BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în trimestrul al doilea al anului

    Veniturile medii lunare care au revenit unei persoane au fost de 919 lei din totalul de 2.452 de lei pe gospodărie.

    Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.087 lei lunar pe gospodărie (782 lei/persoană), iar veniturile în natură de 365 lei lunar pe gospodărie (137 lei/persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate au format cea mai importantă sursă de venituri, de 51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor.

    “La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24,4%), veniturile din agricultură (3,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,4%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (14,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 33,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 12,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

    În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,5% din salarii, de 23,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,3% din total.

    În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 36,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (26,6% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,7% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,0%) şi celor din prestaţii sociale (25,8%).

    Gospodăriile au cheltuit lunar, în medie, 2.210 lei, din care unei persoane a revenit 828 lei, şi au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,4% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    În timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 429 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 47 lei.

    “Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar”, se precizează în comunicat.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor.

    Consumul pentru locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) a avut o pondere, în trimestrul al doilea, de 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere au avut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii acesteia (15,6%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,5%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • REPORTAJ: Scriitorii “au ieşit” din cărţi şi, timp de cinci zile, s-au întâlnit cu cititorii, la FILIT

    “Porţile” Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) s-au deschis miercuri şi, până duminică, zeci de evenimente au transformat oraşul într-un adevărat “festin cultural”. Întâlniri cu scriitori celebri, lecturi, discuţii despre literatură, concerte au fost doar câteva dintre evenimentele de care s-au bucurat pasionaţii de cultură.

    “Eu zic că a fost foarte, foarte bine, s-a păstrat atmosfera de anul trecut, dimensiunea e mai mare, calitatea invitaţilor e aceeaşi, dar sunt mai mulţi şi parcă oraşul a fost cucerit anul acesta. O atmosferă care s-a răspândit în întreaga urbe”, a spus Dan Lungu, managerul FILIT, despre ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi.

    Scriitorii invitaţi la această ediţie a festivalului au fost încântaţi de dimensiunea acestuia şi s-au declarat mulţumiţi de ceea ce au văzut în cele cinci zile de sărbătoare culturală.

    “Declaraţia care m-a bulversat, care m-a tulburat cel mai mult este cea a lui David Lodge, care a zis «A fost cea mai frumoasă întâlnire cu publicul pe care am avut-o în cariera mea» şi are aproape 80 de ani, deci a avut câteva întâlniri cu publicul la viaţa dumnealui”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dan Lungu.

    La rândul său, Lucian Dan Teodorovici, coordonator de programe la FILIT, a declarat, pentru MEDIAFAX, că invitaţii evenimentului au fost încântaţi şi de multe ori exclamau: “Incredibil ce aveţi voi aici, la Iaşi, este incredibil cât de mulţi sunt interesaţi de literatură”.

    “Festivalul este la cel mai înalt nivel, aş spune eu. Este un eveniment nu numai pentru viaţa culturală naţională, ci, din câte înţeleg, este vorba despre unul dintre chiar cele mai, dacă nu chiar cel mai mare festival din estul Europei. Este o mare reuşită”, a declarat Mircea Cărtărescu.

    La rândul său, Norman Manea a spus, la ultimul eveniment din cadrul “Serile FILIT”: “Este o manifestare culturală care face cinste României şi care, după părerea mea, ar trebui să arate ceva politicienilor, că România îşi poate arăta şi o altă faţă decât faţa pe care o arată o clasă politică absolut penibilă”.

    Şi poetul şi traducătorul Marin Mălaicu Hondrari s-a declarat încântat de acest festival. “Atât prima, cât şi cea de-a doua ediţie a festivalului demonstrează că se pot face lucruri de calitate, iar pentru a face aceste lucruri sigur că e nevoie şi de mulţi bani, dar, în primul rând, ţine de calitatea oamenilor pe care îi inviţi. Pentru mine, a fost un festival cum aş vrea să se întâmple cât mai multe, nu numai la noi, ci în lume”, a declarat acesta pentru MEDIAFAX.

    Ediţia de anul acesta a festivalului a fost, potrivit organizatorilor, una mai “voluminoasă”, cu mai multe evenimente.

    “Sunt câteva lucruri noi pe care le-am făcut la FILIT, cum ar fi «Casa Poeziei», anul trecut n-a fost, am «construit-o» în acest an. Apoi, rezidenţele pentru traducători FILIT, care, de fapt, se întind pe tot timpul anului, dar fac parte din festival, asta e o inovaţie. Apoi, mai e evenimentul organizat de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti dedicat subtitrării filmelor documentare, asta e o noutate. De asemenea, e un parteneriat pe care noi l-am făcut cu Uniunea Scriitorilor din România şi cu Institutul Cultural Român şi e pentru prima dată când avem ca invitaţi traducători români care traduc dintr-o limbă străină în limba română şi am avut un seminar al lor separat, coordonat de Nicolae Manolescu. Sunt multe lucruri noi şi, probabil, la anul vom face alte lucruri noi”, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Lungu.

    “A crescut numărul invitaţilor, dar şi calitatea întâlnirilor. Publicul s-a dublat. O simt, n-am făcut încă statistici, dar simt asta. Eu mă ocup de «Casa FILIT», pentru că aici e centrul de presă, aici vin toţi invitaţii, şi am văzut că prezenţele la evenimentele de la «Casa FILIT» sunt duble faţă de anul trecut, în condiţiile în care avem, uneori, şi cinci evenimente în paralel”, a spus şi Florin Lăzărescu, coordonator de programe la FILIT.

    Organizatorii s-au declarat mulţumiţi de această a doua ediţie, după ce au urmărit reacţiile publicului şi au stat de vorbă cu scriitorii invitaţi. “A fost absolut extraordinar. La toate evenimentele publicul a venit. Au reuşit să umple sălile chiar şi când erau trei sau patru evenimente, în anumite cazuri, pentru că au fost şi patru evenimente suprapuse şi în toate sălile erau foarte mulţi cititori, foarte mulţi oameni”, a declarat Lucian Dan Teodorovici, despre ediţia din acest an.

    Organizatorii estimează că la ediţia a doua a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi au participat aproximativ 35.000 de oameni (25.000 de spectatori ai evenimentelor FILIT şi 10.000 de vizitatori ai Târgului de Carte Bookfest).

    În total, la FILIT au fost implicate zilnic aproape 600 de persoane (din străinătate, din ţară şi din Iaşi): scriitori, traducători de literatură română şi străină, manageri culturali, critici literari, editori, profesori, jurnalişti, bloggeri culturali şi voluntari.

    Invitaţii FILIT au venit anul acesta din 18 ţări: Mexic, Franţa, Republica Moldova, Iran, Elveţia, Bulgaria, Danemarca, SUA, Marea Britanie, Germania, Polonia, Spania, Italia, Ungaria, Turcia, Suedia, Olanda, România.

    Festivalul nu s-ar fi putut desfăşura dacă n-ar fi mizat, potrivit organizatorilor, şi pe prezenţa voluntarilor, care, la această ediţie, au fost 154. “Începând cu FILIT mi-am deschis oarecum orizontul, am învăţat să încerc, indiferent de bariera pe care cred eu că o au anumite lucruri”, a declarat pentru MEDIAFAX o voluntară FILIT.

    “Guillermo Arriaga, scriitor, renumit mai ales ca scenarist, azi (duminică, n.r.) e cu voluntara şi cu tatăl voluntarei într-o vizită la mănăstirile din Bucovina. Gândiţi-vă că noi care muncim la acest festival abia l-am văzut, am schimbat două vorbe cu Guillermo Arriaga, voluntarul FILIT va rămâne prieten pe viaţă cu Guillermo Arriaga. Vă daţi seama de ce lumea vrea să fie voluntar la FILIT. Vii voluntar la FILIT şi eşti voluntarul lui David Lodge… normal că ai veni, cine nu s-ar duce la asta”, a spus Florin Lăzărescu despre dorinţa tinerilor de a deveni voluntari la FILIT.

    Întrebaţi dacă s-au gândit deja ce invitaţi vor aduce anul viitor şi dacă vor schimba în vreun fel structura festivalului, organizatorii au spus că există unele probleme tehnice pe care ei nu le pot controla, însă îşi doresc ca acest eveniment să continue, întrucât, dacă publicul primeşte manifestări culturale de calitate, nu ezită să participe.

    “Sunt tot felul de probleme tehnice, pe care nu le putem controla. De exemplu, majoritatea banilor vin de la Consiliul Judeţean, unde există un vot al Consiliului Judeţean, iar acel buget se aprobă undeva prin februarie, martie. Autorii mari trebuie anunţaţi uneori şi cu doi ani înainte. Noi avem deschise nişte discuţii:”, a declarat pentru MEDIAFAX Florin Lăzărescu.

    Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi s-a încheiat duminică seară, după ce publicul s-a întâlnit, la “Serile FILIT”, cu scriitorii Norman Manea şi Edward Hirsch.

    De asemenea, pe scena Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”, unde au avut loc toate “Serile FILIT”, a fost anunţat câştigătorul premiului pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2013, votată de un juriu de 24 de elevi din liceele de elită din Iaşi. Volumul câştigător este “Negustorul de începuturi de roman”, de Matei Vişniec.

    Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT a reunit peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.

  • Firma deputatului PC Ion Diniţă, care are contracte cu CJ Braşov, vizată de ancheta DNA

    Surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că ancheta procurorilor DNA vizează contracte de achiziţii publice atribuite ilegal de către Consiliul Judeţean, una dintre firmele beneficiare fiind SC Gotic SRL.

    SC Gotic SRL îi are printre acţionari pe deputatul PC Ion Diniţă, lider al filialei judeţene Braşov a PC.

    SC Gotic SA Braşov, înfiinţată în anul 1994, are ca obiect de activitate construcţii civile, lucrări de drumuri, reţele de apă şi canalizare, precum şi închirieri de utilaje.

    Alături de deputatul Ion Diniţă, la Sc Gotic mai sunt acţionari şi Răzvan-Ioan Diniţă, în vârstă de 25 de ani, şi Valerica Diniţă. Împuternicit al firmei este Victor Bălăşoiu, conform datelor de la Registrul Comerţului.

    Conform declaraţiei de interese depuse în 10 iunie 2014 de deputatul PC Ion Diniţă, SC Gotic SA a încheiat, începând cu 2007, o serie de contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, precum şi cu primăriile mai multor oraşe şi comune din judeţ, precum şi cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi cu CNADNR, prin Direcţia Regională de Drumuri Braşov.

    Astfel, firma a încheiat 13 contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, începând cu 2007.

    Valoarea totală a contractelor încheiate de SC Gotic cu CJ Braşov şi cu primării din mai multe localităţi, între care Făgăraş, Sighişoara, Râşnov, Rupea, Cristian, este de peste 112 milioane de lei.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

    Procurorii DNA fac pecheziţii, luni, la Consiliul Judeţean Braşov şi la locuinţele preşedintelui CJ Aristotel Căncescu şi vicepreşedintelui Mihai Pascu (PC), într-un dosar în care sunt vizaţi mai mulţi funcţionari, pentru fapte de corupţie.

    Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupţie ridică mai multe documente de la Consiliul Judeţean Braşov şi de la locuinţele preşedintelui CJ, Artistotel Căncescu (PNL), şi vicepreşedintelui Mihai Pascu.

    De asemenea, au loc percheziţii şi la sediul Direcţiei Judeţene de Urbanism Braşov, mai spun sursele citate.

    Percheziţiile vizează posibile fapte de corupţie, care ar fi fost comise de funcţionari din Consiliul Judeţean şi de oameni de afaceri locali.

    Sursele citate precizau că în atenţia anchetatorilor sunt mai multe firme cu care CJ Braşov ar fi încheiat contracte de achiziţii publice.

    La finalul percheziţiilor vor fi duse la audieri mai multe persoane, suspecţi şi martori în această cauză.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că percheziţiile au loc la 15 adrese din municipiul Braşov şi din localităţi învecinate, din care două la instituţii publice de interes local, trei la sediile unor societăţi comerciale şi zece la locuinţele unor persoane fizice.

    “Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie”, a precizat DNA.

    Aristotel Căncescu este preşedintele al CJ Braşov din 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Ponta: Guvernul continuă listarea firmelor cu Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa

    “Dacă 2013 şi 2014 au fost ani de dezvoltare pentru Bursa de Valori Bucureşti, îmi doresc foarte mult ca 2015 şi 2016 să continue, iar implicarea Guvernului, fie pe partea legislativă, fie pe partea decizională de listare a companiilor care încă se află în portofoliul Guvernului, să sprijine această dezvoltare a pieţei de capital”, a spus Ponta, care a deschis şedinţa de tranzacţionare de luni a Bursei de Valori Bucureşti.

    El a arătat că ştie solicitarea care i-a fost adresată de finalizare a reformei structurale prin adoptarea unui act normativ care să faciliteze operaţiunile pe piaţa de capital, printr-o mai mare transparenţă şi deschidere pentru fluxurile de capital, şi a asiguirat că va fi elaborat un astfel de document.

  • Ce avere are preşedintele CJ Braşov Aristotel Căncescu

    Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Aristotel Căncescu deţine în municipiul Braşov un teren intravilan de 2.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2006 şi două case, de 360 metri pătraţi şi 70 metri pătraţi, prima construită în 2000 şi cealaltă moştenită în 2013.

    Preşedintele CJ Braşov are un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare – 3.988.792 de dolari.

    În anul fiscal anterior declaraţiei de avere, Căncescu a obţinut, ca preşedinte al CJ Braşov, 50.564 de lei, iar soţia sa, angajată la o firmă din Săcele, a avut venituri de 13.320 de lei.

    Conform declaraţiei de interese din 2013, Căncescu este acţionar unic la SC Canaris SRL. Această firmă are activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziuneşi. De altfel, Aristotel Căncescu deţine, prin această firmă, trustul de presă Mix.

    El este preşedintele Fundaţiei de Prietenie Româno-Daneze AOF România şi al filialei Braşov a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, precum şi membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în aprilie 2013, că Aristotel Căncescu este în incompatibilitate din 29 mai 2009, deţinând simultan funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi calitatea de acţionar la SC Apă Canal Sibiu.

    “Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Braşov nr. 121/29.05.2009, se aproba participarea Judeţului Braşov, prin Consiliul Judeţean Braşov, cu capital la SC Apă Canal SA Sibiu, persoană juridică română înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni, de interes local. De asemenea, prin hotărârile CJ Braşov nr. 121/29.05.2009 şi nr. 152/29.10.2012 se aproba numirea lui Aristotel Adrian Căncescu ca reprezentant al Judeţului Braşov în Adunarea Generală a Acţionarilor a SC Apă Canal SA Sibiu”, preciza ANI.

    Aristotel Căncescu declara atunci că totul este “o făcătură politică”, un act menit să îl discretizeze şi să îi prejudicieze imaginea, întrucât “nu este bazat pe fapte reale”.

    El susţinea că “ţinta atacurilor” nu a fost el, ci primarul Sibiului, Klaus Iohannis, găsit tot atunci de ANI în incompatibilitate, pentru că avea şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009.

    Aristotel Căncescu afirma că, potrivit Legii 215 a administraţiei publice locale, preşedintele de consiliu judeţean este reprezentantul comunităţii, iar participarea lui în AGA nu a fost niciodată remunerată.

    O lună mai târziu, în 22 mai 2013, Căncescu a contestat la Tribunalul Braşov decizia ANI, cerând anularea raportului privind incompatibilitatea sa.

    Dosarul a ajuns în noiembrie 2013 la Curtea de Apel Braşov, după ce Tribunalul a declinat soluţionarea cauzei acestei instanţe.

    În martie 2014, Curtea de Apel Braşov i-a dat dreptate lui Căncescu şi a dispus anularea raportul de evaluare al ANI.

    Decizia a fost contestată în 21 mai la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este în procedură prealabilă, urmând să fie stabilit un termen de judecată.

    Aristotel Căncescu a absolvit Facultatea de Medicină în 1977 şi a obţinut doctoratul în management în 2001.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

    Aristotel Căncescu este vizat de DNA într-un dosar de corupţie în care luni dimineaţă au loc percheziţii atât la sediul Consiliului Judeţean Braşov, cât şi la locuinţa acestuia.

    De asemenea, în această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

  • Ioan Popa cumpără două unităţi de producţie de carne de pui

    “Suntem în discuţii de o jumătate de an pentru două unităţi de producţie de carne de pasăre. S-ar putea să încheiem chiar luna aceasta. Suntem în tratative avansate, în proporţie de 80-90%. Am rămas la faza ca fiecare să-şi armonizeze partea de documente, în aşa fel încât într-o lună, maxim două, să realizăm tranzacţia”, a declarat pentru MEDIAFAX Ioan Popa, directorul general şi proprietarul grupului Transavia.

    El nu a dorit să dezvăluie numele unităţilor de producţie sau valoarea tranzacţiilor şi precizează că obiectul achiziţiilor este reprezentat în principal de active, dar ar putea păstra şi din angajaţi, dacă se vor adapta regulilor companiei. Transavia va ajunge după cele două achiziţii la 2.200 – 2.300 de angajaţi, de la 1.600 în prezent. Venitul mediu al unui angajat Transavia este de 3.300 lei, incluzând salariul, transportul, tichete de masă, produse şi o masă pe zi.

    Aceste achiziţii fac parte din planul proprietarului Transavia de a ajunge la o producţie de 100.000 de tone de carne pe an.

    Ioan Popa a declarat că în urmă cu 23 de ani, când a pornit afacerea, producea într-un an cât acum în patru ore. În prezent, Transavia are o capacitate de producţie de peste 55.000 tone de carne pe an.

    Ultima achiziţie a Transavia a avut loc în 2007, când a cumpărat Avicola Braşov, unitate care reprezintă 34% din producţia totală a companiei.

    În ceea ce priveşte viitorul după creşterea capacităţii de producţie, Ioan Popa spune că are mai multe planuri şi nu exclude o creştere a exporturilor.

    “Nu excludem niciun fel de piaţă, avem mai multe planuri”, a arătat Ioan Popa.

    De altfel, producătorul a început să exporte în acest an carne proaspătă în Bulgaria, Grecia şi Croaţia. Compania mai efectuează livrări în Marea Britanie, Spania şi Franţa. Exporturile reprezintă circa 15% din afacerile companiei.

    “Am fi vrut şi în Ungaria, dar acolo sunt reguli prin care lanţurile de magazine trebuie să vândă într-o anumită proporţie doar produse locale”, a spus proprietarul Transavia.

    În ceea ce priveşte obiectivele pe care compania şi le-a propus pentru 2014, Ioan Popa arată că au fost atinse şi chiar depăşite.

    “În primele nouă luni am avut un rezultat financiar excepţional, ne-am depăşit şi cifra de afaceri pe care am targetat-o, am avut un salt spectaculos la profit, ne-am atins şi obiectivul, încă din vară, de acoperire a creditelor pe care le aveam şi sper să ne atingem şi obiectivele vizavi de achiziţii până la sfârşitul anului”, a afirmat Ioan Popa.

    Estimările pentru sfârşitul anului sunt un plus de 8-12% la cifra de afaceri şi minim 50% la profitul brut. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 135 milioane euro, iar profitul brut de 12,5 milioane euro. Astfel, Transavia va încheia anul în curs cu afaceri de peste 150 milioane euro şi un câştig brut de aproape 19 milioane euro.

    Compania a investit în primele nouă luni 12 milioane de euro şi ar putea ajunge la 14-15 milioane euro până la finalul anului, aproape dublu faţă de nivelul anunţat la începutul anului, de 8 milioane euro, fondurile fiind alocate pentru îndeplinirea strategiei companiei pentru următorii trei ani.

    “Investiţiile au fost realizate în dezvoltare, pe mai multe paliere. Am făcut investiţii în vederea strategiilor de viitor, pentru că am anunţat că dorim în următorii trei ani să avem o creştere semnificativă, de 70-80%, faţă de acum”, a explicat Ioan Popa.

    În 2015, planul de investiţii va depinde de finalizare achiziţiei celor două unităţi de producţie.

    Transavia deţine 15 ferme de creştere a puilor de carne, două ferme de reproducţie şi două staţii de incubaţie, o fabrică de nutreţuri combinate, două abatoare de industrializare a cărnii şi o fabrică de procesare a cărnii, precum şi ferme vegetale cu o suprafaţă totală de 10.000 de hectare.

    “Anul ăsta am mai făcut două ferme vegetale, una în Alba şi una în Cluj. (…) Am reuşit să ne asigurăm în totalitate cantitatea de cereale care ne trebuie anul viitor, la dimensiunile care le avem acum”, a menţionat proprietarul Transavia.

    În ceea ce priveşte cultivarea de soia, proiectul este în expectativă, pentru că nu funcţionează în zona în care Transavia deţine terenuri.

    “Rămânem sub rezerva că putem să achiziţionăm terenuri într-o zonă pretabilă pentru cultura de soia”, a spus Ioan Popa.

    Circa 80% din producţia Transavia este vândută prin marile reţele de magazine, iar către retaileri mici vinde doar cu plata pe loc, ca să nu aibă probleme cu recuperatul banilor.

    Transavia nu produce mărci private pentru retaileri şi nici nu intenţionează, drept pentru care producătorul nu este prezent în unele lanţuri de magazine, precum Lidl şi Mega Image.

    Întrebat în ce condiţii ar vinde afacerea, Ioan Popa spune că nu vrea să vândă.

    “Nu vând în nicio condiţie, poate doar dacă n-aş mai putea să muncesc. N-am nicio motivaţie să vând. Dacă acum mi-ar da cineva o sumă pe firmă nu ştiu ce să fac cu banii dacă nu vreau să muncesc, şi ca să o vând să fac altceva este o utopie. Oferte am primit, dar nu ne interesează”, a arătat şeful Transavia.

    De asemenea, va păstra toată activitatea integrată, pentru că fiecare verigă aduce un profit.

    Referitor la piaţa de carne de pui, Ioan Popa spune că a fost dificilă şi în stagnare în acest an.

    “Din 2009, de când a crescut TVA-ul la 24%, din datele noastre la sfârşitul anului trecut era o scădere de 20% la consumul de carne de pasăre. 2009 a fost un an de vârf de creştere. Anul ăsta preţurile au stagnat, iar în a doua parte a anului există o mare presiune pe scăderea preţurilor, care se suprapune şi pe criza din Ucraina şi faptul că multă carne care mergea în Rusia ajunge şi la noi. Asistăm la un fenomen relativ nou, se fac foarte multe importuri de carne de pui din UE de către firme care se află în insolvenţă şi care nu mai plătesc nimic la buget. Aduc carnea în România fără taxe vamale, o vând cu TVA la comercianţi, dar pentru că sunt în insolvenţă nu mai plătesc nimic statului”, explică el.

    Popa spune că ar benefică o scădere a TVA la carne atât pentru consumator, cât şi pentru producători şi pentru stat.

    “Consumatorul va consuma mai mult pentru că preţul va fi mai mic, producătorul va produce mai uşor pentru că vinde mai uşor şi statul va colecta mai mulţi bani la buget. În sectorul de panificaţie eu am spus din capul locului că nu a fost cel mai bun sector pe care l-au ales pentru reducerea TVA, pentru că foarte multă pâine se produce în brutării mici pe care nu le-au interesat subiectul TVA nici când a fost 24% şi nici când este 9%, pentru că ei oricum lucrează la negru”, a mai arătat Popa.

  • UBS ar putea primi o amendă record de 4,9 miliarde euro din partea autorităţilor franceze

    Echipa din Franţa care conduce investigaţia în acest caz a ajuns la concluzia că UBS a ajutat o parte dintre clienţii francezi să ascundă o sumă totală de 9,8 miliarde de euro, pentru a nu plăti taxele aferente către statul francez.

    Pedeapsa pentru o astfel de infracţiune este amendarea cu jumătate din suma vizată de evaziunea fiscală, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Banca elveţiană şi-a prezentat poziţia faţă de acest printr-o declaraţie oficială în care îşi susţine nevinovăţia.

    “Baza pentru calculele făcute în acest caz este complet artificială, speculativă şi nebazată pe fapte. Acest caz se află încă în faza de investigaţie formală şi vom continua să ne apărăm cu tărie”, se arată în declaraţia UBS.

    Acţiunile UBS au scăzut cu 3,2% în timpul şedinţei de tranzacţionare de vineri, odată cu apariţia acestei informaţii.

    În septembrie, banca din Elveţia a pierdut apelul intentat la o curte de justiţie din Franţa în legătură cu plata unei cauţiuni de 1,1 miliarde de euro dispuse de instanţele franceze, în cazul acestei investigaţii.

    UBS a protestat împotriva modului în care autorităţile franceze au gestionat ancheta, acuzând inclusiv scurgerea unor informaţii din cadrul investigaţiei în presă.

    În 2009, UBS a plătit o amendă de 870 de milioane de dolari către Statele Unite, pentru a evita un proces, tot în cadrul unei investigaţii vizând evaziunea fiscală. Atunci, cea mai mare bancă din Elveţia a recunoscut că a ajutat mii de clienţi americani să evite plata impozitelor către stat.

    De asemenea, anul acesta, UBS a plătit aproximativ 300 de milioane de euro pentru a încheia un acord cu autorităţile din Germania în urma unei anchete privind evaziunea fiscală.

    Nu în ultimul rând, UBS se află în prezent sub investigaţie în Belgia, tot din cauza unor suspciuni legate de spălarea de bani.

    În mai, Departamentul de Justiţie din SUA a amendat a doua mare bancă din Elveţia, Credit Suisse, cu 2,6 miliarde de dolari, tot pentru evaziune fiscală. Aceasta este considerată cea mai mare penalitate dictată vreodată de o instanţă într-un caz de evaziune fiscală. Atunci, Credit Suisse a recunoscut în mod oficial că a ajutat clienţii americani să eludeze Fiscul, dar a refuzat să dezvăluie identitatea acestora.

  • Danone negociază vânzarea diviziei de nutriţie, pentru 3 miliarde de euro, cu un grup german

    Încheierea tranzacţiei ar putea fi anunţată oficial în următoarele două săptămâni, conform surselor Financial Times.

    Vânzarea diviziei de nutriţie ar permite Danone să iasă de pe o piaţă pe care a întâmpinat dificultăţi, pentru a se concentra asupra competiţiei cu rivalul Nestle în domeniul nutriţiei infantile.

    De altfel, anterior, Nestle s-a aflat în discuţii cu Danone pentru preluarea diviziei de nutriţie medicală. De asemenea, grupul farmaceutic american Hospira a purtat negocieri cu Danone pentru această unitate.

    Danone a obţinut această divizie în urma cumpărării companiei olandeze Royal Numico în 2007, pentru 12,3 miliarde de euro. Grupul francez a încheiat respectiva tranzacţie pentru a câştiga control asupra afacerii din domeniul nutriţiei pentru copii a companiei din Olanda.

    Astfel, Danone încearcă, în prezent, să scape de unitatea de nutriţie medicală, cea mai mică afacere a companiei franceze.

    De cealaltă parte, Fresenius, care are o capitalizare de piaţă de 20,9 miliarde de euro, deţine o afacere stabilă în domeniul nutriţiei, astfel că preluarea diviziei Danone i-ar consolida prezenţa în acest sector.

    Divizia de nutriţie a adus companiei franceze un venit de 1,3 miliarde de euro anul trecut, ceea cea reprezintă 6% din venituirle totale ale grupului.

    Negocierile pentru vânzarea afacerii din domeniul nutriţiei vin pe fondul unor condiţii economice nefavorabile pentru Danone, care are o capitalizare de piaţă de 33,1 miliarde de euro. Compania franceză a fost afectată de ritmul încet al revenirii economiei europene, dat fiind că grupul vinde în Europa peste un sfert din producţia de lactate proaspete.

    În România, Danone a înregistrat anul trecut venituri de 481 milioane lei (109 milioane euro), în scădere cu 5% comparativ cu anul anterior, compania arătând că se aştepta la această evoluţie din cauza stagnării consumului şi a preţurilor la materiile prime.

  • Samsung a plătit 1 miliard de dolari către Microsoft anul trecut

    Samsung vinde smartphone-uri şi tablete care folosesc sistemul de operare Android al companiei Google. Totuşi, Microsoft susţine că Android utilizează şi câteva tehnologii brevetate de compania americană, cum ar fi metoda de afişare a mai multor ferestre într-un motor de căutare pe Internet.

    Astfel, atât Samsung, cât şi alţi producători de smartphone-uri trebuie să plătească redevenţe către Microsoft pentru fiecare terminal Android vândut.

    Până acum, Microsoft şi Samsung nu au făcut publice sumele pe care producătorul sud-coreean le plăteşte companiei americane, însă informaţia a apărut recent în documentaţia depusă în cadrul procesului în care se află cele două grupuri.

    În august, Microsoft a dat în judecată Samsung Electronics, la un tribunal din Manhattan, acuzând compania sud-coreeană că a încălcat un acord din 2011 privind folosirea reciprocă a unor patente.

    Microsoft acuză Samsung că se foloseşte de achiziţia diviziei de telefoane a Nokia de către compania americană drept scuză pentru nerespectarea contractului.

    Compania americană susţine că Samsung nu a efectuat la timp plata unei redevenţe şi a refuzat să plătească dobânda pentru întârzierea plăţii. Mai mult decât atât, Samsung ar fi ameninţat că va întrerupe acordul din cauza achiziţiei Nokia, potrivit Microsoft.

    Compania americană solicită despăgubiri în valoare de 6,9 miliarde de dolari, precum şi o declaraţie din partea curţii care să arate că achiziţia diviziei de telefoane a Nokia nu afectează acordul cu Samsung.

    Compania sud-coreeană se află într-un conflict referitor la patente şi cu Apple, producătorul iPhone.

  • Zece ani de Business Magazin. Povestea în oameni, cifre şi analize a unui întreg ciclu economic şocant de creşteri şi căderi

    Istoria revistei Business Magazin înseamnă de fapt un adevărat manual de economie, cu un întreg ciclu de creştere şi de scădere, cu sute de poveşti despre reuşite şi tot atâtea despre eşecuri.

    Cei mai intenşi zece ani din istoria recentă a României au coincis cu apa­riţia, săptămână de săptămână, a revistei Busi­ness Ma­gazin.

    Ca şi acum, 2004, anul în care revista a apărut, era un an electoral, de la care oamenii aşteptau o schim­ba­re radicală. Din acest punct de vedere, al nevoii unei schimbări radicale, parcă nici nu au trecut zece ani. Sunt însă peste 490 de nu­mere de revistă care atestă nu numai trecerea ultimilor zece ani, ci şi istoria lor de business, suficient de îndepărtată ca să nu ne alimenteze speranţe, dar suficient de apropiată ca să învăţăm din lecţiile ei. Economia locală a trecut în ultimii zece ani printr-un întreg ciclu de creş­tere şi de scădere. La zece ani distanţă de la prima copertă a BM, suntem din nou la începutul unui ciclu şi sperăm într-o revenire a eco­nomiei, chiar dacă nu cu forţa cu care a pornit în urmă cu zece ani.

    Începuturile revistei au fost marcate de creştere economică şi de speranţe mari pentru România, dar şi de instabilitate politică şi de schim­bări sociale majore. Pe­ri­oada electorală a fost urmată de creş­te­re, de optimism, dar şi de în­do­ieli, între­bări, pro­ble­me, schimbări pe care Bu­siness Magazin le-a dez­bătut în articole de co­pertă şi care sunt mai actuale ca ni­cio­dată. „Ajunge! Apel către guver­nanţi“ a fost un titlu de copertă care aten­ţiona mediul politic despre pro­ble­mele mediului de busi­ness, iar „Ro­mânia, ţara fără cape­te“, atrăgea atenţia că schimbarea şi in­sta­bilitatea politică dăunează grav afa­ce­rilor.

    Cu un mediu politic instabil şi cu o economie care creştea de la sine, viaţa oamenilor se schimba de la o zi la alta.

    „România nonstop“ atră­gea atenţia asupra faptului că România s-a corporatizat şi că toată creşterea economică vine la pachet cu schimbări radicale în stilul de viaţă şi în sănătatea oamenilor. O temă similară trata şi „Fast Forward“ – „scopul inovaţiilor tehnologice, secretul carierelor reuşite, calea spre profit pare să fie economia de timp. Cine reuşeşte să ia viteză câştigă“.

    Dincolo de efervescenţa de pe piaţa corporate, Business Magazin s-a uitat şi către efervescenţa din buzunarele consumatorilor, acesta fiind unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale anilor de dinainte de criză – creditarea şi consumul. Pentru cover story-ul din ianuarie 2006 despre pariul pe cursul valutar, cei mai mulţi bancheri estimau un curs de 34.000 pentru iunie 2006, iar în iunie întrebarea pentru decembrie era dacă leul se va devaloriza până sau mult peste 36.000 lei. „Devoratorii de credite“, o copertă din toamna lui 2006, venea în contextul avertismentelor BNR privind politica de creditare, care se înăsprise, şi explica de ce România va continua să crească pe credit; motivele aduse în discuţie erau legate de media creditelor pe cap de locuitor (de 135 de euro în România faţă de 823 de euro în statele central-europene) şi de concurenţa dintre bănci, societăţi de leasing şi de consumer finance care face creditele mai accesibile.

    De la extaz la agonie în economie

    Pe o piaţă care creştea accelerat, subiectele abordate de Business Magazin au vizat inclusiv strategii de adaptare la creştere, dar şi strategii inedite de creştere: „Cum faci faţă succesului“ a fost un articol de copertă care vorbea despre cum companiile trebuie să se reinventeze, să caute noutatea, să se raporteze mai puţin la competitori şi mai mult la propriile competenţe.

    Păstrarea succesului era o temă delicată, mai ales pentru antreprenorii care refuzau oferte de zeci de milioane, mizând pe strategia proprie şi pe creşteri continue în urmă­torii ani. „Think Big“ a fost un articol care analiza strategiile ieşite din comun ale unor antreprenori care făceau în 2007 eforturi să lanseze cel mai mare hotel din Europa sau cea mai mare dezvoltare imobiliară de la zero dintr-o capitală europeană. Copertele din a doua parte a lui 2008 au început să menţioneze criza şi să pună întrebări. „Criza traversează oceanul. Ajunge şi la noi?“, „Cum ne schimbă viaţa criza?“, „Cine va plăti ieşirea din criză?“ au fost cele mai importante semnale de alarmă trase de Business Magazin, pe care piaţa le-a calificat de multe ori drept alarmante şi atât.

    Anul 2008 rămâne de referinţă pentru oamenii de afaceri care i-au supravieţuit şi care au învăţat că businessul nu merge doar în sus sau doar în jos. 2008 a fost o lecţie de învăţare a umilinţei şi a echilibrului, care a schimbat definitiv faţa businessului din toată lumea. Ceea ce a urmat a fost o perioadă greu de digerat de către întreg mediul economic, care a trăit o nouă criză, noi încerări, noi porniri de la zero după ce scurta istorie de capitalism a României părea că îi expusese deja la toate acestea. „La ce e bun falimentul“ se întreba Business Magazin, nu retoric, pe prima copertă din 2010.

    Schimbarea de paradigmă din economie s-a văzut imediat şi pe copertele Business Magazin: România îşi punea problema elitelor, a modului cum au fost cheltuiţi banii contribuabililor, dar şi a modului cum poate fi găsită şi cumpărată o locuinţă ieftină sau a modului cum oamenii se pot descurca în noua realitate economică.

    A fost şi o parte bună în criză

    Partea bună a crizei a fost că oamenii au început să asculte – fie de consultanţi, fie de propria intuiţie, fie de sfaturile altora. În 2010 Business Magazin a pornit seria de evenimente Meet the CEO, în cadrul cărora manageri şi oameni de afaceri povesteau despre cum au împletit cariera cu viaţa de familie, dar şi succesele anterioare crizei cu insuccesele anilor mai recenţi. Din 2010, la Meet the CEO au vorbit cele mai puternice figuri din businessul românesc, care au dat, pe lângă povestea lor, şi sfaturi pentru tinerii care vor să crească în business şi nu numai.

    Din 2013, chiar dacă macroeconomic România stătea cam la fel, oamenii au început să creadă din nou în creştere – nu în revenire, ci în creştere. 2013 aducea însă şi aniversarea a cinci ani de criză şi dedica o copertă pentru cinci poveşti definitorii: un faliment, un eşec, o menţinere, o creştere şi o creştere surprinzătoare. Cam acestea au fost feţele crizei şi cam acestea sunt şi acum, după zece ani în care am analizat economia din toate unghiurile sale. Ultimii zece ani au adus veşti bune şi veşti proaste pentru orice persoană mai mult sau mai puţin implicată în business, dar ei reprezintă, pentru toţi cei care şi-au învăţat lecţiile, primii zece ani dintr-un drum pe care suntem nerăbdători să îl parcurgem.

    Inovaţia înainte de toate

    An după an, Business Magazin scoate la lumină 400 de oameni care stau în spatele businessurilor de success. „100 Tineri Manageri de Top“, „200 cele mai Puternice Femei în Business“, „TOP 100 Cei mai admiraţi CEO din România“ sunt cataloagele care prezintă numele care contează în mediul de afaceri românesc, cei care conduc afaceri de milioane de euro şi de care depinde mersul economiei.

    Până la finalul anului, Business Magazin se va lansa într-o nouă provocare – atât pentru reprezentanţii mediului de business, cât şi pentru membrii redac­ţiei: „Catalogul celor mai inovatoare companii“. Inovaţia, un fenomen de cele mai multe ori neglijat de companiile din România, ar putea să schimbe tot ceea ce ştim despre afaceri şi despre lume în general. Iar pentru că în România trăim de cele mai multe ori cu impresia că ţara se mişcă lent, iar inovaţia este în altă parte, ne-am propus să descoperim cele mai inovatoare companii locale şi să le prezentăm lumii într-un catalog special, care va apărea la sfârşitul lunii noiembrie.

    Şi de această dată vă rugăm să ne trimiteţi propunerile şi poveştile voastre, despre cum inovează compania dvs. În funcţie de răspunsuri, le vom alege pe cele mai deosebite, le vom spune povestea în catalog şi le vom şi premia.