, domeniul serviciilor, industria bunurilor de consum şi sectorul agricol. Anticipăm că prima parte a anului viitor va fi chiar mai intensă, cu câteva tranzacţii mari aflate în prag de finalizare”.

    Reperele globale ale anului 2014

    •           Europa şi regiunea Asia Pacific înregistrează, în continuare, o creştere pe piaţa M&A. La rândul lor, Statele Unite au raportat, până în acest moment, o creştere anuală de 54%, înregistrând un total de 1.185 miliarde de dolari, incluzând un avans de 179% a valorii tranzacţiilor inbound.

    •           Tranzacţiile transfrontaliere îşi menţin tendinţa de creştere, activitatea înregistrată între cele cinci regiuni importante contribuind cu 25% la valoarea totală a tranzacţiilor M&A de la nivel global.

    •           Industria Serviciilor Medicale şi cea a Bunurilor de consum/ Retail sunt cele mai dinamice din punctul de vedere al activităţii M&A.

    •           Investitorii financiari care, în mod tradiţional, se concentrau pe investiţii private equity pe pieţele dezvoltate, s-au orientat spre multiple categorii de active, noi nişe de piaţă şi arii geografice diverse. Cu precădere, investitorii îşi mută interesul de la economiile dezvoltate, cu rate mici de creştere, către pieţele ce cresc rapid, cum sunt cele din Africa, unde investiţiile inbound provenite din Statele Unite au crescut de-a lungul anului, iar tranzacţiile M&A realizate în interiorul continentului african s-au majorat de aproape patru ori. 

    Guy Norman, liderul global al practicii corporate din cadrul Clifford Chance, spune: „2014 a fost un an foarte bun pentru piaţa globală de M&A. Pe măsură ce companiile caută să îşi extindă prezenţa globală şi să îşi consolideze poziţia în cadrul propriei industrii, iar investitorii financiari urmăresc încasări sporite pe pieţe şi sectoare noi, asistăm la o activitate M&A solidă la nivel trans-regional. În mod obişnuit, această creştere este datorată unui excedent de lichiditate sau unei accesări accelerate a resurselor globale de lichidităţi, provenind din mai multe surse, la costuri foarte atractive”.

    El a adăugat: „Este dificil să anticipăm evoluţia pieţei M&A în 2015, pe fondul actualului context economic şi politic, însă – în pofida incertitudinilor şi provocărilor globale – există în continuare oportunităţi atractive pentru investitorii informaţi, agili şi pregătiţi să îşi asume anumite riscuri ce pot fi administrate”.

    Raportul Clifford Chance identifică câteva tendinţe pentru anul viitor:

    Private Equity şi continentul african: În contextul în care investitorii caută să obţină randamente mai mari, ei îşi vor diversifica în continuare activitatea. Volumul tranzacţiilor din Africa va creşte, pe măsură ce piaţa asistă la mai multe exituri realizate de fonduri de private equity aflate la finalul unui ciclu investiţional. Evoluţia pieţei lărgeşte foarte mult categoria activelor scoase la vânzare şi generează oportunităţi nu doar pentru investitorii africani tradiţionali de private equity, ci şi pentru investitori de private equity din pieţe dezvoltate şi corporaţii internaţionale care, în unele cazuri, vor investi în Africa pentru prima dată.

    Tehnologie, media şi telecomunicaţii şi riscul cibernetic: Activitatea M&A din cele trei sectoare nu dă semne de încetinire, pe fondul tendinţelor de consolidare şi convergenţă. Nevoia de aliniere la reglementările privind securitatea cibernetică şi protecţia datelor imprimă tranzacţiilor o atenţie sporită în sectoarele în care componenta de tehnologie este importantă.

    Finanţarea M&A: Lichiditatea pieţelor de capital a contribuit la sentimentul general de optimism în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare a datoriilor, ceea ce nu poate decât să îmbunătăţească perspectivele pieţei M&A în 2015. Accesul la resursele globale de lichiditate în scopul finanţării M&A a devenit tot mai facil pentru debitori, tendinţă susţinută de dezvoltarea continuă a structurii capitalurilor, multiplicarea opţiunilor în zona produselor financiare, reluarea activităţii de creditare bancară în paralel cu apariţia de noi creditori instituţionali şi convergenţa dintre termenii produselor financiare şi standardele de piaţă. Este de aşteptat ca piaţa să fie în continuare dominată de soluţii optimizate şi opţiuni financiare inovatoare pentru tranzacţiile mari.

    Raportul Clifford Chance privind tendinţele globale din piaţa M&A are la bază datele publicate de Mergermarket şi informaţiile proprii adunate la nivelul reţelei globale şi pe baza experienţei internaţionale de pe piaţa M&A. Raportul integral va fi publicat în luna ianuarie 2015.

     

  • Bugetul CSM, avizat favorabil de comisiile juridice din Parlament

    Bugetul CSM pe 2015 este de 90.467.000 de lei, cu 15,19 la sută mai puţin decât în 2014 (106.665.000 de lei), potrivit proiectului de buget.

    Preşedintele CSM Adrian Bordea a apreciat că bugetul este unul “restrictiv”, enumerând probleme privind cheltuielile de personal, cu Inspecţia Judiciară şi cu Institutul Superior al Magistraturii.

    “Dificultăţile cele mai mari sunt legate, ca şi la Ministerul Public, de cheltuielile de personal, iar o parte foarte delicată este aceea a cheltuielilor de învăţământ – cheltuieli de personal, materiale, cheltuieli de capital. Deşi legea prevede că Inspecţia Judiciară are o autonomie, ea nu are şi autonomie financiară, astfel încât cheltuielile suportate de inspecţie trebuie să fie în bugetul consiliului. De aceea problemele complicate apar în momentul în care constatăm că nici măcar contravaloarea chiriei nu poate fi achitată în totalitate din bugetul alocat, astfel încât rugămintea noastră este să avem un moment de reflecţie asupra situaţiei create. La cheltuielile de învăţământ avem probleme pentru că Institutul Superior al Magistraturii are proiecte în derulare – proiectul elveţian şi proiectul norvegian – unde suntem cofinanţatori”, a spus Bordea.

    Bugetul CSM provine în proporţie de 89,82 la sută din bugetul de stat, de 3,69 la sută din fonduri externe nerambursabile, iar 6,49 la sută sunt venituri proprii.

  • Peste 70% dintre cei care îşi iau haine minim o dată la 3 luni fac achiziţia la mall

    Imaginea diferă faţă de oraşele mari, unde mai puţin de 30% dintre cumpărători vizitează frecvent mall-urile pentru achiziţii de haine, dar şi faţă de oraşele sub 200.000 de locuitori, unde locurile dedicate unor astfel de cumpărături sunt fie magazinele de profil situate la stradă, fie pieţele/ tarabele cu îmbrăcăminte.

    Mall-urile excelează şi la capitolul frecvenţă de cumpărare. Peste 70% dintre cei care îşi iau haine minim o dată la 3 luni fac achiziţia la mall, în timp ce din magazinele stradale de profil doar 50% dintre respondenţi cumpără atât de des.

    “Cumpărători frecvenţi sunt şi cei care fac achiziţia obiectelor de vestimentaţie online, însă vânzările online de articole de îmbrăcăminte sunt mult mai bine reprezentate în Bucureşti faţă de restul ţării – 11% din bucureşteni afirmă că îşi cumpără des haine din online, faţă de doar 5% în restul ţării”, afirmă Iulia Pencea, group account manager la GfK România.

    Outlet-urile se numără şi ele printre canalele foarte des accesate de către bucureşteni – un sfert dintre ei spun că îşi cumpără frecvent haine de la outlet-urile care comercializează branduri faimoase.

    Promoţiile au mare succes: o treime dintre cei intervievaţi susţine că aşteaptă perioada promoţiilor pentru a-şi cumpăra articole vestimentare.

    Cât investesc românii în haine?

    Întrebaţi despre suma pe care au cheltuit-o pe îmbrăcăminte sau încălţăminte în ultima lună, peste 15% dintre românii din urban au declarat că au cheltuit peste 200 lei, media fiind ridicată de către bucureşteni – 22% dintre ei au facut achiziţii care depăşesc această valoare în luna precedentă.

    Pentru un sfert dintre români cumpărăturile de haine au loc o dată la 2-3 luni, grupele de vârstă care cumpără cel mai des, uneori chiar mai des de o dată pe lună, fiind cei între 18 şi 34 de ani.

    Mărcile cunoscute sunt prima opţiune cand este vorba de împrospătarea garderobei, atât pentru cei foarte tineri, dar şi pentru cei de vârstă medie, peste 50% spunând că preferă să îşi cumpere produse ale marilor lanţuri de branduri.

    H&M conduce în topul celor mai frecventate magazine de brand, la nivel naţional, dar şi în capitală. Celelalte magazine de profil care conduc în topul preferinţelor (cel mai frecvent vizitate) în oraşele mari şi în Bucureşti sunt: Kenvelo, Zara, C&A, Bershka, Pull&Bear, New Yorker, Stradivarius, Mango, Koton.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.

  • Bugetul ICR, avizat favorabil în comisiile pentru cultură, cu o suplimentare de 1 milion de lei

    Comisiile reunite pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor au avizat favorabil, marţi, cu unanimitate de voturi, bugetul Institutului Cultural Român pe anul 2015, în sumă totală de 28.200.000 de lei.

    Acestui buget i se va adăuga suma de 1 milion de lei – un amendament propus în şedinţa comisiilor de specialitate şi adoptat ulterior în unanimitate.

    “În sfârşit, în luna decembrie, directorul ICR Beijing a primit acordul autorităţilor chineze pentru membrii echipei de la ICR Beijing. Începând de la anul, vom avea 18 reprezentanţe, nu 17 ca până acum. Această a 18-a reprezentanţă, alături de cea de la New York, vor fi primele cele mai scumpe institute. (…) Vom organiza peste 1.000 de programe, vom avea 70-80 de evenimente lunar”, a spus Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român.

    De asemenea, Zamfiroiu a spus că anul 2015 este unul al unor importante comemorări şi aniversări, prilej pentru reţeaua ICR de a organiza evenimente menite să pună în evidenţă personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti a căror apartenenţă la spaţiul identitar european nu mai trebuie demonstrată.

    Astfel, printre personalităţile care vor fi omagiate în 2015 se numără, printre altele, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Gellu Naum, Alexandru Istrati, Ioan Petru Culianu, Ion Andreescu, Camil Ressu, Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României, şi Emil Cioran.

    În afara amendamentului pentru suplimentarea bugetului pe 2015 cu 1 milion de lei, a fost supusă votului o majorare de 10.000 de lei pentru organizarea în Israel a unor concursuri de eseuri cu premii pentru scriitori, aceasta fiind respinsă de membrii comisiilor.

    Lilian Zamfiroiu a spus că pentru ICR New York au fost cheltuiţi, până în prezent, 400.000 de lei. “Beijing se anunţă a fi o reprezentanţă mai scumpă, am solicitat 500.000 de lei pentru Beijing, de asemenea, ca să îmbrăcăm toate aceste proiecte (ale anului 2015, n.r.) (…) se va face un concurs de proiecte şi ca acest concurs să fie deschis am mai solicitat încă un milion de lei. De asemenea, (…) noi, având această sumă mică, am reuşit să finanţăm revistele culturale din Republica Moldova”, a spus preşedintele ICR.

    Pe parcursul anului calendaristic şi bugetar 2015, în reţeaua ICR vor avea loc aproximativ 1.000 de programe şi proiecte culturale, diseminate în peste 1.200 de evenimente, la care vor participa aproximativ 2.000 de invitaţi.

    Astfel, la nivelul institutelor culturale româneşti din străinătate se vor desfăşura în anul 2015 programe multiple grupate în proiecţii şi festivaluri de film, evenimente artistice postmedia, spectacole de balet şi de dans contemporan, expoziţii de design, tapiserie, cu subiecte folclorice şi antropologice, expoziţii de pictură şi sculptură, expoziţii de fotografie, expoziţii de arhitectură şi urbanism, expoziţii de gravură, desen şi banda desenată, dar şi recitaluri artistice.

    ICR Beijing va organiza şi concerte de pian, vioară, pentru promovarea creaţiei compozitorilor români Ciprian Porumbescu şi George Enescu. Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza, pentru prima oară în 2015, prezenţa românească la târguri de carte şi de literatură desfăşurate pe teritoriul Chinei, pentru o promovare adecvată a scriitorilor români de valoare şi pentru înlesnirea traducerilor din literatura română pe piaţa locală, cu concursul editurilor chineze interesate. Dată fiind anvergura pe care o are, Bienala de Artă de la Beijing va figura, de asemenea, în programul reprezentanţei din capitala Chinei, arta plastică contemporană românească având nevoie de o mai bună şi mai intensă promovare în spaţiul asiatic.

    De asemenea, ICR propune, la Lisabona, prezentarea spectacolelor “Oedip”, în regia lui Silviu Purcărete, la Festivalul de Teatru din Almada.

    Institutul Cultural Român de la Londra va organiza, în anul 2015, “Luna Enescu la Londra”, pentru celebrarea marelui compozitor român, în anul Festivalului Enescu. Vor avea loc concerte, expoziţii, prelegere cu muzicieni şi critici muzicali cunoscuţi international. Un alt proiect de mare vizibilitate va fi în Marea Britanie şi “Caravana The Flying Cinematheque – Festival itinerant al filmului românesc în Marea Britanie”. Proiecţiile vor avea loc în cinematografe de artă din Liverpool, Bristol, Edinburgh şi Londra.

    Reprezentanţa de la Paris va organiza, de asemenea, o stagiune de teatru românesc în Sala Bizantină a Palatului Béhague. Vor fi prezentate spectacolele “Hoţii de frumuseţe”, după Pascal Bruckner, cu Florin Zamfirescu, Ioana Pavelescu, Medeea Marinescu, Ştefana Samfira, Radu Micu, Ionuţ Niculae, “Mecanica inimii”, după Mathias Malzieu, cu Marius Manole, Maia Morgenstern, Marian Râlea, Medeea Marinescu, Şerban Pavlu, “Oscar şi Tanti Roz”, după Eric Emmanuell Schmitt, cu Oana Pellea, Marius Manole, Antoaneta Cojocaru, Cristina Casian, şi “Dragostea durează 3 ani”, dupa Frédéric Beigbeder, cu Cristi Iacob, Ilinca Goia, Vitalie Bichir şi Gabriela Iacob.

    Potrivit proiectului, în opt ani de funcţionare a programelor “20 de autori”, Translation and Publication Support Programme – TPS şi Publishing România au fost traduse, în 24 de limbi străine, aproape 380 de titluri.

    În legătură cu capitolul ICR privind Politica în domeniul investiţiilor publice, fondurile de investiţii alocate pentru institut sunt direcţionate către “Alte cheltuieli de investiţii”. Potrivit strategiei de investiţii, ICR doreşte înlocuirea parţială, prin programul “Rabla”, a parcului auto comun existent, unde durata normală de funcţionare este depăşită şi nu mai prezintă siguranţă în circulaţie, şi modernizarea echipamentelor de birotică existente.

  • Bugetul MAE a primit aviz favorabil în comisiile de politică externă, un singur amendament a trecut. Aurescu: Până la prima rectificare, ministerul îşi face datoria

    Bugetul Ministerului de Externe a fost adoptat, marţi, în comisiile reunite de politică externă cu majoritate de voturi.

    Bugetul total al Ministerului Afacerilor Externe pe 2015 este de 681,5 milioane lei, adică 0,096% din PIB, mai mic cu 11,4% faţă de bugetul total din 2014.

    Totodată, bugetul de stat al MAE prevăzut pentru anul 2015 este de 629,4 milioane de lei, mai mic cu 11,5% faţă de bugetul anului 2014.

    ”Bugetul total al MAE se compune, pe lângă suma aferentă bugetului de stat, şi din rambursări din partea UE, pe fonduri externe nerambursabile – 19,2 milioane de lei, la care se adaugă venituri proprii preconizate de 32,9 milioane lei. Influenţa în minus a fost determinată de reducerea limitelor de cheltuieli la toate tipurile de cheltuieli, cu excepţia cofinanţării pentru fonduri externe nerambursabile, unde se înregistrează o creştere de 200,3% ”, a declarat în comisii ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

    Acesta a precizat că MAE a cerut mai mult decât suma primită. ”Totuşi, înţelegând priorităţile bugetare stabilite la nivel guvernamental pentru perioada imediat următoare, am discutat cu colegii din departamentele de specialitate pentru a lua măsurile necesare pentru a funcţiona cel puţin până la prima rectificare bugetară în bugetul stabilit, cu o excepţie, şi anume asigurarea fondurilor necesare pentru organizarea şi participarea României la Expoziţia Mondială de la Milano din 2015, care presupune pentru MAE o serie de acţiuni şi proiecte suplimentare care trebuie realizate în 2015, eforturi bugetare în sumă de 15,6 milioane de lei”, a precizat Aurescu.

    El a explicat că, momentan, s-au identificat pentru Milano 2015 soluţii de finanţare în valoare de 5,6 milioane de lei de la bunuri şi servicii, precizând că mai rămân de acoperit fonduri de aproximativ 10 milioane de lei, care ar putea fi luate din cofinanţarea din fonduri externe nerambursabile.

    În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, ministrul a spus că ”în acest moment acoperă primele 10 luni şi jumătate din anul 2015” şi ar mai fi nevoie de o diferenţă de 36,5 milioane de lei.

    Aurescu a afirmat că această sumă ar acoperi acele sporuri pentru diplomaţii şi personalul din zone de instabilitate şi conflict, precum Ucraina, Libia, Egipt, Israel, Siria sau Afganistan, precum şi creşterea unor cheltuieli cu diurna pentru trimiterea de personal specializat în activităţi de securitate în aceste zone de conflict.

    De asemenea, el a spus că ar mai fi necesari bani pentru cheltuielile cu chiriile şi utilităţile pentru imobilele închiriate de misiunile diplomatice, precum şi pentru cele 580 de autovehicule din ţară şi străinătate, dintre care 392 sunt deja cu norma de durată îndeplinită.

    ”Dacă nu putem achiziţiona noi autoturisme cresc cheltuielile de întreţinere pentru aceste autoturisme cu 23,58%. După cum ştiţi, Ordonanţa nr. 34/2009 nu permite instituţiilor publice să achiziţioneze autoturisme”, a spus Aurescu.

    Totodată, Aurescu a precizat că pe agenda MAE există proiecte legate de deschiderea unor misiuni diplomatice şi consulare noi, precum Consulatul de la Solotvino, rezultat al Acordului de mic trafic cu Ucraina, şi Ambasada din Estonia, pentru care nu sunt bani, deşi s-a decis recent deschiderea ei.

    El a mai spus că i-a rugat pe colegii din MAE ”pe baza propunerilor care vin din partea comunităţii româneşti, pe baza propunerilor care vin din partea misiunilor diplomatice ale României” să facă o situaţie centralizată a tuturor nevoilor de deschidere de noi oficii consulare. Totodată, Aurescu a afirmat că există proiecte de mai multă vreme pentru oficii consulare la Cagliari, Bari, Manchester şi Miami.

    MAE mai are nevoie de bani şi pentru poliţele de asigurare medicale de bază din afara UE.

    ”În acest moment, personalul diplomatic, consular şi în general personalul MAE care se află la post în afara spaţiului UE nu e acoperit de asigurări medicale, ceea ce reprezintă un factor de descurajare pentru plecarea la post în misiuni în afara spaţiului UE. Pentru acest tip de cheltuială estimarea este de aproximativ 4 milioane de lei anual. În acest moment, aceste cheltuieli nu sunt acoperite de bugetul pe care-l avem alocat”, a declarat Bogdan Aurescu.

    Referitor la cheltuielile de capital, Aurescu a spus că acestea ar trebui suplimentate, ”mai ales în ceea ce priveşte realizarea studiului de fezabilitate şi întocmirea proiectului în vederea construirii noului sediu al MAE”, estimarea fiind de 6,8 milioane de lei.

    Din cele 41 de amendamente, a fost aprobat unul singur, în condiţiile în care parlamentarii care depuseseră restul amendamentelor nu au fost prezenţi pentru susţinerea punctului de vedere.

    Amendamentul aprobat se referă la alocarea a 10 milioane lei pentru Expoziţia Mondială Milano 2015, care se va desfăşura în perioada 1 mai-31 octombrie şi care are ca temă “Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, “Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”.

    Acesta ar urma să fie finanţat din fonduri externe nerambursabile, deşi reprezentanta Ministerului Finanţelor a explicat că acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic.

    Aurescu: Până la prima rectificare MAE îşi face datoria, nu se pune problema unei disfuncţionalităţi

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, marţi, la audierile în comisiile parlamentare pe tema bugetului, că până la prima rectificare bugetară MAE îşi va face datoria şi că nu se pune problema unei disfuncţionalităţi a activităţii ministerului în ceea ce priveşte funcţionarea curentă.

    „Eu nu cred că vă veţi descurca cu acest buget sau vă veţi descurca foarte greu şi veţi aştepta rectificarea bugetară. Mi se pare un buget foarte mic faţă de 2014. Ar trebui sprijinit mai mult acest minister. (…) Să vedem care au fost motivele pentru care s-a redus bugetul MAE”, a declarat, la audierile pentru bugetul Ministerului de Externe, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, Laszlo Borbely.

    La rândul său, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a precizat bugetul alocat MAE a fost „inferior necesităţii”.

    „Cu toţii am fost la putere sau în opoziţie şi ştim că Guvernul îşi face anumite priorităţi. Bugetul alocat MAE a fost inferior necesităţii. (…) Dacă ar fi după mine, eu aş dubla bugetul MAE şi tot nu cred că ar fi suficient. (…) Sunt convins că proiectul de buget va fi adoptat, în linii mari, aşa cum este, dar poate la nivelul comisiilor putem să identificăm care sunt priorităţile MAE la următoarele rectificări, astfel încât ministerul să semnaleze din timp”, a spus Corlăţean.

    Ministrul Bogdan Aurescu a dat asigurări că „până la prima rectificare MAE îşi va face datoria”.

    „Nu se pune problema unei disfuncţionalităţi a activităţii MAE în ceea ce priveşte funcţionarea curentă. Dar bugetele MAE au avut un trend descrescător. Pentru viitor, apreciez că se impune o reconsiderare a acestei priorităţi – politica externă”, a afirmat el.

  • Un sfert dintre români îşi cumpără haine o dată la 2-3 luni. TOPUL magazinelor preferate

    Grupele de vârstă care cumpără cel mai des, uneori chiar mai des de o dată pe lună, sunt persoanele între 18 şi 34 de ani.

    Peste 70% dintre cei care îşi iau haine minim o dată la 3 luni fac achiziţia la mall, în timp ce din magazinele stradale de profil doar 50% dintre respondenţi cumpără atât de des.

    Bucureştiul este oraşul cu cele mai multe mall-uri, iar acest tip de centru comercial este locul preferat de locuitorii capitalei pentru achiziţionarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru peste 45% dintre participanţii la studiul GfK. Imaginea diferă faţă de oraşele mari, unde mai puţin de 30% dintre cumpărători vizitează frecvent mall-urile pentru achiziţii de haine, dar şi faţă de oraşele sub 200.000 de locuitori, unde locurile dedicate unor astfel de cumpărături sunt fie magazinele de profil situate la stradă, fie pieţele/ tarabele cu îmbrăcăminte.

    Vânzările online de articole de îmbrăcăminte sunt mult mai bine reprezentate în Bucureşti faţă de restul ţării – 11% din bucureşteni afirmă că îşi cumpără des haine din online, faţă de doar 5% în restul ţării.

    Outlet-urile se numără şi ele printre canalele foarte des accesate de către bucureşteni – un sfert dintre ei spun că îşi cumpără frecvent haine de la outlet-urile care comercializează branduri faimoase.

    De asemenea, o treime dintre cei intervievaţi susţine că aşteaptă perioada promoţiilor pentru a-şi cumpăra articole vestimentare.

    Întrebaţi despre suma pe care au cheltuit-o pe îmbrăcăminte sau încălţăminte în ultima lună, peste 15% dintre românii din urban au declarat că au cheltuit peste 200 lei, media fiind ridicată de către bucureşteni – 22% dintre ei au facut achiziţii care depăşesc această valoare în luna precedentă.

    Mărcile cunoscute sunt prima opţiune cand este vorba de împrospătarea garderobei, atât pentru cei foarte tineri, dar şi pentru cei de vârstă medie, peste 50% spunând că preferă să îşi cumpere produse ale marilor lanţuri de branduri.

    H&M conduce în topul celor mai frecventate magazine de brand, la nivel naţional, dar şi în Capitală. Celelalte magazine de profil care conduc în topul preferinţelor (cel mai frecvent vizitate) în oraşele mari şi în Bucureşti sunt, în ordine, Kenvelo, Zara, C&A, Bershka, Pull&Bear, New Yorker, Stradivarius, Mango şi Koton.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.

  • Christian Tour îşi deschide sediu în Chişinău

    Christian Tour aduce in Republica Moldova toate tipurile de produse pe care le-a  dezvoltat în ultimii 18 ani, între care sejururi pentru familii cu copii, programe pentru seniori, circuite culturale, tabere, vacanţe exotice, vacanţe active (schi, parcuri de distracţie), sejururi de relaxare (balneo).

    În oferta agenţiei se regăsesc, între altele, charter cu avionul, cursă directă, Chişinău-Creta, chartere cu autocarul în Grecia (Insula Corfu, Insula Lefkada, Insula Thassos, Insula Parga) şi în Turcia (Kusadasi, Bodrum, Marmaris). Perioada de operare a charterelor (avion si autocar) va fi iunie-septembrie 2015.

    „Având în vedere facilitarea călătoriei în UE prin eliminarea vizelor, va creşte numărul de turişticu 25-35% din Republica Moldova către toate destinaţiile europene: Grecia, Spania, Portugalia sau România. Astfel,  prognozăm că în aproximativ 3 ani de la deschidere, sediul din Chişinău va reprezenta în jur de 7-8% din cifra de afaceri a Christian Tour,” declară  Marius Pandel.

    Agenţia Christian Tour Chişinau va avea 6 angajaţi în primul an, iar conducerea sediului va fi asigurată de un manager local cu experienţă în piaţa de turism din Republica Moldova. Acesta se va subordona şi va aplica strategia construită de board-ul managerial din Romania. Christian Tour a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 45 milioane euro şi 130.000 de turişti. Christian Tour are 31 de agenţii în reteaua proprie şi circa 125 de angajaţi.

  • Cum se poate încălzi iarna o casă de 150 mp doar cu un calorifer

    Producătorul de izolaţie din vată minerală URSA România îşi propune ca anul următor să continue comunicarea în privinţa folosirii unor produse adecvate pentru izolarea caselor. Practic, se doreşte o creştere a vânzărilor venită din modificarea obiceiurilor de cumpărare a beneficiarilor finali. Orientarea lor către produse adecvate, mai bune calitativ, ar asigura o izolare optimă a locuinţei şi economii reale în bugetul familiei.

    ”De multă vreme se discută pe piaţa construcţiilor despre conceptul de casă pasivă. Casa pasivă este o casă bine izolată cu produse adecvate, în care s-a montat si un sistem eficient de recuperare a căldurii. Calităţile şi beneficiile acestui tip de casă sunt supraestimate în condiţiile de dezvoltare şi de construcţie din România. În străinătate este altceva, deoarece costurile pentru sistemele de recuperare a energiei sunt acceptabile şi sustenabile în cazul unei familii cu venituri medii. În România costurile aferente acestor sisteme sunt foarte mari şi nu există în acest moment un program national de susţinere a costurilor şi din partea statului”, arată reprezentantul companiei.

    “În schimb, aceste costuri pot fi ocolite dacă beneficiarul îşi izolează pur şi simplu casa bine, folosind izolaţie adecvată. Pentru acoperiş stratul de material izolant trebuie să măsoare 30 de cm, iar pentru pereţi  40 de cm de material izolant cu conductivitate optimă,” declară Sorin Pană.

    Există case în România, izolate cu produsele URSA care ating conceptul specialiştilor referitor la case bine izolate. “Practic, dacă se doreşte şi un sistem de recuperare a căldurii costurile lui se ridică la peste 10-12.000 euro, o sumă foarte mare dacă ne gândim că toată valoarea casei ar fi de aproximativ 60.000 euro. Iar recuperarea acestor bani se va face intr-o perioada extrem de lungă. În schimb, există varianta de izolare a casei cu produse premium, fără sisteme suplimentare de recuperare a căldurii. Există o astfel de locuinţă în Bucureşti care nu are sistem de încălzire. Pe timpul iernii se foloseşte doar un calorifer cu ulei care încălzeşte toată casa. Costurile lunare de intretinere se ridică la maxim 250 lei, incluzând energia pentru încălzire, apa caldă menajeră şi cea folosită la gătit. Costurile pentru izolarea a 150 mp de acoperiş cu vată de sticlă de calitate premium cu grosimea de 30 cm sunt de aproximativ 4000 lei”, spune Sorin Pană.

    Tot el spune că la izolarea pereţilor exteriori s-a folosit aceeaşi vată minerală ca la acoperiş, doar că grosimea a fost de 40 cm. Costul de izolare pentru pereţii exteriori cu izolaţie premium a fost de aproximativ 5500 lei. La aceste costuri se adaugă izolarea pardoselii. În total costurile pentru izolare sunt de 12.000 lei, dar economiile la energie sunt considerabile, iar casa nu are sisteme de recuperare de căldură”,  explică Sorin Pană.

    În opinia lui, “2014 a fost un an imposibil din punctul de vedere al business-ului în domeniul construcţiilor în România. Au fost mişcările din piaţa de bricolaj, au fost insolvenţe care au afectat pe unii din cei mai mari sau vechi constructori şi pe unii vânzători de materiale de construcţii. Şi mai rău este că în piaţă sunt promovate produsele ieftine, de volum, de multe ori neadecvate scopului lucrării. Toată această practică este în detrimentul cumpărătorului şi favorizează creşterea consumurilor de energie, în sensul în care acesta foloseşte la izolarea casei produse ieftine care nu reuşesc să scadă costurile de încălzire sau răcire” spune Sorin Pană.

    Pentru sfârşitul acestui an şi începutul lui 2015 URSA România aşteaptă o evoluţie constantă a vânzărilor. “Avantajul produselor de tipul celor comercializate de URSA România este că, montându-se la interior, se poate lucra cu ele şi în luna decembrie, ianuarie sau februarie. În felul acesta stocurile de produse se vând şi pot fi refăcute în luna ianuarie, ceea ce pentru noi înseamnă vânzări semnificative şi în ianuarie”, mai adaugă Sorin Pană.

    URSA România este subsidiara companiei internaţionale cu acelaşi nume, unul dintre cei mai mari producători de materiale izolatoare din Europa, parte a grupului internaţional URALITA. În România URSA este prezentă cu produsele sale de 20 de ani, comercializând două branduri de vată minerală URSA Glasswool şi URSA Terra, fabricate în Slovenia.

     

  • Barometrul Industriei din România: Creşterea industriei ar putea reveni în următoarele 6 luni

    Sondajul a fost realizat în luna noiembrie pe un eşantion de 300 de manageri din firme industriale, reprezentativ la nivelul celor aproximativ 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din cifra de afaceri a industriei.

    Producţia a scăzut pentru 26% dintre firmele industriale din România în luna noiembrie, în timp ce pentru 41% nivelul a stagnat comparativ cu luna precedentă. Aproape jumătate dintre respondenţi estimează că în decursul următoarelor şase luni nivelul producţiei va relua creşterea, iar 34% susţin că va rămâne cel puţin la acelaşi nivel comparativ cu luna noiembrie. Totodată, un sfert dintre firmele industriale au înregistrat o diminuare a volumului comenzilor noi, iar peste 55% susţin că numărul comenzilor noi nu s-a modificat faţă ce luna anterioară, însă 41% estimează că în următoarea jumătate de an vor înregistra un avans al comenzilor noi. Costurile de producţie arată o uşoară scădere, dar aproape o treime (29%) spun că au crescut, iar peste jumătate din firme (52%) prognozează creşterea costurilor în următoarele luni.

    “Sectorul industrial din România este în contracţie uşoară, indicatori precum producţia, comenzile noi sau stocurile având o tendinţă descendentă în luna noiembrie. Industria este însă optimistă şi aşteaptă o creştere a principalilor indicatori de activitate în următoarele şase luni”, a declarat Dr. Petre Datculescu, director general al IRSOP Market Research & Consulting.

    Barometrul Industriei din România evaluează activitatea firmelor industriale cu peste 9 angajaţi în funcţie de 11 indicatori cheie, printre care producţia totală, volumul comenzilor noi, volumul stocurilor, numărul de angajaţi, costurile de producţie sau cheltuielile de capital şi exporturile. Pentru fiecare indicator, respondenţii la sondaj precizează dacă activitatea a crescut, a scăzut sau a rămas la neschimbată.

    “Scopul Barometrului este să ofere oamenilor politici, managerilor, investitorilor, economiştilor şi mediului de afaceri date la zi despre sănătatea şi evoluţia industriei din România. Întrucât industria are o contribuţie semnificativă în formarea PIB, datele Barometrului pot fi valoroase în prognozarea a ceea ce se poate întâmpla în economia românească, în domenii ca inflaţia, şomajul, exportul, preţurile la materii prime şi altele”, a declarat conf. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.