BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • CEDO a clasat o plângere depusă de către Timoşenko împotriva fostei puteri ucrainene proruse

    Judecătorii europeni s-au pronunţat asupra unei plângeri depuse împotriva fostei puteri ucrainene de către fosta reprezentantă a “revoluţiei portocalii” din 2004, în care aceasta afirma că procedura penală angajată împotriva sa în 2011, pentru abuz de putere, era “motivată de consideraţii politice şi constituie un abuz al sistemului penal”.

    Timoşenko, condamnată în august 2012 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, a petrecut peste doi la închisoare, după care a fost eliberată pe 22 februarie 2014, în ziua prăbuşirii regimului preşedintelui Viktor Ianukovici, inamicul ei jurat de zece ani.

    După schimbarea regimului la Kiev, noile autorităţi proeuropene au trimis judecătorilor de la Strasbourg, în mai 2014, o “declaraţie” prin care admiteau caracterul politic al procedurilor împotriva fostului premier şi recunoşteau că această procedură a constituit o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a precizat Curtea, într-un comunicat.

    În condiţiile în care Timoşenko a “acceptat termenii” acestei declaraţii, CEDO a considerat acest lucru drept echivalentul unei “soluţionări amiabile implicite între părţi” şi a radiat plângerea de pe rol.

    În aprilie 2013 – pe când Ianukovici se afla încă la putere la Kiev, iar Timoşenko în închisoare -, CEDO s-a pronunţat asupra unei plângeri depuse anterior de către fostul premier. Curtea a condamnat, atunci, Kievul, apreciind în unanimitate că plasarea ei în detenţie provizorie, în 2011, a fost “ilegală şi arbitrară”.

  • Tot mai multe bănci elveţiene cer dobânzi clienţilor pentru depozitele în franci

    Credit Suisse Group a anunţat că intenţionează să impună dobânzi clienţilor instituţionali şi companiilor mari pentru unele active, iar UBS analizează o măsură similară.

    Cea mai veche bancă din Geneva, Lombard Odier, a început joi să taxeze conturile în numerar pe care nu le administrează şi a căror valoare este de peste 100.000 de franci elveţieni (116.000 dolari). Banca a precizat că dobânda va fi de 0,75%, la acelaşi nivel cu dobânda la depozitele la vedere impusă săptămâna trecută de Banca Naţională a Elveţiei, care a intrat joi în vigoare.

    Zuercher Kantonalbank, cea mai mare instituţie bancară cantonală din Elveţia, va impune la rândul ei o dobândă de 0,75% pentru unele depozite mari şi ar putea modifica nivelul dobânzilor pentru economii şi alte conturi.

    Banca centrală a Elveţiei a şocat în urmă cu o săptămână pieţele valutare, prin eliminarea plafonului valutar de 1,2 franci pentru un euro, introdus acum trei ani, şi reducerea dobânzilor pentru depozitele la vedere ale băncilor.

    Banca centrală a Canadei a tăiat miercuri dobânda cheie pentru împrumuturile overnight, ca reacţie la scăderea preţurilor petrolului, iar Danemarca a redus de două ori dobânda de politică monetară, luni şi joi, de la 0,05% la -0,35%, pentru a micşora presiunile de apreciere a coroanei.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a anunţat joi că instituţia va începe să cumpere lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro, între care obligaţiuni guvernamentale, pentru a combate inflaţia prea scăzută şi a stimula creşterea economică.

    Unele bănci la nivel mondial au început să taxeze clienţii pentru depozitele mari în euro după ce BCE a aplicat dobânzi negative la depozite, în luna iunie. Între aceste bănci se află Credit Suisse, Bank of New York Mellon, JPMorgan Chase&Co. şi Commerzbank.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Euro este tranzacţionat la Zurich la 99,38 centime pentru un franc elveţian, la ora transmiterii ştirii.

    Aprecierea francului afectează exporturile Elveţiei, întrucât produsele fabricate în această ţară devin mai scumpe pentru cumpărătorii străini.

  • Statele Unite şi Cuba au iniţiat negocieri istorice privind restabilirea relaţiilor diplomatice

    Delegaţia americană, condusă de subsecretarul de Stat Roberta Jacobson, şi cea cubaneză, condusă de Josefina Vidal, au obiectivul de a relua relaţiile diplomatice, întrerupte în anul 1961.

    Secretarul de Stat american, John Kerry, a declarat marţi că există posibilitatea anulării unei serii de restricţii impuse începând cu anul 1977, menţionând interdicţii de călătorie vizând oficiali şi limitarea personalului diplomatic acreditat.

    Delegaţia cubaneză a evocat dificultăţi financiare întâmpinate de secţia consulară cubaneză din Washington ca efect al embargoului american imstituit din anul 1962. În intervalul februarie – mai 2014, secţia consulară a fost nevoită să întrerupă emiterea de paşapoarte din cauza lipsei de acces la conturi bancare.

    Majoritatea cetăţenilor americani au salutat decizia din decembrie 2014 privind reluarea relaţiilor diplomatice cu regimul de la Havana, deşi numeroşi republicani au criticat această abordare.

  • Peste o treime din populaţia elveţiană cu vârsta de peste 15 ani provine din rândul imigranţilor

    În 2013, 2,4 milioane dintre cele 6,8 persoane în vârstă de 15 ani sau care aveau peste această vârstă proveneau din rândul imigranţilor, relevă studiul, în care se precizează că patru cincimi dintre ele s-au născut în străinătate, iar restul de o cincime s-a născut în Elveţia, însă provine din părinţi născuţi în străinătate.

    De zece ani, proporţia populaţiei care provine din rândul imigranţilor a crescut cu şase puncte procentuale, de la 29% la 35%. În 2003 se înregistrau 1,7 milioane de persoane în această situaţie.

    OFS precizează că “populaţia provenită din imigraţie este sensibil mai tânără decât populaţia care nu provine din imigraţie”. Vârsta medie a populaţiei care nu provine din rândul imigranţilor este de 49 de ani, iar a celei care provine din rândul imigranţilor este de 44 de ani.

    Printre naţionalităţile străine cele mai bine reprezentate, pe primul loc se află cele italiană şi germană (11% fiecare), urmate de cea portugheză (8%) şi franceză (4%).

    Biroul mai anunţă că dintre cei 1,212 milioane de copii cu vârsta sub 15 ani 90% sunt născuţi în Elveţia.

    Însă precizează că, pentru “observarea celor cu vârsta de până în 14 ani, sursa de date diferă de cea folosită pentru populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste”, făcând imposibilă construirea unei “tipologii a populaţiei în funcţie de statutul migratoriu: variabilele despre locul de naştere al părinţilor lipsesc”.

  • DOSARUL MICROSOFT: Boc neagă că ar fi primit bani de la Gabriel Sandu drept finanţare pentru PDL

    Emil Boc a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că nu înţelege în ce context şi de ce a fost făcută de către Gabriel Sandu o astfel de afirmaţie.

    “Resping categoric asemenea afirmaţii, dacă au fost făcute, nu am nicio legătură cu ele şi fac precizarea că, în calitate de prim-ministru, cu ocazia remanierii guvernamentale, l-am remaniat pe Gabriel Sandu din funcţia de ministru al Comunicaţiilor. Din acest punct de vedere, dacă ai fi primit bani de la cineva pentru partid, cum l-ai fi remaniat? Nu înţeleg în ce context şi de ce a fost făcută o astfel de afirmaţie. Ce pot să certific este că nu are niciun fel de suport real”, a spus Boc.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă încă de la începutul acestei săptămâni, Gabriel Sandu, arestat preventiv în dosarul Microsoft-EADS, le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de plasare în arest la domiciliu, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    El ar mai fi susţinut că i-ar fi înmânat aceşti bani direct şefului său, premierul de la acea vreme, Emil Boc.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu, potrivit Antena 3.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA care instrumentează dosarul Microsoft că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

    Adriean Videanu a comentat aceste declaraţii, spunând că respinge categoric orice asociere a numelui său cu dosarul Microsoft: “Nu am avut niciun fel de legătură, nici ăacar tangenţială, cu iniţierea şi/sau derularea contractului în cauză. Nu am avut niciodată niciun fel de relaţii private cu Gabriel Sandu. Dacă se dovedeşte că Gabriel Sandu a făcut acea declaraţie la adresa mea, îl dau în judecată pentru calomnie”.

    Gabriel Sandu a fost dus, joi, la instanţa supremă, care a judecat propunerea procurorilor de prelungire a arestului preventiv, ICCJ amânând pronunţarea pentru vineri.

    În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani. Instanţa supremă a dispus arestarea lor preventivă în 29 octombrie, ulterior mandatele de arestare fiind prelungite.

    Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, susţin anchetatorii.

    În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu.

    În dosarul Microsoft, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

  • Cum poate fi prelungită durata de viaţă a bateriei telefonului

    „Un smartphone cu specificaţii de top şi ecran mare trebuie încărcat zilnic, lucru care duce la creşterea numărului de cicluri de încărcare-descărcare din viaţa unui acumulator. Acest aspect, alături de utilizarea foarte intensă, duce la autonomii foarte scăzute în comparaţie cu telefoanele obişnuite”, a precizat Marius Boca – ThePhoneGeeks.

    Astfel, acumulatorii Li-Ion, folosiţi de majoritatea dispozitivelor mobile de pe piaţă, au o durată de viaţă de câţiva ani, însa dacă nu sunt respectate câteva reguli simple, atât de natură hardware cât şi software, performanţele acestora vor scădea în timp.

    Aspectele de natură hardware ţin în principal de manipularea şi păstrarea acumulatorului, recomandarea specialiştilor EuroGsm fiind ca acumulatorul să fie întotdeauna încărcat înainte să se descarce complet şi să fie deconectat de la sursa de încărcare în momentul în care nivelul bateriei a ajuns la 100%. De asemenea, telefonul nu trebuie lăsat în maşină sau în alte locuri închise atunci când este foarte cald. În acest sens, este recomandat ca, atunci când nu este folosit, acumulatorul să fie păstrat într-un loc cât mai răcoros şi să fie încărcat în jur de 40%.

    În ceea ce priveşte optimizările software, utilizatorii ar trebui să oprească aplicaţiile care rulează în background, să nu folosească imagini de fundal active, să dezactiveze funcţiile Bluetooth, GPS, Wi-Fi şi datele mobile, precum şi autosincronizarea conturilor. O altă sugestie este aceea de a seta la nivel minim luminozitatea ecranului şi durata la care intră în stand-by.

    „Utilizatorii pot lua în calcul şi aplicaţiile dedicate pentru optimizarea bateriei, cum este Clean Master Phone Boost, prin care pot fi şterse fişierele inutile ce ocupă spaţiu de stocare important şi informaţiile personale din istoricul de navigare. Aplicaţia mai permite şi managementul aplicaţiilor, mutarea acestora pe cardul SD, dezinstalarea aplicaţiilor preinstalate şi efectuarea de copii de siguranţă ale fişierelor importante. În plus, aplicaţia are şi rol de antivirus”, a explicat Marius Boca.

    Alte aplicaţii utile sunt DU Battery Saver, care poate prelungi durata de viaţă a bateriei cu până la 50%, dar şi Battery Doctor, disponibilă în 19 limbi, care identifică aplicaţiile şi procesele ce epuizează bateria şi optimizează procesul de încărcare, pentru ca acesta să fie cât mai eficient.

  • STUDIU: Cercetătorii au creat un “firewall genetic” pentru noi forme de viaţă

    Reuşita a două echipe diferite de cercetători, considerată o piatră de hotar în domeniul “biologiei sintetice”, vine la un an după ce savanţii au creat organisme care folosesc un cod genetic diferit de oricare altul prezent în formele de viaţă cunoscute.

    Descoperirea, publicată miercuri în revista Nature, oferă ceea ce un cercetător a numit “firewall genetic”, adică o metodă de izolare biologică a unui organism modificat genetic, într-un mediu anume, care este singurul ce îi permite acelei forme de viaţă să trăiască.

    Deşi două laboratoare au reuşit această performanţă în cazul bacteriilor, “nu există nicio barieră fundamentală” de aplicare a acestei tehnici în cazul plantelor şi animalelor, potrivit biologului George Church, de la Harvard Medical School, care a condus una dintre echipe. “Cred că ne mişcăm în acea direcţie”, a spus Church.

    Dacă noua biotehnologie va fi una de succes, va putea fi folosită asupra unor microorganisme modificate, pentru utilizări de la cele mai banale până la unele exotice, cum ar fi producerea de iaurt şi brânzeturi, sintetizarea de substanţe industriale şi biocombustibili, curăţarea deşeurilor toxice şi producerea de medicamente.

    Microbii sunt deja utilizaţi pentru astfel de aplicaţii. În unele cazuri, aceştia conţin gene provenite de la un organism neînrudit, transformându-i în “organisme modificate genetic”, cu scopul, de exemplu, de a se hrăni cu petrol sau derivate ale acestuia, în cazul unor accidente ecologice, sau de a produce insulină. Utilizarea pe scară largă a OMG a fost însă restricţionată din cauza temerilor că ar putea să se răspândească în natură şi să afecteze negativ mediul.

    În 2013, echipa de cercetători condusă de George Church a anunţat că a reuşit să treacă dincolo de ingineria genetică, creând organisme “recodificate din punct de vedere al genomului”. Această recodificare înseamnă că o anume porţiune din ADN-ul organismului oferă instrucţiunile pentru producerea unui aminoacid (compus chimic de bază pentru proteine) diferit de cei produşi de instrucţiunile oferite de aceeaşi porţiune de ADN în cazul tuturor celorlalte organisme vii. Cercetătorii au rescris gramatica genetică, comentează Reuters.

    În cadrul noilor studii, echipele conduse de Church şi un fost coleg al său, Farren Isaacs, au creat tulpini de bacterii din specia E. coli care conţin ADN pentru producerea unui aminoacid produs de om şi au nevoie de aminoacizi sintetici pentru a supravieţui.

    Pentru că aceşti aminoacizi nu există în natură, potrivit lui Isaacs, care lucrează la Universitatea Yale, “firewall-ul” rezultat înseamnă că orice OMG care ar putea să iasă din mediul controlat al unui laborator, fabrică sau câmp agricol ar muri.

    Echipa condusă de George Church a adus 49 de modificări genetice bacteriilor E. coli pentru a le face dependente de aminoacidul sintetic. Şansele ca un microorganism “să desfacă” toate aceste schimbări sunt extrem de mari, potrivit calculelor cercetătorului britanic. Prin cuplarea recodificării genomului cu acest “firewall”, biologii ar putea crea microbi care nu vor putea să scape în natură şi care, prin încorporarea de noi aminoacizi, ar putea produce noi tipuri de medicamente şi polimeri, conform declaraţiilor lui George Church.

  • STUDIU: Cercetătorii au creat un “firewall genetic” pentru noi forme de viaţă

    Reuşita a două echipe diferite de cercetători, considerată o piatră de hotar în domeniul “biologiei sintetice”, vine la un an după ce savanţii au creat organisme care folosesc un cod genetic diferit de oricare altul prezent în formele de viaţă cunoscute.

    Descoperirea, publicată miercuri în revista Nature, oferă ceea ce un cercetător a numit “firewall genetic”, adică o metodă de izolare biologică a unui organism modificat genetic, într-un mediu anume, care este singurul ce îi permite acelei forme de viaţă să trăiască.

    Deşi două laboratoare au reuşit această performanţă în cazul bacteriilor, “nu există nicio barieră fundamentală” de aplicare a acestei tehnici în cazul plantelor şi animalelor, potrivit biologului George Church, de la Harvard Medical School, care a condus una dintre echipe. “Cred că ne mişcăm în acea direcţie”, a spus Church.

    Dacă noua biotehnologie va fi una de succes, va putea fi folosită asupra unor microorganisme modificate, pentru utilizări de la cele mai banale până la unele exotice, cum ar fi producerea de iaurt şi brânzeturi, sintetizarea de substanţe industriale şi biocombustibili, curăţarea deşeurilor toxice şi producerea de medicamente.

    Microbii sunt deja utilizaţi pentru astfel de aplicaţii. În unele cazuri, aceştia conţin gene provenite de la un organism neînrudit, transformându-i în “organisme modificate genetic”, cu scopul, de exemplu, de a se hrăni cu petrol sau derivate ale acestuia, în cazul unor accidente ecologice, sau de a produce insulină. Utilizarea pe scară largă a OMG a fost însă restricţionată din cauza temerilor că ar putea să se răspândească în natură şi să afecteze negativ mediul.

    În 2013, echipa de cercetători condusă de George Church a anunţat că a reuşit să treacă dincolo de ingineria genetică, creând organisme “recodificate din punct de vedere al genomului”. Această recodificare înseamnă că o anume porţiune din ADN-ul organismului oferă instrucţiunile pentru producerea unui aminoacid (compus chimic de bază pentru proteine) diferit de cei produşi de instrucţiunile oferite de aceeaşi porţiune de ADN în cazul tuturor celorlalte organisme vii. Cercetătorii au rescris gramatica genetică, comentează Reuters.

    În cadrul noilor studii, echipele conduse de Church şi un fost coleg al său, Farren Isaacs, au creat tulpini de bacterii din specia E. coli care conţin ADN pentru producerea unui aminoacid produs de om şi au nevoie de aminoacizi sintetici pentru a supravieţui.

    Pentru că aceşti aminoacizi nu există în natură, potrivit lui Isaacs, care lucrează la Universitatea Yale, “firewall-ul” rezultat înseamnă că orice OMG care ar putea să iasă din mediul controlat al unui laborator, fabrică sau câmp agricol ar muri.

    Echipa condusă de George Church a adus 49 de modificări genetice bacteriilor E. coli pentru a le face dependente de aminoacidul sintetic. Şansele ca un microorganism “să desfacă” toate aceste schimbări sunt extrem de mari, potrivit calculelor cercetătorului britanic. Prin cuplarea recodificării genomului cu acest “firewall”, biologii ar putea crea microbi care nu vor putea să scape în natură şi care, prin încorporarea de noi aminoacizi, ar putea produce noi tipuri de medicamente şi polimeri, conform declaraţiilor lui George Church.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar după decizia BCE

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a anunţat joi preşedintele băncii Mario Draghi.

    În urma anunţului, moneda unică europeană s-a depreciat la 1,1465 unităţi faţă de dolar, după care a revenit peste 1,15 unităţi.

    Faţă de lira sterlină, euro a scăzut la 0,7578 unităţi, cel mai mic nivel din februarie 2008. Euro s-a depreciat şi faţă de yen, la 134,94 unităţi, cea mai scăzută rată din noiembrie 2013.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 extinzând avansul de miercuri, când a închis la maximul ultimilor şapte ani. Bursa din Moscova a crescut cu 2,58%, iar pieţele din Spania şi Italia au urcat cu peste 1,5%, potrivit Bloomberg.

    Investitorii, care anul trecut au evitat să facă plasamente în active ruseşti în urma deprecierii rublei pe fondul sancţiunilor economice internaţionale, se reorientează către piaţa din Rusia, pe măsură ce preţul petrolului dă semne de stabilizare aproape de 50 de dolari/baril şi fluctuaţiile rublei se atenuează.

    “Măsurile BCE duc la creşterea apetitului pentru active riscante şi crează noi stimuli pentru achiziţiile de titluri ruseşti”, a declarat pentru Bloomberg Oleg Popov, director în cadrul Allianz Investments din Moscova.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar după decizia BCE

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a anunţat joi preşedintele băncii Mario Draghi.

    În urma anunţului, moneda unică europeană s-a depreciat la 1,1465 unităţi faţă de dolar, după care a revenit peste 1,15 unităţi.

    Faţă de lira sterlină, euro a scăzut la 0,7578 unităţi, cel mai mic nivel din februarie 2008. Euro s-a depreciat şi faţă de yen, la 134,94 unităţi, cea mai scăzută rată din noiembrie 2013.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 extinzând avansul de miercuri, când a închis la maximul ultimilor şapte ani. Bursa din Moscova a crescut cu 2,58%, iar pieţele din Spania şi Italia au urcat cu peste 1,5%, potrivit Bloomberg.

    Investitorii, care anul trecut au evitat să facă plasamente în active ruseşti în urma deprecierii rublei pe fondul sancţiunilor economice internaţionale, se reorientează către piaţa din Rusia, pe măsură ce preţul petrolului dă semne de stabilizare aproape de 50 de dolari/baril şi fluctuaţiile rublei se atenuează.

    “Măsurile BCE duc la creşterea apetitului pentru active riscante şi crează noi stimuli pentru achiziţiile de titluri ruseşti”, a declarat pentru Bloomberg Oleg Popov, director în cadrul Allianz Investments din Moscova.