BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cele patru mari teme abordate la Forumul Economic Mondial de la Davos

    Miercuri elita lumii a fost convocată la Davos, Elveţia, pentru conferinţele anuale ale Forumului Economic Mondial. Printre participanţii la Forumul Economic de la Davos se numără personalităţi precum Christine Lagarde, şefa FMI, David Cameron, prim-ministrul britanic sau actorul Leonardo DiCaprio, informează Financial Times.

    1. Automatizarea

    “A patra revoluţie industrială” se referă la faptul că dezvoltarea roboţilor şi inteligenţei artificiale va avea un efect transformativ la fel de mare ca motorul cu aburi, electricitatea sau computerul în secolele precedente. Un număr mare de slujbe vor dispărea de pe câmpul muncii odată cu sosirea automatizării în masă. Google caută un partener în industra auto pentru a construi prima maşină “fără şofer”, iar Toyota plănuieşte ca modelul său de automobil autonom să ajungă pe autostrăzi în 2020.
    De asemenea, Economiştii speculează cu privire la ce categorii de angajaţi sunt cele mai expuse pierderilor de locuri de muncă şi ce va însemna acest lucru pentru egalitatea veniturilor şi a sexelor.
    În linii mari, astfel încât sunt necesare mai puţine investiţii pentru a produce aceleaşi randamente sau randamente mai mari, pe termen lung. Deşi aceasta poate părea o veste bună, tendinţa ar putea contribui la o încetinire pe termen lung a creşterii economiilor bogate.

    2. China
    PIB-ul Chinei a crescut constant în ultimii ani, însă acum economia Chinei a încetinit şi se pare că şi alte economii emergente se duc în jos odată cu ea. investitorii străini s-au speriat de evenimentele din ultimele şase luni, de la oscilaţiile din vară ale ratei de schimb şi primul crah al pieţei bursiere la al doilea episod de panică de pe piaţa de acţiuni înregistrat la începutul acestui an

    3. Pieţele emergente

    Pieţele emergente au fost încetinite de o serie de evenimente în 2015, iar tendinţa se va menţine şi în acest an, anticipează mulţi analişti. Scăderea puternică a cererii de materii prime venită din partea Chinei a împins preţurile materiilor prime la un minim al ultimilor 10 ani.
    În plus, banca centrală americană a majorat ratele dobânzii la finalul anului trecut, împingând în sus valoarea dolarului. Pieţele financiare internaţionale anticipaseră deja această mişcare. În ultimul an, banii au ieşit puternic de pe pieţele emergente, fiind reorientaţi către investiţii în dolari.

    Un dolar mai puternic înseamnă probleme pentru ţările aflate în curs de dezvoltare cu niveluri ridicate de datorii în dolari dublate de o scădere a veniturilor fiscale din exporturile de materii prime.

    4. Brexit

    Marea Britanie este aşteptată să organizeze un referendum în acest an în urma căruia se va decide dacă ţara va rămâne sau nu în UE. Nu este foarte clar ce va însemna un Brexit pentru economia britanică şi dacă Marea Britanie va reintra în aceleaşi acorduri comerciale. Totuşi, majoritatea economiştilor chestionaţi de Financial Times consideră că Brexitul va afecta perspectivele pe termen mediu ale Marii Britanii.

  • Citatele zilei de la Davos: ziua I

    Iată cele mai importante citate ale primei zile de discuţii:

    Bărbaţii conduc, în continuare, lumea; şi nu sunt convinsă că lucrurile merg atât de bine. – Sheryl Sandberg, COO Facebook

    Diversitatea este motorul din spatele invenţiei. Ea generează creativitate care îmbogăţeşte lumea. – Justin Trudeau, Prim-ministrul Canadei

    A patra revoluţie industrială ar trebui să fie o revoluţie a valorilor. – Amira Yahyaoui, fondator şi preşedinte, Al Bawsala

    Oportunitatea de a creşte calitatea vieţii este cea mai mare oportunitate de afaceri. – Paul Kagame, peşedintele al Republicii Rwanda

    Viteza este noua valută în business. – Marc R. Benioff, preşedinte şi CEO, Salesforce

  • Lleyton Hewitt, fost număr unu mondial, s-a retras astăzi din tenis

    Australianul Lleyton Hewitt, în vârstă de 34 de ani, a jucat astăzi ultimul său meci de tenis de simplu în cadrul turneului de Grand Slam de la Australian Open. Fost număr unu mondial şi câştigător a două turnee de Grand Slam (US Open în 2001, Wimbledon în 2002), Hewitt are în palmares 30 de titluri în proba de simplu şi a făcut parte din echipa Australiei care a câştigat de două ori Cupa Davis, în 1999 şi 2003.

    El l-a înfruntat astăzi pe spaniolul David Ferrer, favorit numărul 7, în turul doi al competiţiei de la Melbourne. După încheierea meciului, câştigat de Ferrer în trei seturi, spaniolul a declarat că este o zi tristă: “E tristă pentru că Lleyton îşi încheie cariera. Este un jucător incredibil şi a fost o plăcere să joc alături de el în această seară. Este un luptător şi nu renunţă niciodată; merită toate laudele, pentru că este unul dintre cei mai buni jucători din istorie. Eu nu am avut niciodată idoli, dar Lleyton a fost excepţia. Am un tricou semnat de el în urmă cu 7 ani, şi este singurul tricou al unui jucător de tenis pe care l-am luat”.

    Şi alte staruri ale sportului alb şi-au arătat aprecierea faţă de cariera australianului. Roger Federer, câştigător a 17 turnee de Grand Slam, a spus că îi mulţumeşte pentru tot ceea ce a făcut: “M-am bucurat de fiecare moment. Mi-a plăcut şi să te ascult comentând meciurile altora, şi îşi doresc numai bine alături de familia ta.” Rafael Nadal, un alt jucător de top, i-a transmis lui Hewitt că a fost o inspiraţie pentru tenisul său, în vreme ce Andy Murray, numărul doi mondial, i-a mulţumit pentru ajutorul oferit la începutul carierei.

    Nick Kyrgios, noua vedetă din tenisul australian, l-a rugat pe Hewitt să se mai gândească asupra deciziei de a se retrage: “Îţi repet ceea ce ţi-am mai spus de atâtea ori: nu te retrage! Joci la un nivel atât de înalt şi eşti în continuare cel mai bun jucător al nostru!”

    Hewitt şi-a început cariera la doar 15 ani, reuşind să se califice pe tabloul principal de la Melbourne în ianuarie 1997. El rămâne şi astăzi cel mai tânăr jucător din istoria turneului.

    Ulterior, a devenit cel mai tânăr număr unu mondial din istoria sportului alb, la 20 de ani şi 9 luni, doborând un record vechi de 69 de ani.

  • Tarom contraatacă: tarif unic de 57 de euro dus-întors pe rutele interne

    Compania aeriană de stat Tarom, al doilea jucător din piaţă după numărul de pasageri transportaţi, pune în vânzare cu ocazia celebrării a 157 ani de la Unirea Principatelor Române bilete cu tarif unic de 57 euro (dus – întors) pe rutele între Bucureşti şi Cluj, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Suceava şi Timişoara.

    Bilete sunt puse în vânzare în perioada 22-24 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premierul Franţei: Uniunea Europeană este în pericol să se rupă

    Uniunea Europeană se confruntă cu un pericol de “dislocare” în “lunile care vin”, din cauza diferitelor crize care o ameninţă, a avertizat, joi, premierul Franţei, Manuel Valls, făcând referire la criza refugiaţilor, la fenomenul terorismului sau la posibila ieşire a Marii Britanii din UE.

    Manuel Valls a făcut aceste declaraţii în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a vorbit despre “toate pericolele care pot duce la o dislocare a proiectului european” în lunile care vin, făcând referire la criza refugiaţilor, la terorism şi la intensificarea populismului. Acesta a mai precizat că printre pericole se numără şi “Brexitul”, relatează Le Figaro, în ediţia online.

    Valls şi-a manifestat speranţa privind încheierea unui acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană în timpul summitului european din februarie, pentru a se evita un Brexit, însă este de părere că ar fi nevoie de “mai mult timp” ca discuţiile să conducă la o astfel de înţelegere.

    “Nu, cred că este nevoie de mai mult timp. Discuţiile au început recent. Dincolo de discursuri, trebuie ca acest lucru să poată fi făcut pe baze concrete şi specifice. Franţa doreşte ca un acord să fie posbil, dar, o spun încă o dată, nu în orice condiţii”, a susţinut Valls.

  • Marcel Bărbuţ: “Evoluţia anunţată în construcţii ne poate duce şi la un avans de două cifre”

    “În 2016 vom depăşi cu siguranţă 1.000.000 de metri cubi, interesant fiind faptul că firmele din construcţii şi beneficiarii finali se concentrează din ce în ce mai mult pe produse de calitate, în detrimentul preţului cel mai mic. Asta se vede şi în vânzările noastre, unde avem creşteri masive înregistrate la polistirenul EPS 80 + şi scăderi pe segmentul EPS 50. Este semnul că în construcţii era preţului cel mai mic a apus. Acum a venit, în sfârşit, momentul calităţii. Din semnalele primite până acum de la parteneri este posibil ca în 2016 să creştem cu cel puţin 5%. Însă evoluţia pozitivă anunţată în construcţii ne poate duce şi la un avans cu două cifre, al cifrei de afaceri”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast

    În 2015, AdePlast a raportat o cifră de afaceri de 305,7 milioane de lei şi cu un profit net de 13 milioane lei, nivelul EBITDA fiind de 46 milioane lei. Creşterea cifrei de afaceri faţă faţă de anul precedent a fost de 1,75%. “Diferenţa faţă de creşterea pe diviziile de producţie s-a îregistrat deoarece în 2015 am fost nevoiţi să renunţăm la comercializarea de polisitiren extrudat (XPS), pe care nu-l produceam în fabricile noastre. Deşi era un business cu un rulaj bun, a devenit nerentabil din punct de vedere al resurselor  implicate. În plus, strategic vorbind,  am concentrat toate resursele companiei pe producţia proprie. Astfel, diviziile interne au reuşit să recupereze destul de bine cifrele pe care le înregistram în trecut din XPS”, precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2016 AdePlast îşi redefineşte conceptul de dezvoltare. “Analizăm piaţa în vederea achiziţiei de producători de materiale de construcţii similare cu ale noastre sau complementare. De asemenea, vom revigora proiectul nostru pentru construcţia fabricii de vată bazaltică, care va avea o locaţie strategică ce va permite accesul uşor în afara graniţelor, 60 de procente din producţie fiind destinate exportului”,  precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2014, compania AdePlast a intenţionat să construiască o fabrică de vată bazaltică, pentru care s-a calificat pentru un ajutor de stat în valoare de 7,3 milioane de euro. “Cu toate că am avut acest sprijin, am decis atunci să punem pauză în proiect deoarece furnizorii de echipamente la acel moment nu puteau să ne ofere decât tehnologii de producţie destul de poluante pe bază de cocs şi gaz, dar care erau totuşi în limitele legii.  Însă, cum este normal, cadrul legislativ cu privire la poluare devine din ce mai restrictiv şi ne-ar fi putut crea probleme în viitor. La această situaţie s-a adăugat şi responsabilitatea noastră faţă de mediu care ne-a făcut tot timpul să alegem cele mai noi tehnologii de producţie. Aşa am decis că nu putem investi într-o industrie depăşită tehnologic, care nu are perspective. Acum lucrurile s-au schimbat, iar investiţia pe care o vom face va fi una extrem de modernă. Practic vom aduce noutăţi revoluţionare în această industrie”, explică Marcel Bărbuţ.

    În ceea ce priveşte finanţarea pentru noua fabrică Marcel Bărbuţ adaugă: “vom apela la resurse proprii, dar şi la un nou ajutor de stat şi mai ales sprijin bancar. În luna decembrie vom achita integral un credit de investiţii din 2008, pentru care am avut o rată destul de consistentă. Astfel, în 2017 o vom putea lua de la capăt cu noi investiţii. De asemenea, o bună parte din investiţiile mai vechi vor fi amortizate”. 

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone / an  vopsele  şi tencuieli decorative  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, la care se adauga o fabrica de vopsele, tencuieli decorative, lacuri şi emailuri, cu o capacitate de 50.000 tone / an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • În cel fel robotizarea va transforma societatea

    Inteligenţa artificială va stimula creşterea economică în următorii ani. Maşinării care vor “gândi” la fel ca oameni vor ajuta la rezolvarea unor probleme mari, de la tratarea cancerului la schimbările climatice. Însă milioane de muncitori vor trebui să se recalifice, deoarece roboţii vor prelua joburile acestora, informează Financial Times.

    Aceste mesaje contrastante au fost redate de către lideri din tehnologie la Forumul Economic de la Davos. “Aproape toate industriile existente nu se mişcă suficient de repede pentru a se adapta la aceste schimbări”, este de părere Sebastian Thrun, inventatorul maşinii autonome Google. Acesta sugerează că dezvoltarea maşinilor autonome va face ca şoferii de taxi să fie redundanţi, dar şi avioanele care vor funcţiona pe pilot automat va afecta slujbele piloţilor.

    Una dintre temele principale de la Davos de anul acesta este “A patra revoluţie industrială” şi se referă la faptul că dezvoltarea roboţilor şi inteligenţei artificiale va avea un efect transformativ la fel de mare ca motorul cu aburi, electricitatea sau computerul în secolele precedente.

    “Maşinăriile dotate cu inteligenţă artificială sudează mai bine decât orice om şi pot analiza o radiografie mai bine decât majoritatea radiologilor. Acestă dezvoltare a tehnologie va afecta  toate domeniile (white collar şi blue collar).” afirmă Illah Nourbakshk, profesor în domeniul roboticii în cadrul Universităţii Carnegie Mellon.

    Partea bună este că omul a creat tot timpul slujbe noi cu fiecare avans al tehnologiei. “Nu ştiu care vor fi aceste job-uri ale viitorului, dar sunt încrezător că le vom găsi”, spune Thurn.

    Potrivit unui studiu realizat de WEF dat publicităţii în această săptămână, creşterea automatizări şi dezvoltarea inteligenţei artificiale va duce la pierderea a 7.1 milioane de slujbe în următorii cinci ani în 15 ţări, dar în acelaşi timp vor apărea alte 2 milioane de joburi în aceeaşi perioadă. Această schimbare va afecta mai mult ţările în curs de dezvoltare deoarce economiile acestora se bazează pe muncitori slabi calificaţi, a căror slujbe ar putea fi uşor reproduse de roboţi.

    “Cred  că ar trebui să ne concentrăm pe competenţele oamenilor şi nu să ne îngrijorăm prea mult de pierderea unor slujbe. Vom avea bani pe care-i să-i cheltuim pentru a educa oamenii, nu doar pe cei la început de drum, ci şi pe cei care vor să-şi schimbe domeniul pentru a-şi găsi slujbe noi”, declară Satya Nadella, executiv al Microsoft.

    În plus, Sebastian Thrun este de părere că în viitor va fi complet normal ca oamenii să-şi schimbe slujbele odată la câţiva ani, asta din cauza automatizării proceselor.

    “Lumea merge într-o direcţie unde va fi disponibilă mai multă bogăţie şi mai puţină muncă. Iar asta nu este un lucru rău, să ne fie ruşine dacă transformăm acest lucru într-unul negativ”, a spus şi Erik Brynjolfsson, profesor MIT.

  • Vrei să trăieşti mai mult? Iată cum ţi-ai putea prelungi viaţa cu cel puţin 2 ani

    10.000 de paşi în fiecare zi, pentru o viaţă mai sănătoasă. Un obiectiv care a vândut milioane de brăţări de fitness în întreaga lume. Dar se pare că dezvoltatorii acestor gadgeturi renunţă la cei 10.000 de paşi zilnic pentru monitorizarea cardiacă, plus multe alte date personalizate purtătorului, scrie The Wall Street Journal.

    Mio Global, companie cunoscută pentru dispozitivele sale care măsoară pulsul atleţilor, a dezvoltat o aplicaţie pentru smartphone (Personal Activity Intelligence) care interpretează activitatea cardiacă a purtătorului. Pentru a-şi menţine sănătatea, utilizatorul trebuie doar să-şi păstreze scorul Personal Activity Intelligence (PAI) la 100 în fiecare zi. Potrivit studiilor Mio, un individ şi-ar prelungi durata de viaţă cu cel puţin doi ani (10 ani pentru cei sub 50 de ani), dacă păstrează, în mod constant, scorul PAI-ului la 100 sau mai sus. 

    Tot ce trebuie să faci este să-ţi conectezi aplicaţia PAI de pe smartphone la o brăţară de fitness (Fuse, de pildă), iar atunci când activitatea cardiacă a purtătorului creşte şi scorul PAI face acelaşi lucru.

    De ce este  bun un scor PAI de 100 şi nu 10.000 de paşi?

    Acest număr a apărut în anii 60 în Japonia, parte a unei campanii de marketing, însă acest număr nu mai este relavant pentru activitatea omului modern, care-şi petrece majoritatea timpului aplecat deasupra unui calculator cu junk-food pe post de mâncare. În activitatea fizică este importantă creşterea numărului de bătăi pe minut a inimii, iar cei 10.000 de paşi nu fac asta (asta daca nu urci pe scări până la etajul 10 al unei clădiri).

    Aşadar softul PAI monitorizează activitatea cardiacă şi bazat pe asta se stabileşte acel scor. De exemplu, o plimbare de 6.000  paşi este echivalentul a 7 PAI, pe când un antrenament intens de 30 de minute înseamnă 56 PAI.

    Formula pentru PAI se bazează pe un studiu de durată (20 de ani) făcut în Norvegia la care au participat 60.000 de oameni şi ia în considerare vârsta, sexul, şi ritmul cardiac al fiecărei persoane în parte.
     

  • 48% din forţa de muncă din România este concentrată în 10 sectoare de activitate a căror cifră de afaceri reprezintă peste 50% din totalul realizat de întreaga piaţă.

    ICAP Romania a ajuns la concluzia ca sectoarele din care au migrat în ultima perioada segmente importante ale forţei de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultură, construcţiile şi învăţământul. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică – cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare – domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.

    ICAP Romania a analizat raportările companiilor din România la nivelul finalului de an 2014 din perspectiva unui top 10 al sectoarelor care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România. 

    Aceste sectoare sunt:

    1. Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
    2. Comerţ cu ridicata cu exceptia comerţului cu autovehicule şi motociclete
    3. Transporturi terestre şi transporturi prin conducte
    4. Construcţii de clădiri
    5. Industria alimentară
    6. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
    7. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
    8. Activităţi de investigaţii şi protecţie
    9. Lucrări speciale de construcţii
    10. Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.

    În aceste sectoare economice lucrează 1.882.611 de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.

    Cele 10 sectoare menţionate anterior care concentreaza 48% din forta de munca totala concentreaza si 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6.2% faţă de 2013. Un aspect îmbucurător este faptul că firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014, au raportat un profit total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele care au raportat pierdere a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.

    Comerţul cu amănuntul este primul sector al economiei româneşti din punctul de vedere al dimensiunii forţei de muncă implicate. Peste 400.000 de români lucrează în acest sector, 10.9% din totalul forţei de munca. Sectorul este dominat de 5 companii care realizează o treime din cifra de afaceri din total sector: OMV PETROM MARKETING, ROMPETROL DOWNSTREAM, KAUFLAND ROMÂNIA, LUKOIL ROMÂNIA, CARREFOUR ROMÂNIA.

    Alexandra Predeanu, Director General ICAP Romania apreciază că „rezultatele acestor companii au fost consacrate în urma unor investiţii semnificative în reţeaua de distribuţie. La fel de important, aceşti lideri de piaţă s-au implicat în inovare şi optimizare în managementul portofoliului de produse în timp ce au monitorizat atent comportamentul consumatorilor”.
     

  • Topul celor mai mari salarii câştigate în ministere. Cine ia cei mai mulţi bani

    Topul celor mai mari salarii din ministere arată că şi la stat se câştigă bine. Cei mai bine plătiţi angajaţi cu funcţii de conducere în ministere ajung să ia şi peste 10.000 de lei. Cel mai mare venit, încasat în luna decembrie 2015, este de aproape 14.000 de lei. În multe ministere, subalternii câştigă mai mult decât ministrul. La Ministerul Muncii, doi consilieri de la cabinetul unui secretar de stat au încasat sume de circa 9.000 de lei, iar la Ministerul Sănătăţii, cei mai mulţi directori ajung la aproape 10.000 de lei pe lună.

    RomaniaTV.net a consultat datele publicate de ministere privind veniturile angajaţilor în ultimele două luni ale anului 2015. Concluzia: în toate ministerele se câştigă salarii care depăşesc suma de 10.000 de lei (100 de milioane lei vechi) şi, în multe dintre acestea, nu ministrul este cel care încasează cei mai mulţi bani. Sumele-record revin celor cu funcţii de conducere, existând însă, în aceste instituţii, şi angajaţi cu salarii foarte mici, sub 800 de lei.

    Cel mai mare salariu, din cifrele puse la dispoziţie, câştigate în ministere, este de 13.981 de lei.

    MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

    Venituri salariale câştigate în luna noiembrie 2015. Cel mai mare salariu câştigat la Ministerul Finanţelor în noiembrie 2015 este de 13.188 de lei.

    Topul veniturilor:

    – auditor superior tr.1 gr. 5 (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  13.188 de lei

    – ministru – 6014 de lei şi 10951 de lei

    – secretar general – 8697 de lei

    – director general tr.2  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) – 9541 lei

    – director general tr.1  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  9341 lei

    – controlor financiar sef adjunct  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) – 9235 de lei

    – director general adjunct tr.2  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  9230 lei

    Cele mai mici salarii la Finanţe sunt în jur de 500 de lei.  Un şofer câştigă până la 2.269 de lei.


    Ministerul Afacerilor Interne

    Salarii nete din luna decembrie 2015. Cel mai mare salariu câştigat la MAI in luna decembrie a fost de 13,947 de lei.

    Situaţia arată astfel:

    Personal contractual.  Funcţii cu comandă: salariu minim – 4,470 lei, salariu maxim – 4,470 de lei. Functii fără comandă: salariu minim – 4,470 de lei , salariu maxim –  13,947 de lei.

    Functionari publici: Funcţii cu comandă: salariu minim – 4,927 de lei, maxim 7,572 de lei. Functii fără comandă: minim – 951 de lei, maxim – 11,782 de lei.

    Ofiteri. Funcţii cu comandă: salariu minim – 5,703 de lei, maxim – 9,213 de lei. Functii fără comandă: minim – 2,452 de lei, maxim –  3,396 de lei

    Maistri militari: salariu minim – 1,207 de lei, maxim – 1,579 de lei

    Subofiteri: salariu minim 1,175 de lei, maxim – 1,762 lei

    Ofiteri de politie. Funcţii cu comandă: salariu minim – 3,074 lei, maxim – 11,911 lei. Functii fără comandă: minim –  1,361, lei, maxim – 8,838 lei

    Agenti de politie: salariu minim – 400 de lei, maxim – 3,974 de lei.

    Cititi mai multe pe www.rtv..net