Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Stelian Tănase: Am primit atenţionări din zona premierului după un articol critic al lui Nistorescu

    Jurnalistul Corneliu Nistorescu – care este colaborator la Televiziunea publică, fiind invitatul permanent al Alinei Stancu în emisiunea “Foc încrucişat”, difuzată începând de duminică pe TVR 1 – a publicat, luni, pe cotidianul.ro, un articol în care critică ideea suspendării preşedintelui Traian Băsescu.

    “Ţintele criticilor autorului sunt, pe rând, Traian Băsescu însuşi, Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta. Se pare că articolul i-a fost arătat de un binevoitor premierului, care s-a supărat foarte tare. Ceilalţi doi, nu. Cert este că am primit încă de luni dimineaţă pe email, sms, telefon sau în direct atenţionări, mai ales din zona consilierilor şi a amicilor premierului. Nu pot să spun că mi-a făcut plăcere, dimpotrivă.”, scrie Stelian Tănase joi, pe blogul personal.

    “Veţi spune ce legătură are cu mine articolul incriminat. În plus, Nistorescu este liber să scrie ce crede el de cuviinţă. De ce sunt presat eu, Stelian Tănase? E simplu. Nistorescu colaborează cu TVR, iar eu sunt directorul TVR. Unii cred că TVR se subordonează guvernului. Eventual, Nistorescu ar trebui dat afară. A apărut chiar ideea (fandacsia, zic eu ) că Nistorescu ar juca un rol prea mare pe lângă mine în conducerea TVR şi se construiesc tot felul de scenarii”, mai scrie preşedintele-director general al TVR.

    Stelian Tănase mai scrie că jurnalistul Corneliu Nistorescu nu are niciun rol în TVR “dincolo de propria lui emisiune”, dar că sunt totuşi persoane “la vârful TVR care exercită o influenţă mult mai mare decât le dau dreptul funcţiile, valoarea etc. dar acelea se recrutează dintre cei care reazemă uşile miniştrilor şi diverşilor lideri politici de care sunt protejaţi, fapt care îi face intangibili. Numele lor se cunosc bine în TVR”.

    Într-un editorial intitulat “Suspendarea contra gunoiul băgat sub preş”, publicat luni pe site-ul Cotidianul, Corneliu Nistorescu scria: “Între suspendarea lui Traian Băsescu şi votul pentru alegerea lui Victor Ponta ce aleg? Nici una din variante! Dar între suspendarea lui Traian Băsescu şi debarcarea lui Victor Ponta ce aş alege? Amândouă! Ca şi între arestarea lui Traian Băsescu şi cea a lui Victor Ponta. A da unuia dreptate (prioritate) împotriva celuilalt este un soi de nenorocire egală. Argumentele diferă pe ici pe acolo. Dar în esenţă sunt cam aceleaşi”.

  • Gheţea: Dobânzile la credite sunt în scădere şi vor continua să scadă

    “Lumea are impresia că noi, bancherii, suntem foarte supăraţi când scad dobânzile. Nu suntem, pentru că atunci când scad dobânzile înseamnă că începe să crească cererea, principala pondere în veniturile noastre fiind dobânzile la credite. Trebuie să ne gândim că acest volum (de venituri – n.r.) poate fi menţinut la acest nivel sau crescut fie prin creşterea dobânzilor, ceea ce e un dezastru, fie prin creşterea volumului de creditare”, a declarat joi Gheţea într-o conferinţă de presă, preşedinte şi al CEC Bank.

    El a arătat că dobânzile se vor reduce pe toată gama de credite şi a precizat că începe “să se mişte” activitatea de vânzare-cumpărare a imobilelor, potrivit statisticilor, ceea ce indică şi o revenire a creditelor ipotecare.

    “Un element important în toată această discuţie este acel iureş care se creează în mass-media când, pe parcursul unei etape, se anunţă că se mai prelungeşte sau nu programul «Prima Casă». Toată lumea era în foarte mare îngrijorare, asta înseamnă că lumea îşi doreşte, are intenţia să îşi facă o casă”, a spus Gheţea.

    Întrebat de ce băncile nu reduc şi marjele proprii din componenţa dobânzii, preşedintele CEC a explicat că acestea exprimă nivelul riscului pe care banca şi-l asumă şi că vor scădea când va creşte competiţia din sistemul bancar.

    El a dat exemplul licitaţiilor electronice din sistemul SEAP, unde finanţarea primăriilor de către bănci se face cu marje de sub 1%, întrucât autorităţile publice locale prezintă un risc scăzut.

  • NATO: Aproximativ o mie de soldaţi ruşi se află în continuare în estul Ucrainei

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko anunţa miercuri că majoritatea trupelor ruse a părăsit Ucraina. “Conform ultimelor informaţii pe care le-am primit de la serviciile noastre de informaţii, 70 la sută dintre forţele ruse au fost retrase”, a declarat preşedintele în Consiliul de miniştri, conform site-ului Preşedinţiei.

    “Noi nu avem informaţii în acest sens”, a subliniat sursa din cadrul NATO.

    Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, vineri, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost discutat.

  • HARTA conflictului din Ucraina: O altă zonă “crucială” ar putea fi ocupată de separatiştii proruşi – FOTO

    Estul Ucrainei se află momentan într-un armistiţiu şubred, dar ştiri despre civili şi militari morţi contiuă să apară. Dacă această nouă hartă este corectă, atunci discuţia s-ar putea muta asupra oraşului Mariupol, vizat de o posibilă ocupare de către separatişti, informează Business Insider.

    Harta a fost făcută publică de către Centrul de Informare şi Analiză al Consiliului de siguranţă şi apărare din Ucraina, pe site-ul mediarnbo.org.

    “Consiliul de securitate al Ucrainei recunoaşte în sfârşit că rebelii au preluat controlul asupra zonei de graniţă până spre Marea Azov”, potrivit jurnalistuluo Alec Luhn, care a analizat harta.

    Rusia are în continuare 1.000 de soldaţi în Ucraine, potrivit NATO. Orice atac în Mariupol ar duce conflictul într-o fază şi mai periculoasă. Odată ce controlul separatist ar fi instaurat în Mariupol, Rusia ar obţine o legătură strategică între un Doneţk controlat de rebeli în nord, Marea Azov în sud şi drumul terestru spre Crimeea, anexată de Rusia în martie, mai comentează Business Insider.

    Noi sancţiuni economice împotriva Rusiei sunt foarte aproape de a deveni realitate. Potrivit unor surse europene, statele membre UE au ajuns joi la un acord pentru ca noile sancţiuni economice împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri.

  • Tăriceanu: Este obligaţia preşedintelui să divulge numele candidatului care este ofiţer acoperit

    Tăriceanu a declarat, într-o conferinţă de presă, că nu are nicio informaţie legată de ofiţeri acoperiţi şi chiar dacă ar avea nu ar putea să o divulge.

    “La nivelul CSAT nu eşti la curent cu cei care sunt ofiţerii acoperiţi, nu vine nimeni să-ţi prezinte vreo listă cu ofiţerii acoperiţi”, a spus Tăriceanu, care a menţionat că nu ştie niciun ofiţer acoperit.

    El a menţionat că legislaţia interzice celor care sunt parlamentari, miniştri, şefi de partid, magistraţi să fie ofiţeri acoperiţi şi a subliniat că nu are cunoştinţă de vreun astfel de ofiţer acoperit.

    “Nu te joci cu reputaţia unor oameni numai pe bază de intuiţie sau bănuieli. Este obligaţia preşedintelui şi numai a preşedintelui, dacă consideră că este nevoie, dacă consideră că încalcă o lege nedivulgând aceste nume, să o facă. (…) Nu avem prea multe de elaborat pe subiect. Cel puţin aşa văd eu lucrurile. Le văd foarte simplu aici. Preşedintele intervine în jocul electoral, în campania electorală, chiar dacă nu are voie să o facă, cu scopul clar de a discredita un candidat”, a spus preşedintele PLR.

    Întrebat dacă ar putea fi Klaus Iohannis candidatul respectiv, ţinând cont că Traian Băsescu a refuzat să-l numească în funcţii guvernamentale, Tăriceanu a spus că nu crede că acesta este indiciul.

    “Klaus Iohannis este adversarul meu, dar vreau să înţelegeţi că am o altă conduită. Nu vreau să intru în jocul practicat de Băsescu şi pentru că Băsescu a făcut acest lucru, a discreditat oameni care erau în politică, care şi-au distrus cariera politică pe acuzaţii nefondate, eu nu vreau să fac acest lucru. Nu am nici cel mai mic element ca să pot comenta şi să fac o apreciere de acest gen asupra vreunuia dintre candidaţi”, a spus Tăriceanu.

    El a reafirmat că nu este el persoana la care face referire Traian Băsescu.

    Preşedintele Băsescu a declarat, despre faptul că unii candidaţi la Preşedinţie nu şi-ar fi completat CV-ul, că trebuie să spună dacă au fost sau nu ofiţeri acoperiţi şi a precizat că, dacă nu se va întâmpla, o va face el, arătând că nu este corect să duci o asemenea funcţie “având două butoane”.

    Referindu-se la ”lucrurile ascunse din CV-urile candidaţilor la prezidenţiale”, despre care a făcut referire în trecut, Traian Băsescu a spus că toate afirmaţiile pe care le-a făcut pe această temă au rămas valabile.

    ”Încă mai cred că au timp candidaţii, înainte de a-şi depune candidaturile, să spună public, îşi completeze CV-ul, dacă au fost cumva sau nu ofiţeri acoperiţi”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune a postului B1 TV.

    Întrebat dacă va spune el cine nu şi-a completat CV-ul, în cazul în care candidaţii nu o vor face, preşedintele Băsescu a răspuns: ”Da, pentru că am obligaţia să o spun, am obligaţia să o fac. Există lege care interzice serviciilor să îşi facă cunoscute reţelele, ofiţerii acoperiţi, ofiţerii descoperi, etc., dar când discutăm despre funcţia de preşedinte al României, nu poţi să nu informezi”.

    Preşedintele a adăugat că nu spune nimeni că trebuie ca acel serviciu să facă publică această informaţie, pentru că nu are voie prin lege, dar candidatul are obligaţia să o facă.

    Întrebat dacă, dintre actualii candidaţi la Preşedinţie, sunt persoane care au asemenea lucruri ascunse în CV, Traian Băsescu a spus: ”Da”. ”Nu este corect să te duci într-o asemenea funcţie având două butoane”, a completat şeful statului.

    ”Voi fi în măsură să vă aduc probe, ce înseamnă acest dublu buton”, a mai spus Băsescu, precizând că ar fi ”necinstit din partea sa să nu o facă”.

  • CSM, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc: Agresiune la principiile statului de drept

    “Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, joi, de CSM.

    Punctul de vedere al CSM a fost făcut public “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

    În acelaşi comunicat, CSM ţine să reamintească, indiferent de iniţiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană, mai multe prevederi ale Constituţiei.

    Astfel, Consiliul redă articolul 152 al legii fundamentale, potrivit căruia “dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

    CSM reaminteşte şi mai multe prevederi constituţionale privind înfăptuirea justiţiei în România, printre care şi cele legate de statutul judecătorilor şi cel al procurorilor şi de instanţele judecătoreşti.

    În acest context, sunt citate prevederi conform cărora “este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.

    CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.

    Reprezentanţii UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară” iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc „vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

    “Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia”, se menţionează în forma respectivă de proiect.

    De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

    “Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional”, se mai arată în proiect.

    Reprezentanţii Uniunii au propus ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

    “Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arată în proiect.

    În proiectul se psrecizează şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

    Conform proiectului, autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean “compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct”.

    Iniţiatorii proiectului au menţionat că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României “pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare”.

    “Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională. Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă”, se mai arată în proiect.

    Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

  • Iohannis îi răspunde lui Ponta: Ştim care e interesul României, îl apărăm şi nu ne vom face de minune

    Klaus Iohannis a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă la Drobeta Turni Severin, despre scrisoarea transmisă de Victor Ponta liderilor partidelor româneşti din PPE pentru a o susţine pe Corina Creţu.

    Iohannis a spus că PNL o va susţine prin europarlamentarii săi pe Corina Creţu în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European pentru desemnarea acesteia ca şi comisar european pentru politică regională.

    “Noi, cei din Alianţa Creştin Liberală, ştim care este interesul României şi ştim să-l apărăm, deci nu trebuie să-şi facă nimeni vreo problemă în această chestiune”, a declarat Klaus Iohannis.

    Totodată, co-preşedintele ACL a vorbit despre momentul în care PSD a votat împotriva desemnării vicepreşedintelui Parlamentului European din partea PNL, adăugând că “PSD trebuie să mai înveţe să arate în faţa ţării că noi românii suntem o echipă”.

    “Când s-a constituit Parlamentul European şi candidata noastră a fost propusă drept vicepreşedinte, europarlamentarii PSD au votat împotrivă, iar când candidata, aceeaşi doamnă care va fi comisar, a fost propusă vicepreşedinte din partea PSD, noi am votat pentru. S-a văzut de atunci deja că noi ştim să respectăm anumite lucruri şi putem să arătăm în faţa ţării că suntem o echipă, noi românii, lucru pe care PSD trebuie să-l mai înveţe. Noi ştim care este interesul României şi nu ne vom face de minune”, a conchis Klaus Iohannis.

    Premierul Victor Ponta a transmis, joi, o scrisoare către preşedintele PNL, Klaus Iohannis, preşedintele PDL, Vasile Blaga, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, dar şi către preşedintele PMP, Elena Udrea, cerându-le acestora să susţină în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European şi cadrul dezbaterilor din Parlamentul României, candidatura Corinei Creţu din partea PSD pentru portofoliul de comisar pentru politică regională.

    “În calitate de prim-ministru al Guvernului României, fac apel la dumneavoastră să sustineţi, atât în cadrul dezbaterilor din Parlamentul României, cât şi în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, prin parlamentarii şi europarlamentarii PDL, PNL, UDMR si PMP, candidatul ţării noastre pentru acest important portofoliu. De asemenea, fac apel la susţinere de către partidele dumneavoastră, pentru doamna Corina Creţu, şi în cadrul Partidului Popular European, al cărui reprezentant este, de altfel, şi preşedintele desemnat al Comisiei Europene. Sunt convins că un astfel de demers este în interesul naţional şi cred că acum avem cu toţii ocazia să arătăm că, dacă suntem uniţi, dacă ne promovăm constructiv şi pozitiv interesul naţional, putem avea cu toţii de câştigat, ca ţară şi ca naţiune”, afirmă Victor Ponta.

    El mai arată că, dincolo de disputa politică, fiecare trebuie să pună pe primul plan interesul României şi al cetăţenilor români, clasa politică putând demonstra astfel că are capacitatea de a acţiona unitar pe temele importante pentru ţară.

    Ponta aminteşte, totodată, că portofoliul de comisar pentru politica regională este unul de mare prestigiu şi responsabilitate, iar atribuirea acestuia Corinei Creţu reprezintă un succes pentru ţara noastră şi un semn al importanţei care i se acordă României în cadrul Uniunii Europene.

    În final, Victor Pona îşi exprimă speranţa că liderii partidelor din PPE vor răspunde pozitiv apelului său.

    Comisia Europeană a prezentat oficial, miercuri, componenţa Executivului european propus de Jean Claude Juncker, în care Corina Creţu este comisar european pentru Politică Regională.

    Corina Creţu va fi audiată de Comisia REGI (Dezvoltare Regională) a Parlamentului European.

    În componenţa comisiei se află 13 europarlamentari din PPE şi 12 din PES, printre care şi Victor Boştinaru.

    Alţi 13 europarlamentari populari sunt membri supleanţi, printre care Iuliu Winkler, şi 12 socialişti, printre care Viorica Dăncilă şi Dan Nica.

    Avizul dat de comisiile de specialitate este unul facultativ, astfel că o persoană avizată negativ se poate prezenta la votul din plen, care se dă pentru întreaga Comisie, nu pe fiecare comisar în parte.

    Potrivit unui comunicat postat pe site-ul PE, aceste audieri vor începe la sfârşitul lunii septembrie, iar în octombrie Legislativul European va vota întreaga Comisie, pentru ca aceasta să-şi poată începe activitatea la 1 noiembrie.

    Portofoliul repartizat Corinei Creţu gestionează politicile regionale la nivelul întregii Uniuni, gestionând un buget de 351 miliarde de euro.

  • Persoanele cu grupa sangvină AB ar putea suferi de probleme de memorie la bătrâneţe

    Aproximativ 4% din populaţia lumii are grupa de sânge AB, iar un studiu al cercetătorilor americani sugerează că ar putea exista o legătură între această grupă sangvină rară şi instalarea, în a doua parte a vieţii, a tulburărilor cognitive, comparativ cu celelalte grupe de sânge, potrivit bbc.co.uk.

    Studiul a fost publicat în revista Neurology şi pleacă de la alte cercetări anterioare, care au arătat o legătură între grupa sangvină şi riscul de maladii cardiace.

    O echipă condusă de profesorul Mary Cushman, de la Colegiul de medicină de la Universitatea din Vermont, Burlington, a analizat informaţii despre aproximativ 30.000 de persoane cu vârsta de peste 45 de ani, din Statele Unite. Experţii au identificat 495 de persoane în cazul cărora au apărut probleme în gândire şi pierderi de memorie – tulburări cognitive – în timpul celor trei ani cât a durat studiul.

    Persoanele cu probleme au fost comparate cu alţi 587 de voluntari care nu prezentau tulburări cognitive.

    Dintre cei 495 de voluntari cu probleme de memorie, 6% aveau grupa sangvină AB, procent mai mare decât valoarea de 4% din populaţia generală. Voluntarii cu grupa AB au prezentat un risc cu 82% mai mare de a avea dificultăţi de memorie, limbaj şi atenţie, ce pot fi un semnal referitor la instalarea demenţei. Totuşi, cercetarea nu a investigat riscul de apariţie al acestei maladii.

    Studiul american susţine ideea că a avea o anumită grupă de sânge, cum ar fi O, presupune un risc mai scăzut în ce priveşte bolile cardiovasculare, lucru care oferă o mai bună protecţie a creierului.

    “Studiul nostru cercetează legătura dintre grupa de sânge si tulburările cognitive, dar alte cercetări au arătat că factori precum hipertensiunea arterială, colesterolul mărit şi diabetul cresc şansele de apariţie a tulburărilor cognitive şi a demenţei”, a spus Cushman. “Grupa sangvină are legătură şi cu alte probleme vasculare, cum ar fi atacul vascular cerebral, deci descoperirile noastre arată o legătură între problemele vasculare şi sănătatea creierului. Este nevoie de mai multe cercetări pentru confirmarea acestor rezultate”, a declarat cercetătoarea.

    Într-un comentariu separat, referitor la studiul menţionat, profesorul Simon Ridley, şef al departamentului de cercetare de la Alzheimer’s Research UK, o organizaţie din Marea Britanie, a spus că studiul nu investighează riscul de instalare a demenţei şi că este mult prea devreme pentru a spune cu siguranţă că grupa de sânge AB ar putea avea legătură cu un risc crescut al acestei tulburări.

    “Dovezile actuale sugerează că, pentru a avea un creier sănătos, este indicată o dietă echilibrată, stoparea fumatului şi exerciţii fizice practicate regulat”, a spus Simon Ridley.

  • Copiii români au printre cei mai puţini bani de buzunar din Europa

    Mai mult de jumătate din adulţii care au primit bani de cheltuială în copilărie fac economii la maturitate, ceea ce sugerează că banii de buzunar pot ajuta la dezvoltarea abilităţilor de planificare financiară pe termen lung, se arată în studiul ING.

    “Dacă li se oferă un oarecare control asupra baniilor, copiii pot fi ajutaţi să conştientizeze valoarea banilor şi să dezvolte un set de abilităţi de bază, care să îi pregătească în obţinerea independenţei financiare atunci când devin adulţi”, a declarat Ian Bright, economist senior la ING Group.

    Studiul analizează comportamentul financiar a 12.000 de persoane din 12 ţări europene.

    Părinţii italieni sunt cei mai generoşi de pe continent, alocând, în medie, 5 euro pe săptămână pentru copiii mai mici de 5 ani şi 30 de euro pentru adolescenţii de peste 15 ani. Copiii cu vârste între 5 şi 10 ani primesc 5 euro pe săptămână, iar cei între 10 şi 15 ani, 10 euro.

    Copiii francezi mai mici de 5 ani primesc de la părinţi 2 euro pe săptămână, iar cei mai mari de 10 ani între 10 şi 20 de euro. Copiii şi adolescenţii din Spania au între 1 şi 20 de euro bani de cheltuială săptămânal, potrivit studiului.

    Deşi adolescenţii austrieci primesc cei mai mulţi bani de buzunar pe săptămână, şi anume 35,25 de euro, sumele pentru copiii sub 15 ani sunt mai mici decât cele alocate de italieni, francezi şi spanioli.

    Clasamentul este completat, in ordine, de Belgia, Germania (ambele pe locul cinci), Marea Britanie, Turcia, Polonia, România, Olanda şi Republica Cehă.

    În România, copiii mai mici de 10 ani primesc în medie 2,25 de euro de cheltuială săptămânal, cei cu vârste între 10 şi 15 ani echivalentul a 3 euro, iar cei mai mari de 15 ani echivalentul a 11 euro.

    Copiii olandezi mai mici de 5 ani primesc de la părinţi 0,5 de euro pe săptămână, iar cei din Republica Cehă 0,75 de euro. Sumele pentru copiii cu vârste între 10 şi 15 ani din cele două ţări sunt cuprinse între 1,5 şi 1,75 de euro.

  • Rovana Plumb: “Prioritatea Guvernului, crearea a 70.000 de locuri de muncă pentru tineri”

    “Am ţinut să precizez că rata şomajului în rândul tinerilor în România este de 23%, nu de 40%, cum am auzit unele voci spunând, iar pentru perioada următoare prioritatea Guvernului este de a crea 70.000 de locuri de muncă noi pentru tineri. Zonele cu potenţial pentru crearea acestor locuri de muncă sunt construcţiile, industria textilă şi zona serviciilor”, a declarat Rovana Plumb, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj-Napoca, alături de ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea.

    Rovana Plumb a precizat că din ianuarie 2013 şi până în iunie 2014, în România au fost create 200.000 de locuri de muncă, în momentul de faţă fiind disponibile, la nivel naţional, 32.000 de locuri de muncă.

    “Avem şi o creştere a nivelului real a câştigului salarial, care este cu cinci procente mai mare decât în iulie 2013, respectiv puterea de cumpărare a crescut cu 5,7 procente, raportat la anul trecut. În momentul de faţă, în România, avem 5,2 milioane de salariaţi şi 459.000 de angajatori”, a spus ministrul Muncii.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb şi ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, au participat, joi, la Cluj, la o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor, ai pensionarilor şi cu şefii de deconcentrate, tema discuţiilor fiind majorarea salariilor şi pensiilor începând de anul viitor.