BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • O tânără chelneriţă a făcut milioane de dolari filmând tutoriale de machiaj

    Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie şi Bethany Mota. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări.

    Născută în Boston, Massachusetts, Phan şi-a petrecut copilăria în California şi Florida. Părinţii au vrut ca ea să devină doctor, dar tânără a preferat şcoala de arte. După absolvire, în timp ce lucra la un restaurant, Michelle Phan a început să posteze tutoriale de machiaj pe Youtube.

    În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Ea a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

    Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

     

  • NEPI vrea să strângă 80 milioane euro prin majorare de capital, pentru investiţii în România şi Serbia

    “Majorarea de capital depinde de preţul acceptabil pentru NEPI şi o parte din fonduri vor fi folosite pentru finanţarea achiziţiilor efectuate. (…) Încasările aferente se vor folosi pentru a finanţa achiziţiile anunţate recent de către companie, respectiv Aurora Shopping Mall şi Alba Iulia Strip Mall în România, şi Kragujevac Plaza Shopping Mall în Serbia. Suma rămasă din încasările aferente majorării de capital va fi folosită parţial pentru finanţarea proiectelor viitoare de dezvoltare, extindere şi achiziţii, dacă se agreează termeni acceptabili”, se arată într-un anunţ al NEPI transmis Bursei de Valori Bucureşti.

    Operaţiunea se încadrează în strategia NEPI de a se concentra pe oportunităţi care conduc la maximizarea pe termen lung a câştigurilor recurente pe acţiune atribuibile acţionarilor.

    Majorarea de capital desfăşurată pe Bursa din Johannesburg va fi implementată printr-o ofertă de acţiuni de tip accelerated book build, care se deschide miercuri, compania având dreptul de a închide oferta oricând.

    NEPI a cumpărat de la omul de afaceri Dan Ostahie proiectele comerciale Aurora Shopping Mall Buzău şi Alba Iulia Strip Mall, într-o tranzacţie de 10 milioane de euro şi a anunţat că vrea să investească 6 milioane de euro pentru reconfigurarea şi renovarea mall-ului din Buzău.

    Fondul are în dezvoltare în România investiţii de peste 460 de milioane de euro, în proiecte noi sau în extensii de proiecte existente, suprafaţa totală închiriabilă la finalizare fiind estimată la peste 250.000 metri pătraţi. Printre cele mai importante proiecte pe care NEPI le dezvoltă în România se numără Mega Mall din Pantelimon, cu o suprafaţă închiriabilă de 70.700 metri pătraţi, a cărei deschidere este programată în al doilea trimestru al anului 2015 şi Timişoara Shopping City, în proces de obţinere a autorizaţiilor necesare şi de închiriere, cu o suprafaţă închiriabilă de 80.000 metri pătraţi.

    NEPI, unul dintre cei mai activi investitori de pe piaţa locală, deţine în Românie proiecte de retail şi de birouri, printre cele mai importante Ploieşti Shopping City, City Park Constanţa,Vulcan Value Center Bucureşti sau Lakeview.

    Fondul este listat la Bursa de Valori Bucureşti, iar acţiunile au fost tranzacţionate miercuri la un preţ de 38,99 lei/titlu, astfel capitalizarea NEPI este de 9,36 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro).

  • Simona Halep a învins-o pe Serena Williams, la Turneul Campioanelor

    DESFĂŞURAREA LIVE-TEXT:

    UPDATE Halep câştigă partida!

    UPDATE Williams obţine al doilea său game, Halep va servi pentru victorie!

    UPDATE 5-1pentru Halep, care e la un singur game de câştigarea meciului!

    UPDATE 4-1pentru Halep şi în setul 2! Românca se distanţează şi este foarte aproape de o victorie imensă

    UPDATE 3-1 pentru Halep în setul 2, un nou game în care românca serveşte bine şi salvează cu un as o minge de break

    UPDATE Primul game obţinut de Williams, după mai mult de o jumătate de oră!

    UPDATE 2-0 pentru Simona Halep în setul 2! Românca a salvat două mingi de break în acest game

    UPDATE Simona Halep începe şi setul 2 cu dreptul! Un nou break pentru româncă

    UPDATE 6-0 pentru Simona Halep! Românca încheie un set entuziasmant cu un as

    UPDATE Un nou break pentru Simona Halep! Williams este depăşită la toate capitolele până acum

    UPDATE Game alb, Halep! Simona serveşte foarte bine, numărul 1 mondial nu pare să aibă încă replică

    UPDATE Halep obţine un nou break! Williams nu se regăseşte, pare surprinsă de agresivitatea româncei, iar al doilea game pe propriul serviciu se încheie la fel ca primul, cu o dublă greşeală

    UPDATE Halep îşi câştigă serviciul fără probleme şi duce scorul la 2-0

    UPDATE Break, Halep! Williams îşi pierde serviciul după o dublă greşeală la scorul de 30-40

    UPDATE Începe partida! As al Serenei Williams la primul serviciu

    UPDATE Serena Williams câştigă tragerea la sorţi şi alege să servească

    UPDATE Simona Halep păşeşte prima pe teren, urmată la scurt timp de Serena Williams

    Sesiunea de miercuri a început la ora 08.30, cu partida de dublu dintre Alla Kudriavţeva/Anastasia Rodionova (Rusia/Australia) – Ekaterina Makarova/Elena Vesnina (Rusia), încheiată cu scorul 4-6, 6-2, 10-6.

    Simona Halep şi Serena Williams s-au mai întâlnit de trei ori până în prezent, de fiecare dată impunându-se Williams. Ele au jucat prima dată una împotriva celeilalte în 2011, în turul doi al turneului de la Wimbledon, când Serena Williams a câştigat în trei seturi, scor 3-6, 6-2, 6-1. Următoarele două partide au avut loc în 2013 şi s-au încheiat cu scorul de 6-3, 6-0, în semifinalele turneului de la Roma, şi cu scorul de 6-0, 6-4, în sferturile de finală ale turneului de la Cincinnati.

    La Singapore, Serena Williams şi Simona Halep au debutat cu câte o victorie. Halep a învins-o, luni, cu scorul de 6-2, 6-3, pe canadianca Eugenie Bouchard, locul 5 WTA, iar Serena Williams pe sportiva sârbă Ana Ivanovici, locul 7 WTA, scor 6-4, 6-4.

    Partida dintre învinsele din prima etapă, Ana Ivanovici – Eugenie Bouchard, va avea loc de la ora 14.30.

    BNP Paribas WTA Finals, a 44-a ediţie a Turneului Campioanelor, reuneşte cele mai bune opt jucătoare şi cele mai bune opt perechi de dublu în anul în curs, care se întrec pentru premii de 6,5 milioane de dolari.

    Halep este a treia româncă în istorie participantă la o ediţie a finalei sezonului, după Virginia Ruzici şi Irina Spîrlea.

  • Interviul lui Sikorski pentru Politico, pe masa Consiliului polonez de Securitate Naţională

    “M-a înşelat memoria. După ce am căutat, (am constatat) că nu a avut loc nicio întâlnire între (fostul) premier Tusk şi preşedintele Putin”, a declarat preşedintele Parlamentului polonez marţi seara, adăugând că se referea de fapt la comentariile pe care Putin le-a făcut la Summitul NATO de la Bucureşti, în 2008, ci nu la Moscova, aşa cum a declarat în interviul pentru Politico.

    El a părut de asemenea să retracteze afirmaţia potrivit căreia Putin a oferit Poloniei părţi din Ucraina, afirmând că ar fi putut să fie o “glumă sinistră”, care a devenit şi mai sinistră pe fundalul conflictului din această ţară.

    Sikorski a fost criticat dur pentru că nu a dezvăluit asemenea informaţii explozive mai devreme, iar cel mai important partid de opoziţie din Polonia i-a cerut să demisioneze din funcţia de preşedinte al Seimului, Camera inferioară a Parlamentului polonez.

    Interviul pe care l-a acordat Politico urmează să fie discutat miercuri, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate Naţională, a anunţat Joanna Trzaska-Wieczorek, o purtătoare de cuvânt a preşedinţiei.

    Întrebat de ce el ori fostul premier din perioada respectivă, Donald Tusk, nu au făcut publice anterior aceste “ambiţii imperialiste ale lui Putin”, fostul ministru de Externe la acea vreme a răspuns că aceste remarci “suprarealiste” “au părut semnificative abia mai târziu, după Summitul NATO, după Războiul din Georgia şi anexarea Crimeei”.

    El a adăugat că acest detaliu al conversaţiei este “deschis unor interpretări”, care capătă înţeles “în lumina evenimentelor recente”, referindu-se la actuala criză din Ucraina.

    Premierul polonez Ewa Kopacz şi-a exprimat marţi după-amiaza furia, după ce fostul ministru a părut să încheie brusc o conferinţă de presă, din cauza presiunilor la care era supus să ofere mai multe detalii despre dezvăluiri. Ea s-a declarat “surprinsă” că Sikorski a păstrat pentru el afirmaţiile lui Putin atât de mult timp.

    “Nu voi tolera asemenea standarde de comportament”, a declarat ea şi le-a cerut scuze jurnaliştilor “din partea preşedintelui” Seimului.

    Sikorski şi-a menţinut, ulterior, afirmaţia potrivit căreia conversaţia a avut loc, precizând că “nu a fost martor la aceasta” şi refuzând să spună cine i-a spus despre ea. “Putin le-a spus tuturor liderilor occidentali, la Bucureşti, în 2008, că Ucraina este un conglomerat de mai multe naţiuni, inclusiv poloneză, şi i-a ameninţat statalitatea”, le-a spus Sikorski jurnaliştilor într-o a doua conferinţă de presă, marţi seara.

    El a mai declarat că Polonia nu deţine o înregistrare a conversaţiei.

    – Saakaşvili afirmă că Putin i-a spus că este “nefericit din cauza Republicii Moldova şi că trebuie făcut ceva”

    Fostul preşedinte al Georgiei Mihail Saakaşvili a declarat pentru postul TVN24 că “preşedintele rus Vladimir Putin a oferit să împartă Ucraina, în urmă cu mai mulţi ani, polonezilor şi altor lideri naţionali”.

    “Vladimir Putin a spus că Ucraina nu este o ţară, ci este un teritoriu. La următoarea întâlnire, mi-a spus că Crimeea este pământ rusesc. Apoi mi-a spus că este foarte nefericit din cauza (Republicii) Moldova şi că trebuie făcut ceva. Mi-a mai spus că NATO nu va putea să apere statele baltice”, a continuat Saakaşvili.

    De asemenea, Saakaşvili l-a susţinut pe fostul ministru polonez de Externe – care s-a aflat la un pas de a deveni şeful diplomaţiei Uniunii Europene -, afirmând că Donald Tusk i-a spus despre conversaţia cu Putin. “Tusk mi-a spus că a crezut că este o glumă”, a declarat el.

    Tusk, care urmează să devină preşedintele Consiliului European în decembrie, nu a făcut niciun comentariu cu privire la afirmaţiile fostului său şef al diplomaţiei.

  • Lazea: Copiii cred că banii sunt făcuţi de zâne. Aşa au crezut şi părinţii la creditele cu buletinul

    “La un test dat copiiilor de grădiniţă şi învăţământ primar, aceştia au spus ca banii sunt fabricaţi de zâne şi personaje din desene animate. Problema este că şi mulţi dintre părinţii lor, adulţi, când s-au dus să ceară credite cu buletinul prin 2005-2006, probabil îşi închipuiau la fel, că banii sunt fabricaţi de zâne şi de personaje din desene animate. Şi, pentru că au avut experienţa că banii nu sunt fabricaţi de zâne şi mai trebuie daţi şi înapoi, au înţeles cât de importantă este educaţia financiară şi au fost de acord să-şi dea copiii la acest curs opţional”, a declarat miercuri Lazea, la un seminar pe tema unui curs opţional de educaţie financiară pentru elevii din clasele III-IV.

    Proiectul este derulat în prezent de Ministerul Educaţiei şi Banca Naţională a României, în cadrul căruia s-au înscris în acest an şcolar peste 45.000 de elevi şi cadre didactice din Bucureşti şi 41 de judeţe, faţă de circa 12.500 de elevi în anul şcolar precedent. Cei care participă la aces curs opţional reprezintă puţin peste 10% din totalul elevilor din clasele III-IV la nivel naţional.

    Lazea apreciază că educaţia financiară este foarte importantă de la vârste cât mai mici, astfel încât copiii să poată lua în viitor decizii cât mai sănătoase, dar totodată trebuie educaţi şi adulţii.

    “Întrebarea este nu numai ce ne facem cu copiii, ci ce ne facem cu adulţii privind educaţia financiară?! Am să vă spun un lucru la care m-am gândit şi poate trebuie să medităm asupra lui, ca toţi adulţii care intră într-o bancă să ceară un credit să completeze şi un test, un chestionar, să se vadă dacă ei ştiu ce înseamnă o dobândă, curs de schimb, risc valutar, pentru că a nu şti aceste lucruri şi te angajezi la un credit e ca şi cum te-ai urca într-o maşină să conduci pe şoselele ţării fără a avea carnet de conducere. Te pui pe tine în pericol şi-i pui şi pe ceilalţi”, a spus economistul-şef al băncii centrale.

    El consideră că, dacă societatea doreşte ca educaţia la nivel naţional să fie de calitate şi foarte serioasă, trebuie să pună accent pe intelect, nu pe resursele naturale, gândind că România este o ţară bogată.

    “Trebuie să uităm că România este o ţară bogată, că avem grâne, aur, petrol, lemn etc. Toate ţările care s-au pus cu burta pe carte au pornit de la premisa «suntem săraci, trebuie să punem accent pe minţile noastre». Cât timp vom crede că aici avem sare, lemn, pâine şi aur nu ne vom pune de acord că trebuie să facem educaţie de calitate, iar cheia educaţiei de calitate este rigoarea şi calitatea, aceste aspecte diferenţiază ţările”, spune Lazea.

    Proiectul de educaţie financiară, iniţiat de Ligia Georgescu-Goloşoiu, expert principal la BNR, vizează extinderea către copiii din grădiniţe şi cei din ciclul gimnazial. Într-o primă etapă, Goloşoiu a lansat cartea “Educaţie financiară prin joc” dedicată preşcolarilor, elevilor din clasa pregătitoare şi clasa I.

  • Kaufland deschide un hipermarket în Bucureşti şi va încheia anul 2014 cu o reţea de 100 de magazine

    Astfel, retailerul va încheia anul 2014 cu o retea de 100 de magazine.

    Noul Kaufland din Capitală este situat în zona Apărătorii Patriei, pe platforma Romprim.

    Potrivit unor informaţii anterioare transmise de companie, suma medie alocată pentru un hipermarket este de 6 şi 9 milioane euro, în funcţie de oraş, valoarea terenului sau suprafaţa magazinului.

    Săptămâna trecută, Kaufland a inaugurat al treilea hipermarket al reţelei din Oradea. De la începutul anului, retailerul a deschis hipermarketuri în Arad, Târgu Mureş, Oradea, Târgovişte, Bucureşti şi Gherla.

    Kaufland România a creat până în prezent peste 12.700 locuri de muncă directe, la sediul central din Bucureşti, în magazinele deschise, precum şi la centrele logistice situate în Parcul Industrial Ploieşti şi Turda.

    Kaufland este cel mai mare retailer din România după valoarea vânzărilor, depăşind Metro Cash&Carry, Auchan şi Carrefour. Compania a înregistrat în 2013 o creştere cu peste 20% a profitului net, la 331 milioane lei (75 milioane euro), în timp ce afacerile au urcat cu 13%, la 7,26 miliarde lei (1,64 miliarde euro). În 2012, retailerul a avut o cifră de afaceri de 6,4 miliarde lei (1,4 miliarde euro), în creştere cu 15% faţă de 2011, şi un profit net de 274,5 milioane lei (61,6 milioane euro), cu 64% mai mare.

    Retailerul a deschis primul magazin în România în anul 2005 şi este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local reţeaua de discount Lidl.

  • Situaţia democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului din Ungaria, dezbătută în PE

    Eurodeputaţi din grupurile liberal, social-democrat şi al Verzilor au adresat întrebări referitoare la independenţa sistemului judiciar, libertatea presei şi taxarea publicităţii în Ungaria. Intervenţii împotriva unor organizaţii civile au făcut, de asemenea, obiectul unor dezbateri aprinse.

    Deputaţi din grupul popularilor europeni şi alţi reprezentanţi conservatori au afirmat că stânga lansează acuzaţii la adresa Guvernului condus de Viktor Orban din perspectiva înfrângerilor succesive pe care le-au suferit în alegeri.

    Deputata social-democrată slovenă Tanjy Fajon a declarat că regretă faptul că membrii PE au fost nevoiţi să abordeze încă o dată încălcări ale normelor europene comise de către Ungaria.

    Eurodeputatul conservator britanic Timothy Kirkhope a apreciat, în schimb, că niciun stat membru UE nu este obligat să asculte lecţiile date de către PE.

    Dezbaterea a avut în centru liberalismul, democraţia liberală, non-liberalismul şi democraţia de tip creştin.

    Eurodeputaţii socialist ungur Istvan Ujhelyi şi Gyorgy Schopflin, din partea Fidesz, au fost implicaţi într-un schimb de replici dur. Schopflin a obiectat faţă de eticheta socialistă de “regim Orban”, insistând că Fidesz, care este departe de a fi un regim, a obţinut în mod democratic victorii în alegeri. Ujhelyi i-a replicat că acest proces de construire a unor noi puteri justifică utilizarea termenului “regim”.

    Pe de altă parte, eurodeputatul socialist Tibor Szanyi a interpelat marţi, în scris, Comisia Europene (CE), căreia i-a solicitat să spună dacă Uniunea Europeană (UE) va acţiona în legătură cu interdicţia impusă de către Statele Unite unor oficiali unguri, acuzaţi de corupţie, de a pătrunde pe teritoriul american.

    Szanyi a anunţat într-un comunicat de presă că a întrebat CE ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a interveni în cazuri în care autorităţile unui stat membru eşuează să acţioneze în lupta împotriva corupţiei. El a adăugat că a întrebat Comisia şi dacă intenţionează să investigheze cazuri în Ungaria şi să adopte măsuri.

    Întrebările au fost trimise ca urgente, iar CE urmează să răspundă în scris, în decurs de trei săptămâni, a notat el.

    Eurodeputatul a adăugat că interdicţia impusă de Statele Unite afectează credibilitatea UE şi pătează relaţiile SUA-UE într-o perioadă în care negocierile asupra unui acord de liber-schimb între cele două blocuri se află într-o fază “foarte delicată”.

    El a catalogat impunerea interdicţiei drept un “scandal” care subminează prestigiul Guvernului Ungariei şi a solicitat demisia premierului Viktor Orban. În “asemenea cazuri, se aşteaptă ca premierul să demisioneze”, a spus Szanyi. El a îndemnat Guvernul să investigheze acuzaţiile “fără întârziere şi într-un mod eficient şi transparent”.

  • Alimentele UE pentru persoane defavorizate – după 16 noiembrie, dar pe un cupon trimis din octombrie

    Pentru acest an, pe lista beneficiarilor de ajutoare alimentare au fost introduse şi persoanele care primesc alocaţii pentru sprijinrea familiei, numărul total al beneficiarilor fiind astfel mai mare cu 700.000 persoane faţă de anul trecut.

    Ajutoarele vor putea fi ridicate, după 16 noiembrie, de la centrele desemnate de primării, pe baza cuponului nominal şi a buletinului de identitate, a anunţat ministrul Muncii, Rovana Plumb, la Guvern.

    Cuponul pentru ridicarea alimentelor, care va fi transmis începând cu 22 octombrie, reprezintă tot o noutate introdusă în acest an, pe acesta fiind indicate “toate cantităţile din produsele care vor fi distribuite către cei 3,3 milioane beneficiari”, a arătat ministrul.

    Premierul Victor Ponta a precizat că aceste cupoane nu vor fi duse la beneficiari de către autorităţile locale, pentru a nu se “interpreta greşit” în perioada campaniei electorale, ci prin intermediul Poştei, operaţiune prin care societatea, în opinia premierului, se poate “relansa”.

  • Profitul Yahoo a crescut la aproape 6,8 miliarde de dolari, datorită listării Alibaba pe bursă

    Yahoo a raportat un avans important al profitului net în cel de-al treilea trimestru, la 6,77 miliarde de dolari, faţă de 296,7 milioane de dolari în acelaşi interval din 2013.

    Creşterea semnificativă este susţinută de vânzarea acţiunilor Alibaba din luna septembrie. Atunci, grupul chinez de comerţ electronic a obţinut o sumă record la listarea pe bursa din New York, de 25 de miliarde de dolari.

    Yahoo, care a vândut 140 de milioane de acţiuni Alibaba în cadrul ofertei, a obţinut un câştig brut de 9,5 miliarde de dolari, potrivit MarketWatch. Yahoo a plătit, în 2005, aproximativ 1 miliard de dolari pentru acţiunile pe care le deţine în Alibaba.

    Compania americană a consemnat o creştere uşoară a venitului total în cel de-al treilea trimestru, de 1%, la 1,09 miliarde de dolari, faţă de perioada corespunzătoare din 2013, se arată într-un comunicat al companiei.

    Totuşi, venitul înregistrat de Yahoo a depăşit estimările analiştilor, care au anticipat venituri de 1,05 miliarde de dolari în al treilea trimestru, potrivit Bloomberg.

    Acţiunile Yahoo au urcat cu 4,8% pe bursa din New York după publicarea rezultatelor, potrivit Bloomberg.

    În ceea ce priveşte ultimul trimestru din acest an, compania americană estimează că valoarea veniturilor se va situa între 1,14 miliarde de dolari şi 1,18 miliarde de dolari.

    Venitul din publicitatea online, excluzând costurile pentru trafic, a scăzut cu 6% în al treilea trimestru, la 396 de milioane de dolari, în timp ce venitul din programele software pentru telefoane mobile a avansat la 200 de milioane de dolari.

    Yahoo ar putea pierde o parte din piaţa de 50,7 miliarde de dolari a publicităţii online în acest an în favoarea competitorilor Google şi Facebook.

    Analiştii estimează că Yahoo va avea o cotă de piaţă de 4,9% în 2014, în scădere faţă de anul trecut, când a înregistrat o cotă de 7,2%, în timp ce Facebook îşi va creşte cota la 9,7% faţă de 7,6% anul trecut. Cota liderului Google va scădea la 38,3% anul acesta, prin comparaţie cu 39,7% în 2013, potrivit MarketWatch.

  • Rusia interzice importurile de fructe şi legume din Ucraina

    Serviciul federal rus pentru siguranţa alimentară (Rosselhoznadzor) a afirmat marţi că a luat acestă decizie, deoarece autorităţile ucrainene nu au oferit “garanţii convingătoare” privind provenienţa produselor vegetale importate în Rusia.

    Moscova suspectează că produsele importate din Ucraina provin, de fapt, din Uniunea Europeană, vizată de sancţiunile Rusiei.

    Anterior, autorităţile ruse a interzis importurile de sucuri, produse lactate, conserve de peşte şi băuturi alcoolice din Ucraina.

    Moscova este acuzată deseori de folosirea armei comerciale, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi.

    Rusia a interzis în iulie importul de fructe şi legume din Republica Moldova, după ce Chişinăul a semnat Acordul de Asociere cu UE. Autorităţile de la Chişinău au denunţat motivaţiile politice ale embargoului impus de Rusia, însă Moscova a invocat calitatea produselor moldoveneşti.

    De asemenea, la începutul lunii august, Rusia a interzis pentru un an importurile de carne, peşte, fructe şi legume din Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Australia şi Norvegia, în replică la sancţiunile impuse Moscovei de Occident în contextul crizei din Ucraina.