BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Profitul Renault a urcat la 1,99 miliarde euro anul trecut, datorită creşterii vânzărilor Dacia

    Profitul net al grupului s-a situat la 695 de milioane de euro în 2013, creşterea de anul trecut fiind peste aşteptările analiştilor, care anticipau un profit de 1,8 miliarde de euro, potrivit MarketWatch.

    Profitul operaţional al grupului francez a urcat anul trecut la 1,6 miliarde de euro, reprezentând 3,9% din venituri, de la 1,24 miliarde de euro în 2013, se arată în raportul financiar publicat joi de Renault.

    De asemenea, veniturile Renault au avansat cu 0,3%, la 41,05 miliarde de euro de la 40,9 miliarde de euro în perioada analizată, în urma creşterii volumului vânzărilor cu 3,2%, la 2,71 milioane de unităţi.

    Vânzările grupului francez în Europa au depăşit ritmul de creştere al pieţei, urcând cu 12,5%, la 1,46 milioane de unităţi, în condiţiile în care piaţa auto europeană şi-a revenit în 2014, avansând cu 5,7%, după şase ani consecutivi de scădere.

    Pentru al doilea an consecutiv, Dacia a înregistrat cea mai mare creştere a cotei de piaţă dintre brandurile prezente în Europa, de 0,4 puncte procentuale, la 2,5%, se arată în raportul financiar al grupului francez.

    Înmatriculările de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare Dacia au avansat cu 24,5% în Europa, la 361.544 unităţi anul trecut faţă de 290.498 unităţi în 2013.

    Cu aproape 106.000 de unităţi, Franţa este cea mai mare piaţă a Dacia, cota sa ridicându-se la 4,88%, ceea ce o plasează pe locul 5 în topul mărcilor cele mai vândute în Hexagon. Această performanţă este susţinută de succesul modelelor Duster şi Sandero.

    Vânzările Dacia la nivel global au urcat cu 19% anul trecut, la 511.000 de autovehicule comparativ cu 429.596 în 2013.

    Rezultatele grupului Renault au fost afectate de evoluţia pieţei din Rusia, acolo unde grupul deţine, alături de partenerul Nissan, o particiăaţie majoritară la producătorul AvtoVaz.

    Producătorul francez estimează că cererea de autovehicule la nivel global va creşte cu 2% în acest an, un avans similar fiind anticipat şi pentru piaţa europeană.

    Acţiunile Renault au urcat cu 8,4% la bursa din Paris, în urma publicării rezultatelor financiare pe anul trecut, marcând cel mai mare avans din octombrie 2012 până în prezent. Titlurile grupului au crescut cu 23% în acest an, valoarea de piaţă a companiei situându-se la 22 miliarde de euro, potrvit Bloomberg.

  • BRD a revenit pe profit anul trecut, de 43,2 milioane lei, ca urmare a scăderii costului net al riscului

    “Anul 2014 a marcat un punct de cotitură pentru BRD, în care banca a revenit pe profit reuşind în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească profilul de risc şi eficienţa operaţională. În anul 2015, BRD va continua să se bazeze pe soliditatea modelului său de bancă universală şi pe capacitatea de a oferi soluţii inovatoare şi servicii personalizate unei baze largi de clienţi. Mai mult ca niciodată, BRD are ambiţia de a se poziţiona printre principalii actori economici care asigură condiţiile revenirii investiţiilor”, a declarat, într-un comunicat, Philippe Lhotte, preşedintele director general al BRD.

    Anul trecut, BRD a continuat să implementeze măsuri de optimizare a costurilor care au determinat o reducere a cheltuielilor operaţionale cu 2,9% comparativ cu 2013. Raportul cost/venit a fost de 50,2%.

    De asemenea, banca a reuşit să reducă rata creditelor neperfomante (de la 24,9% la sfârşitul anului 2013 la 20,3% la sfârşitul anului 2014) în principal datorită implementării unei politici active de ştergere şi vânzare de creanţe, în acelaşi timp îmbunătăţind gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (de la 69% la sfârşitul anului 2013 la 71% la sfârşitul anului 2014). Costul net al riscului a scăzut cu 43% faţă de anul 2013 cu evoluţii favorabile pe ambele segmente, companii şi persoane fizice.

    Soldul creditelor nete acordate de BRD persoanelor fizice a atins 16,2 miliarde lei, în creştere cu 0,3% faţă de luna decembrie 2013, susţinut de dezvoltarea continuă a portofoliului de credite pentru locuinţe. De asemenea, banca a înregistrat o performanţă solidă în ceea ce priveşte creditele nou-acordate (+85% faţă de anul 2013).

    Împrumuturile acordate companiilor, cererea slabă şi concurenţa puternică au dus la un declin de 11,6% al soldului net, până la 10,2 miliarde lei.

    “În anul 2014, sectorul bancar românesc a continuat să se confrunte cu o cerere slabă de credite în pofida nivelului scăzut al dobânzilor. Piaţa a înregistrat un declin al soldului creditelor brute (-3,1%) în ultimele 12 luni, determinat însă şi de operaţiunile de ştergere de creanţe, iar depozitele au crescut (+7,9%), în special pe segmentul companiilor (+10,7%)”, notează banca.

    În ceea ce priveşte depozitele, BRD a continuat să îşi consolideze acest segment, care s-a stabilizat la 36 miliarde lei, prin favorizarea atragerii de depozite de la persoane fizice, reprezentând cele mai stabile surse de finanţare. Economiile persoanelor fizice au crescut cu 8% în anul 2014, avans care se situează peste nivelul pieţei.

    Astfel, la sfârşitul anului trecut, banca avea o rată credite nete/depozite de 73,4% (-3,4 pp faţă de sfârşitul anului 2013), menţionând că are capacitatea de a-şi extinde semnificativ portofoliul de credite atunci când cererea se va redresa.

    Venitul net bancar s-a redus cu 8,4% comparativ cu anul 2013, influenţat în principal de contracţia marjei nete de dobândă. Potrivit BRD, această evoluţie a fost cauzată în special de soldul mai scăzut al creditelor pentru companii.

    Susţinute de venituri în creştere din activităţi de investment banking şi servicii de custodie şi depozitare, veniturile din comisioane au rămas stabile, în ciuda activităţii mai slabe de creditare. Veniturile din alte activităţi bancare au fost mai mici ca urmare a unor venituri nerecurente înregistrate în anul 2013 (câştiguri mai mari din evaluarea portofoliului de swap-uri valutare).

    Prin menţinerea unui nivel solid al rezervelor de capital, BRD are un indicator confortabil de solvabilitate de 17% (Basel III) faţă de 14,2% in anul 2013 (Basel II), semnificativ superior cerinţelor reglementare.

    BRD este a doua banca din România după totalul activelor şi are cea de-a patra capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti, fiind controlată de grupul financiar francez Societe Generale, care deţine 60,17%.

  • Firme care distribuiau legume şi fructe în hipermarketuri, suspectate de evaziune de 1,3 milioane euro

    Anchetatorii au descins, joi dimineaţă, la sediile a nouă societăţi comerciale şi la locuinţele a şapte persoane, din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Prahova şi Ilfov, într-un dosar înregistrat la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Ilfov, în care procurorii Parchetului Tribunalului Ilfov fac cercetări pentru evaziune fiscală, fiind vizate firme care comercializează legume şi fructe, se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Ilfov.

    Potrivit IPJ Ilfov, în perioada ianuarie – septembrie 2014, un mare distribuitor de legume-fructe de pe piaţa autohtonă a achiziţionat legume şi fructe din spaţiul intracomunitar, prin intermediul unor firme de tip fantomă. Ulterior, produsele au fost valorificate în marile lanţuri de magazine din ţară, fără a înregistra şi declara organelor fiscale operaţiunile reale efectuate, pentru a nu plăti taxele aferente. Prejudiciul produs în acest fel a fost estimat la peste 1,3 milioane de euro.

    Surse din Poliţie au declarat, pentru MEDIAFAX, că firma Uludag Quality SRL, deţinută de un cetăţean turc, făcea achiziţiile intracomunitare de legume şi fructe, apoi le vindea firmei distribuitoare Ager Fruit SRL.

    În urma percheziţiilor vor fi ridicate 11 persoane, dintre care trei sunt oameni de afaceri turci, procurorii care îi vor audia urmând să stabilească dacă iau măsuri preventive în cazul acestora, au precizat sursele citate.

    Percheziţiile sunt făcute de poliţiştii ilfoveni, împreună cu luptători de la Serviciul de Acţiuni Speciale din IPJ Ilfov. Acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

  • Italia: Opt arestări într-o fraudă cu facturi false inclusiv printr-o firmă românească

    Şapte firme cu sediul în Italia, patru cu sediul în Ungaria şi câte una cu sediul în România şi Elveţia sunt suspectate că au emis facturi false pentru a evita să plătească taxe.

    Opt persoane, între care un om de afaceri şi un contabil, au fost arestaţi în cadrul investigaţiei efectuate de către procurori şi poliţia financiară în Perugia (centru), potrivit Ansa, care nu oferă alte precizări.

    Susşecţii riscă să fie acuzaţi de conspiraţie în formă agravată în vederea fraudării taxelor la nivel transnaţional.

    În total, 42 de milioane de euro au fost confiscate de la suspecţi, iar peste 31 de milioane de la comapniile implicate.

    Potrivit site-ului 20min.ch, ancheta a durat peste doi ani şi s-a desfăşurat în regiunile Napoli şi Milano, iar autorităţile italiene au fost ajutate de către cele elveţiene.

    Cifrele, actualizate, sunt importante, comentează site-ul elveţian, care precizează că este vorba, între altele, despre facturi false pentru suma de 160 de milioane de euro, peste 40 de milioane de euro TVA neplătită, 85 de milioane de euro impozabili sustraşi de la plată către fisc.

    Trei persoane au fost plasate în arest preventiv, iar alte cinci sub arest la domiciliu.

  • STUDIU: Peste 50% dintre români dau bani medicilor, dar şi paznicilor din spitale sau laboranţilor

    Studiul din 2014 coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) şi care a fost aplicat la nivel naţional de CSOP relevă faptul că fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere şi administrativ, dar şi pacienţii, care întreţin situaţia prin oferirea de atenţii sau bani.

    Potrivit cercetării, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical.

    Pe durata ultimei spitalizări, 37 la sută dintre respondenţi au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, potrivit declaraţiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.).

    Rezultatele cercetării evidenţiază faptul că mai mult de 50 la sută dintre pacienţi au oferit în mod voluntar astfel de “stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar.

    În acelaşi timp, conform studiului, astfel de “stimulente” au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.

    În aproximativ 10 la sută dintre cazuri în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, relevă studiul. Un procent similar dintre asistentele şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%), care au primit bani sau atenţii, au solicitat acest lucru.

    Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau atenţii sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), dar şi de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/ investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare.

    Deşi consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienţii afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit atenţii sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici.

    În ceea ce priveşte percepţiile referitoare la cauzele fenomenului de corupţie în sistemul public de sănătate cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii români nu sunt motivaţi să rămână să profeseze în ţară fără a fi corupţi (neînregistrându-se diferenţe comparativ cu studiul derulat în 2013).

    Potrivit cercetării, soluţionarea problemei plăţilor informale oferite de către pacienţi personalului medical ar putea fi rezolvată prin existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care pacienţii şi le doresc (29%), prin sancţionarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăţi (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar şi printr-un sistem de plăţi directe, transparente (coplată) (14%).

    Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

    Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se corelează cu nivelul de venituri şi de studii al respondenţilor. Cu cât nivelul de instruire şi venitul subiectului creşte, cu atât salariul
    care ar trebui oferit medicului creşte, a relevat studiul citat.

    Referitor la cauzele identificate de respondenţi pentru nivelul sporit de corupţie percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificaţi o serie de factori: legislativi, administrativi, de control şi de natură personală.

    Dintre factorii legislativi, respondenţii au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariţiei corupţiei în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenţi), precum şi absenţa legislaţiei axate pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%).

    Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenţi au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocraţia excesivă, iar 17% au reclamat incompetenţa personalului de conducere.

    În ceea ce priveşte factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de insuficienţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt, iar 45% de ineficienţa structurilor de control din sistemul medical.

    Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenţi au reclamat ca factor favorizant obişnuinţa pacienţilor de a oferi bani sau atenţii, 29% recunoscând că fenomenul corupţiei poate fi favorizat şi de “complicitatea” pacienţilor, în timp ce 27% fac referire şi la lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate.

    Analizând gradul de cunoaştere a legislaţiei privitoare la semnalarea cazurilor de corupţie, un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcţionează un consiliu etic care are în atribuţii gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Deşi 25% dintre respondenţi ştiu despre această instituţie, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodată.

    În ceea ce priveşte percepţia pacienţilor intervievaţi asupra măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achiziţiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenţi au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existenţa unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente şi consumabile în sectorul sanitar.

    Cercetarea a fost realizată pe un eşantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României, format din 1.076 persoane. Eroarea maximă a studiului este de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%.

    Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Bună Guvernare prin Integritate şi Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

  • Raiffeisen Bank limitează depunerile de numerar consecutive pentru achitarea ratelor, pentru a preveni “protestul” celor cu credite în franci care efectuau depuneri de 1 leu

    După incidentul de miercuri, de la sucurssala Raiffeisen Unirii din Capitală, unde a fost nevoie inclusiv de chemarea Poliţiei pentru a calma spiritele, Raiffeisen a decis să ia câteva măsuri:

    “Raiffeisen Bank a luat nota de intentia unor clienti cu credite in CHF, declarata pe retelele de socializare, de a bloca activitatea unor agentii bancare prin depuneri succesive de sume de valori mici (un leu). Pentru a putea deservi toti clientii nostri am organizat in fiecare agentie cate un ghiseu special dedicat acestor operatiuni, astfel incat toti ceilalti clienti sa poata sa efectueze tranzactiile pentru care vin in agentii.

    In cursul dupa –amiezii de 11 februarie, un grup de 10 clienti a dorit sa faca depuneri succesive de 1 leu sau mai putin intr-una dintre agentiile bancii din Bucuresti in scopul achitarii unor rate.

    Mai multe despre cum se luptă Raiffeisen Bank cu propriii clienţi pe zf.ro

  • Elena Udrea, arestată pentru 30 de zile

     Anunţul a fost făcut de unul dintre avocaţii Elenei Udrea, Marius, Striblea, care a precizat, la ieşirea din sala de judecată, că a fost admisă parţial propunerea anchetatorilor în sensul că judecătorul nu a luat în considerare acuzaţia de spălare de bani.

    Judecătorul ICCJ a admis cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar, dispus anterior de procurorii DNA faţă de Udrea în dosarul Microsoft, cu măsura arestului preventiv şi cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru acuzaţia privind mita luată de la Dinu Pescariu, acuzaţie formulată de procurori după instituirea controlului judiciar.

    Marius Striblea a mai spus că, în opinia sa ca avocat, nu este normal ca toţi cei vizaţi în dosar care au făcut denunţuri împotriva Elenei Udrea să fie în libertate, în vreme ce persoanele care au refuzat să o denunţe pe clienta sa să fie arestate.

    El a mai arătat că există în acest moment persoane care sunt vizate în cazul Microsoft, dar care nu au fost “luate la întrebări” de procurori.

    Avocatul Marius Striblea a precizat de altfel că va contesta decizia, iar judecarea contestaţiei ar putea avea loc luni.

  • NASA vrea să trimită un submarin în spaţiu în jurul anului 2040

    Satelitul Titan este unic în Sistemul Solar prin faptul că este singurul corp ceresc în afară de Terra care are lacuri şi oceane lichide pe suprafaţa sa, informează dailymail.co.uk.

    Totuşi, mările şi oceanele de pe Titan sunt alcătuite din hidrocarburi lichide, iar astrofizicienii de la NASA vor să afle ce se află sub suprafaţa acestora. În acest scop, ei doresc să trimită un submarin care să exploreze cea mai mare parte din emisfera nordică a lui Titan, denumită Kraken Mare.

    Având o suprafaţă de 400.000 de kilometri pătraţi şi o adâncime de circa 300 de metri, Kraken Mare este comparabilă ca mărime cu Marile Lacuri din America de Nord.

    Submarinul pe care îl va construi NASA va cântări aproximativ o tonă şi va folosi un sistem convenţional de propulsie electrică într-o misiune de explorare care va dura 90 de zile.

    NASA spune că intenţionează să trimită acest submarin spre Titan cu ajutorul unei nave spaţiale al cărei design va semăna foarte mult cu cel al vehiculului orbital Boeing X-37.

    Acel vehicul spaţial va rezista intrării hipersonice în atmosfera lui Titan, va lansa submarinul, iar acesta se va scufunda pe fundul oceanelor de hidrocarburi de pe acel satelit natural al planetei Jupiter.

    Atmosfera de pe Titan este în mare parte alcătuită din azot şi metan, presiunea atmosferică este de 1,5 ori mai mare decât cea de pe Terra, iar temperatura medie este de -179 °C.

    Potrivit agenţiei spaţiale americane, submarinul va fi alimentat de un generator radiotermic din clasa Stirling care va propulsa vehiculul şi va produce căldură, împiedicând îngheţarea acestuia.

    “Submarinul va observa – şi, poate, se va folosi în cele din urmă – de curenţii de flux, care respectă un anumit ciclu în fiecare zi de pe Titan, ce echivalează cu 16 zile terestre”, au explicat inginerii de la NASA.

    În general, savanţii estimează că submarinul va călători cu o viteză de un metru pe secundă.

    Dacă Kraken Mare este la fel de adâncă pe cât au estimat oamenii de ştiinţă, atunci această mare de pe Titan ar putea determina ca azotul din rezervoarele de balast să se condenseze în lichid şi să determine scufundarea definitivă a submarinului.

    Pentru a împiedica acest lucru, un piston va amesteca tot timpul carburantul din rezervoare, fără să se mai bazeze doar pe presiunea atmosferică pentru asigurarea unei circulaţii eficiente în tancurile de alimentare.

    Designul acestui submarin a fost creat în cadrul Programului NASA pentru Concepte Avansate şi Inovatoare de către Compass Team, o echipă de cercetători de la NASA Glenn Research Center.

  • Valoarea activelor financiare în administrare ale ING Asigurări a ajuns la 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2014

    În aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 614 milioane de lei, înregistrând o creştere de aproape 10% faţă de anul 2013 (559,6 milioane de lei).

    Portofoliul de contracte noi din 2014 a fost similar celui realizat în anul precedent, creşterea volumului de prime brute subscrise fiind realizată în principal pe fondul revenirii interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked şi a îmbunătăţirii persistenţei în portofoliul de contracte.

    Dacă în 2013 asigurările de tip unit-linked reprezentau un sfert din portofoliul de contracte noi, în 2014 ponderea acestei categorii de produse a crescut la peste 35%.

    Per ansamblu, asigurările de tip unit-linked reprezentau la finalul anului trecut 51% din totalul contractelor în vigoare.

    În acelaşi timp, prima brută medie pentru contractele subscrise în 2014 a fost de 1.702 lei, în creştere cu 10% faţă de prima brută medie a contractelor vândute în 2013.

    În 2014, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor indemnizaţii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 125,9 milioane de lei, cu 3% mai mult faţă de anul precedent. 78% din această sumă, respectiv 98,2 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,34  faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,9 comparativ cu nivelul minim cerut.

     

    Pe segmentul de pensii facultative, activele administrate de fondurile ING au crescut cu peste 30% faţă de 2013.

    Cele două fonduri facultative din administrarea ING Asigurări de Viaţă – ING Activ şi ING Optim – însumau 146.684 de participanţi la sfârşitul anului 2014, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, fondurile de pensii facultative administrate de ING Asigurări de Viaţă au fost alese de 45% dintre participanţii care au încheiat un act individual de aderare de acest fel în 2014.

    Valoarea activelor nete din administrarea celor două fonduri ING era de 506,33(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2014, în creştere cu peste 30% faţă de 2013. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 48,7%(1) (sursa: ASF).

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie brută la fondul ING Activ în 2014 a fost de 102,3 lei (comparativ cu 93,1 lei  în 2013), iar la ING Optim de 113,2 lei (faţă de 102,8 lei în 2013).

    De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2014, fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,72%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,50%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,16% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă spune “În 2014 ne-am consolidat poziţia de lider pe piaţa de asigurări de viaţă printr-o creştere a volumului de prime brute subscrise de 10%, dar şi de administrator preferat pentru participanţii care au încheiat o pensie facultativă.

    Pe segmentul de asigurări de viaţă remarcăm revenirea interesului clienţilor pentru produsele unit-linked şi, în particular, pentru contractele cu primă unică. Astfel, ponderea asigurărilor unit-linked în vânzările din 2014 a fost cu aproape 9 puncte procentuale mai mare decât în 2013, situându-se la un nivel atins ultima dată în urmă cu patru ani.

    În acelaşi timp, tendinţe pozitive care au marcat activitatea noastră în 2014 sunt şi creşterea cu 10% a primei brute medii comparativ cu 2013, dar şi scăderea numărului de clienţi care renunţă la asigurare, rezilierile şi răscumpărările fiind cu 15% mai reduse faţă de 2013.

    Pe segmentul de pensii facultative am terminat anul 2014 cu un număr de aproape 150.000 de participanţi, 45% dintre persoanele care au încheiat un astfel de contract în 2014 alegând unul dintre fondurile din administrarea ING. În acelaşi timp, contribuţiile alocate de participanţi în 2014 pentru fondurile de pensii facultative ING sunt, în medie, cu 10% mai mari ca în 2013.

    2014 este şi anul în care am facut primii paşi în procesul de aliniere a identităţii noastre principiilor NN, dând startul în luna decembrie comunicării directe cu clienţii şi pregătind campaniile de comunicare către publicul larg. Astfel, în timp ce rămânem aceeaşi companie pe care publicul o cunoaşte pentru valorile promovate şi activitatea din ultimii 18 ani, avem planificate în 2015 investiţii importante pentru comunicarea şi construirea noului brand, NN, pentru a realiza cu succes transferul de capital de imagine şi încredere de la brandul actual către cel nou.”

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2014 a fost de 31,18 milioane de lei.

    În anul 2014 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 31,18 milioane lei, comparativ cu 12,5 milioane lei în 2013. Nivelul profitului s-a îmbunătăţit în contextul în care 2014 a adus o diminuare a volumului de investiţii, pe fondul finalizării unor proiecte din trecut.

     

    Pe segmentul de pensii obligatorii, Fondul de Pensii Administrat Privat ING are peste 1,8 milioane de participanţi. La sfârşitul lui 2014, Fondul de Pensii Administrat Privat ING avea în administrare active nete de 7,14(1) miliarde de lei, în creştere cu 36,3% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2013. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2014, în funcţie de active, era de circa 37,4%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    La aceeaşi dată, ING Pensii avea 1.833.997 participanţi în Pilonul II, dintre care peste 97% au platit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    Contribuţia medie brută pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fostde 98 lei, comparativ cu 82,7 lei în 2013.

    De la momentul începerii colectării contribuţiilor (mai 2008) şi până la finalul anului 2014, fondul de pensii obligatorii al ING Pensii a obţinut o performanţă anualizată de 11,61%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,08% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF). 

    Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a Unui Fond de Pensii Administrat Privat: “La finalul anului 2014, Fondul de Pensii Administrat Privat ING înregistra un randament mediu anualizat de 11,61%, în contextul dobânzilor foarte reduse din piaţă. Am continuat, în acelaşi timp, să investim în campanii de informare cu obiectivul de a creşte nivelul de conştientizare în rândul publicului cu privire la necesitatea planificării financiare a pensiei. Proiecte importante în această direcţie au fost susţinerea burselor pentru jurnalişti pe subiecte sociale “Viitor la purtător” şi lansarea platformei www.pensiopedia.ro, ce include informaţii necesare participanţiilor şi prezintă tinerilor modul de funcţionare a sistemului de pensii private.”

  • Samsung lansează în martie două noi versiuni ale smartphone-ului Galaxy, una cu ecran şi pe laterale

    Ambele telefoane vor avea carcase metalice şi cele mai avansate procesoare ale Samsung, au spus sursele, citate de Bloomberg.

    Al doilea model, care va fi prezentat la Mobile World Congress din Spania, va avea doar ecran frontal. Ambele aparate vor fi prevăzute cu ecrane de 5,1 inci, a spus una din surse.

    Samsung a pierdut din cota de piaţă după ce aparatele cu ecrane mai mari ale Apple au realizat vânzări ridicate pe o piaţă creată de gama Galaxy S.

    În aceste condiţii, cea mai mare companie asiatică din sectorul tehnologiei se foloseşte de expertiza în domeniul ecranelor şi cipurilor pentru a-şi recâştiga avantajul în domeniul inovaţiilor şi a revigora profiturile aflate în scădere în ultimele trei trimestre.

    “Samsung are nevoie de un model cu o tehnologie nouă pentru a opri creşterea iPhone şi pentru a se distinge de ceilalţi producători. Cu toate că Samsung continuă să introducă modele ieftine la nivel mondial, pentru a-şi proteja cota de piaţă, viitorul model S este mai important pentru că de acolo vin banii”, a declarat Lee Sang Hun, analist la compania HI Investment & Securities în Seul.

    Compania sud-coreeană a prezentat anul trecut primul său telefon cu ecran cu faţete multiple Astfel, Galaxy Note Edge este prevăzut cu un ecran de 5,6 inci care se prelungeşte şi pe latura dreaptă a aparatului, astfel încât utilizatorii să poată citi mesajele sau ştirile şi din lateral.

    Unul dintre cele două modele care vor fi prezentate în martie va avea un ecran care va acoperi ambele laterale ale telefonului, au precizat sursele.

    Reprezentanţii Samsung au refuzat să comenteze.

    Noile telefoane, dezvoltate sub numele de cod “Project Zero”, vor avea carcase metalice furnizate de BYD Electronic International, subsidiară a BYD, companie chineză deţinută parţial de grupul Berkshire Hathaway, al miliardarului Warren Buffett.

    Samsung a pierdut la limită, în trimestrul trecut, poziţia de lider pe piaţa globală a aparatelor smartphone, fiind egalată de Apple. Ambele companii au livrat în trimestrul încheiat în decembrie 74,5 milioane de smartphone-uri, echivalente cu o cotă de piaţă de 19,6%, potrivit estimărilor Strategy Analytics.

    Aparatele iPhone 6 şi 6 Plus au câştigat teren în China, cea mai mare piaţă din lume, unde cumpărătorii vor aparate cu ecrane mari care să îndeplinească atât rolul de telefon, cât şi de tabletă. Din acest motiv Samsung a avut probleme în China, unde compania este concurată de producătorii chinezi Xiaomi şi Lenovo Group, care oferă telefoane cu sistemul Android, utilizat şi la dispozitivele Galaxy.

    Samsung intenţionează să folosească la noile Galaxy S propriile microprocesoane, renunţând la cele fabricate de Qualcomm, care s-au supraîncălzit în timpul testelor, au declarat luna trecută persoane apropiate situaţiei.

    În ultimul trimestru al anului trecut, profitul net al Samsung a scăzut cu 27%, la 5.290 miliarde woni (4,8 miliarde dolari). Profitul operaţional al diviziei de telefoane mobile s-a redus cu aproape două treimi, la 1.960 miliarde woni (1,8 miliarde dolari).