BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cinepolitica 2015: Pionieri, conspiraţii şi urmele lui Stalin, subiecte în filmele din competiţie

    Din Ucraina înfometată de regimul lui Stalin la nostalgiile foştilor pioneri şi o teorie controversată despre dezastrul de la Cernobîl, filmele trec prin episoade din istoria ţării aflată în prezent în centrul temerilor Europei legate de pacea în regiune, informează organizatorii evenimentului cinematografic.

    Adus în premieră în România de la Festivalul Sundance 2015, unde a câştigat marele premiu al secţiunii World Cinema Documentary, “The Russian Woodpecker”, de Chad Gracia, este un documentar surprinzător care merge pe urmele teoriei conspiraţioniste a unui excentric artist ucrainean, Fedor Alexandrovici, care susţine că în spatele exploziei de la Cernobîl există un motiv întunecat, care implică serviciile secrete sovietice şi o instalaţie militară poreclită “Ciocănitoarea rusească”, din cauza zgomotului constant emis.

    “Unul dintre cele mai atractive şi mai inventive documentare de anul acesta de la Sundance”, scria The Hollywood Reporter, despre debutul lui Chad Gracia. În perioada filmărilor, prietenul artistului şi cameramanul Artem Rîzhikov a fost ţinta lunetiştilor la protestele din Kiev.

    Despre acţiuni ale poliţiei secrete ale lui Stalin vorbeşte “The Guide”, de Oles Sanin, propunerea Ucrainei la Oscarul pentru cel mai bun film străin şi un succes de casă autohton anul trecut, când acţiunile regimului lui Vladimir Putin au afectat profund populaţia. Plasat în 1930, în timpul campaniei de înfometare şi de epurare a regimului stalinist, care a dus la moartea a aproximativ 10 milioane de oameni, filmul spune povestea unui băieţel de 10 ani martor la uciderea tatălui său, un inginer american venit în URSS să construiască socialismul.

    O abordare cinematografică fascinantă, o combinaţie de live action şi tablouri vii alb-negru, drama emoţionantă “In the Crosswind”, de Martti Helde, urmăreşte traseul unei mame estoniene şi a fiicei ei, care încearcă să găsească drumul spre casă după ce au fost deportate în Siberia la ordinul lui Stalin, în 1941.

    “Deşi vorbeşte despre evenimente care s-au întâmplat acum mai bine de şapte decenii, recenta anexare a Crimeei îi conferă un sens imediat, urgent”, nota Variety. Filmul a concurat în secţiunea Contemporary World Cinema la Festivalul de la Toronto şi a câştigat premii importante la Talinn, Göteborg, Salonic şi Varşovia.

    Ce vieţi duc acum foştii pioneri din anii de final ai Uniunii Sovietice? Ce s-a ales de visele lor de atunci în Rusia de azi? “Pioneer Heroes”, regizat de Natalia Kudriashova, glisează între trecut şi prezent, într-un film dens, cu o imagine remarcabilă. Trei personaje, trei vieţi în Moscova de azi: Olga suferă atacuri de panică, Andrei îşi umple zilele jucându-se pe computer, iar Katia are vise neliniştitoare. Filmul vine în competiţia Cinepolitica de la Festivalul de la Berlin, unde a concurat în Panorama.

    Celelalte trei titluri anunţate în competiţia Cinepolitica sunt “The State-Mafia Pact/ La Trattativa”, de Sabina Guzzanti, “NN”, de Héctor Galvez, şi “Labyrinth of Lies”, al lui Giulio Ricciarelli, toate aduse în premieră în România.

    Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica va avea loc între 26 şi 30 aprilie, la Cinema Studio şi Cinema Elvira Popescu.

    Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte) din Bucureşti. Evenimentul este finanţat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).

  • Ministrul Muncii propune sindicatelor din sănătate şi asistenţă socială o lege separată de salarizare

    Prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas, Marius Sepi, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că în întâlnirea de miercuri cu reprezentanţii Guvernului, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a avansat o propunere privind scoaterea sistemului sanitar şi a asistenţei sociale din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

    “Ne-a cerut ca în şapte zile să ne gândim dacă am vrea ca sănătatea şi asistenţa socială să iasă din Legea salarizării unitare. (…) Urmează ca noi să ne consultăm şi să decidem”, a spus Marius Sepi.

    Dacă sindicaliştii îşi vor da acordul, ar urma să fie elaborată o lege separată care să stabilească salarizarea angajaţilor din domeniile sănătate şi asistenţă socială.

    La întâlnirea de miercuri au participat ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop.

    În cadrul întâlnirii s-a mai discutat despre extinderea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate, creşterea procentului acordat spitalelor publice din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi adoptarea unui nou regulament de acordare a sporurilor.

    Ministrul pentru Dialog Social a precizat, într-un comunicat de presă, că următoarea întâlnire va avea loc în perioada 20-25 mai.

    Întâlnirea de miercuri a fost stabilită din 7 aprilie, când sindicaliştii Federaţiei Sanitas au protestat la sediile ministerelor Sănătăţii, Muncii şi Finanţelor, cerând creşterea veniturilor tuturor angajaţilor din sănătate şi din asistenţă socială.

    Sindicaliştii au mai cerut punerea în aplicare a legislaţiei de salarizare specifică sistemului sanitar şi de asistenţă socială, elaborarea unui nou regulament de sporuri, asigurarea unei finanţări adecvate a unităţilor sanitare de stat, reglementarea funcţionării reţelei de medicină şcolară, respectarea normativelor de personal şi rezolvarea situaţiei contractului colectiv de muncă pentru sectorul “Sănătate. Activităţi sanitar-veterinare” de către Consiliul Naţional Tripartit.

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, declara atunci că veniturile personalului din sănătate ar putea fi majorate din a doua jumătate a acestui an. Bănicioiu preciza că va susţine demersurile federaţiei sindicale privind elaborarea şi aplicarea unui nou regulament de sporuri pentru sistemul sanitar.

    Reprezentanţii Fderaţiei Sanitas spuneau atunci că în cadrul discuţiilor li s-a transmis că până în 31 mai va fi supusă dezbaterii publice noua lege de salarizare a angajaţilor din sistemul bugetar, iar până în 15 mai va fi adoptat noul regulament de sporuri pentru sistemul sanitar.

    “Tot în luna mai va fi emis ordinul privind reglementarea calităţii de persoană fizică independentă a sistemului medical. Începând cu 1 iulie 2015, ministrul Sănătăţii s-a angajat să identifice soluţii pentru asigurarea creşterii veniturilor salariaţilor din sistem”, preciza Federaţia Sanitas.

  • Cinci filme japoneze, proiectate în premieră naţională la Festivalul Filmului Japonez de la Cluj – Napoca

    Andrei Aroneţ, organizatorul manifestării din partea cinematografului Victoria din Cluj-Napoca, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că filmele vor fi subtitrate în limba engleză, intrarea la proiecţii fiind liberă.

    “Cinci filme japoneze de succes, de dragoste, comedie şi desene animate vor fi proiectate în premieră naţională în cadrul primei ediţii a Festivalului Filmului Japonez care va avea loc în perioada 20 – 23 aprilie la cinema Victoria din Cluj-Napoca. Filmele vor fi subtitrate în limba engleză, intrarea la proiecţii fiind liberă”, a spus Aroneţ.

    Potrivit acestuia, filmele sunt producţii recente, din anii 2009 – 2013, semnate de regizori niponi ai generaţiei tinere, recunoscuţi şi premiaţi în festivaluri din întreaga lume.

    “Sperăm ca acest festival să devină unul de tradiţie în Cluj-Napoca, mai ales că sunt foarte multe persoane interesate de cultura japoneză”, a adăugat organizatorul.

    Festivalul Filmului Japonez va fi deschis, luni seară, de ambasadorul Japoniei în Româniai, Keiji Yamamoto, care va asista la proiecţia filmului “După ce cad florile”.

    Organizatorii evenimentului sunt Ambasada Japoniei în România, Japan Foundation şi cinematograful Victoria.

  • Grecia a cerut FMI amânarea plăţilor din împrumutul accesat de la instituţie, dar a fost refuzată

    FMI a convins guvernul de la Atena să nu facă nicio cerere oficială în acest sens, potrivit surselor cotidianului britanic.

    Discuţiile dintre oficialii greci şi reprezentanţii FMI au avut loc la începutul lunii aprilie, încercarea Greciei de a obţine o amânare a termenelor la care trebuie să facă plăţile către FMI fiind un semn că guvernul elen întâmpină dificultăţi din ce în ce mai mari pentru a achita salariile şi pensiile, precum şi tranşele către creditorii internaţionali.

    Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranşe din împrumutul luat de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să plătească 760 de milioane de euro către FMI.

    Potrivit calendarului de returnare a împrumutului, Grecia trebuie să achite 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Oficiali ai FMI au afirmat în mai multe rânduri că modificarea programului de returnare a împrumutului ar putea fi efectuată numai în cadrul unei revizuiri mai ample a întregului pachet de bailout încheiat cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI în 2010.

    Creditorii externi nu sunt siguri că Executivul de la Atena va putea să înapoieze Fondului sumele prevăzute în calendarul iniţial pentru luna mai.

    Dacă guvernul elen nu ar reuşi să achite una dintre tranşele către FMI conform calendarului, Grecia ar deveni prima economie dezvoltată din istorie care ar rămâne în urmă cu plata datoriilor către Fond. Printre ţările care s-au aflat în această situaţie se numără Republica Democrată Congo şi Zimbabwe.

    Randamentele obligaţiunilor Greciei cu maturitate în 2017 au urcat joi cu 267 de puncte de bază, la 26,43%, în urma publicării informaţiilor legate de încercarea guvernului de la Atena de a amâna calendarul plăţilor către FMI.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Guvernul de la Atena mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Miniştrii din zona euro au cerut guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

    Înţelegerea din februarie prevede prelungirea pachetului de bailout cu patru luni, până la finalul lunii iunie.

    Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au început în această săptămână să vorbească în mod deschis despre posibilitatea de a nu ajunge la un acord cu guvernul de la Atena în legătură cu reformele pe care acesta să le implementeze. Eşuarea negocierilor ar putea duce la intrarea în incapacitate de plată a ţării şi chiar la ieşirea din zona euro.

    În acest context, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) a retrogradat miercuri cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiţii, de la B- la CCC+, cu perspectivă negativă, invocând înrăutăţirea condiţiilor economice şi financiare, pe fondul incertitudinii alimentate de negocierile prelungite dintre guvernul grec şi creditorii săi.

  • Motivele privind pensiile speciale ale parlamentarilor: Un drept firesc, echitabil şi compensatoriu

    În concluzia la propunerea legislativă se menţionează că se doreşte ”creşterea calităţii şi performanţei Parlamentului, prin profesionalizarea acestora ca urmare a creşterii atractivităţii şi motivarea specialiştilor din diferite domenii, atât din sectorul public, cât şi din cel priivat, să candideze la alegerile parlamentare”.

    EXPUNEREA DE MOTIVE

    În plus, parlamentarii iniţiatori doresc ”alinierea parlamentarilor români la principiile care guvernează, indemnizaţiile şi regimul pensiilor parlamentarilor din Parlamentul European (PE) şi a majoritării Parlamentelor din statele membre UE.

    Se doreşte, de asemenea, abordarea unitară, prin aplicarea ”aceloraşi principii privind salarizarea/pensionarea acelor care iniţiază/aprobă legile (parlamentarii) cu cei care pun în aplicare legile ( magistraţii).

    Iniţiatorii mai spun în concluzie că prin proiectul de lege se elimină ”discriminarea dintre parlamentari, cărora li s-au tăiat pensiile cu caracter specific fucnţiei, în august 2010 şi celelalte categorii de pensii speciale, cărora li s-au întregit pensiile: aviatori, personal diplomatic şi consular parţial), sau care au deja iniţiative legislative, aflate în dezbatere parlamentară: Curtea de Conturi, personalul diplomatic şi consular, funcţionarii parlamentari, grefierii.

    Propunerea mai vrea să ”stopeze discriminările create de categoriile cărora li s-au tăiat pensiile, dar care în prezent sunt în plată prin recâştigarea drepturilor în instanţă şi a celor care au pierdut în instanţă acest drept”.

    În expunerea de motive se precizează că dispoziţiile prezentei legi au în vedere ”rolul Parlamentului ca putere se stat, răspunderea şi complexitatea pe care o presupune exercitarea demnităţii de parlamentar pentru garantarea integrităţii, independenţei şi imparţialităţii în faţa naţiunii”.

    ”Întrucât Parlamentul României are calitatea de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, principalele funcţii ale Parlamentului sunt de a adopta legi, de a desemna şi revoca unele autorităţi publice şi de a exercita controlul parlamentar asupra guvernării. Fiind organul suprem reprezentativ al poporului, Parlamentul exercită puterea ce aparţine poporului, fapt ce îl legitimează să supravegheze modul de înfăptuire a politicii statului”, se precizează în expunerea de motive la propunerea legislativă.

    Iniţiatorii consideră că ”din perspectiva rolului ce îl are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate în respectarea şi îndeplinirea intereselor cetăţenilor, prin interzicerea deputaţilor şi a senatorilor de a exercita orice altă funcţie de autoritate publiă sau activitate comercială incompatibilă cu statutul de parlamentar.

    ”Astfel, acordarea dreptului la indemnizaţia pentru limită de vârstă apare ca o necesitate ce îşi are esenţa în statutul parlamentar care impune anumite criterii specifice activităţii îndeplinite de parlamentari, în exercitarea mandatului”, mai menţionează parlamentarii iniţiatori care apreciază că interdicţiile impuse parlamentarilor în exercitarea altor funcţii justifică instituirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă.

    ”Exercitarea mandatului de deputat sau senator nu presupune relaţii de muncă instituţionale”, spun parlamentarii, arătând că în elaborarea legii, au avut în vedere distincţia dintre salariu şi indemnizaţia de parlamentar, în sensul Codului Muncii.

    Iniţiatorii mai precizează că parlamentarii ”nu au calitatea de angajaţi, activitatea lor desfăşurându-se în slujba Poporului şi nu a Parlamentului României”.

    ”Neavând calitatea de angajaţi, parlamentarii nu beneficiază de prevederile articolului 10 din Codul Muncii. Prin urmare, indemnizaţia de parlamentar conform legii 96/2006 nu reprezintă salariu şi la aceasta nu se adaugă sporurile prevăzute în legislaţia muncii, afectând astfel valoarea punctului de pensie”, spun iniţiatorii proiectului de lege.

    Astfel, ”interdicţiile şi incompatibilităţile impuse parlamentarilor, similare cu cele ale magistraţilor, fac imposibilă suplimentarea contribuţiilor la asigurările sociale de stat, pe durata exercitării mandatului, astfel că acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se impune la şi o măsură compensatorie”.

    Parlamentarii mai arată în expunerea de motive că, în elaborarea legii, s-au avut în vedere prevederile constituţionale şi legislaţia în vigoare, reglementările ţărilor comunitare şi aplicarea acesteiea printr-o politică corectă de respectare a drepturilor fosştilor deputaţi şi senatori.

    Ei mai afirmă că această lege ”creează un cadru de normalitate necesar pentru recunoaşterea activităţii desfăşurată în Parlament şi dă un punct de responsabilitate deputaţilor şi senatorilor aflaţi în exercitarea mandatului şi a misiunii pentru care au fost aleşi în serviciul certăţenilor”.

    ”Iniţiativa legislativă astfel cum a fost elaborată recunoaşte un drept al deputaţilor şi senatorilor pentru perioada când au activat doar în cadrul Parlamentului, activitate ce implică un grad sporit de responsabilitate în respectarea şi îndeplinirea intereselor cetăţenilor, prin obligarea deputaţilor şi senatorilor de a nu exercita nicio altă funcţie incompatibilă cu statutul de parlamentar”, mai menţionează documentul depus la Parlament.

    Prin urmare, se arată în concluzie, ”la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, deputaţii şi senatorii au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă, ca un drept firesc, echitabil şi compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară”.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

    “Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a 3 mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
    Cuantumul îl reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de pensionare. Pentru mandate incomplete indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. Indemnizaţia se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui deputat sau senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. Indemnizaţia de parlamentar se cumulează cu cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public precum şi cu orice alte venituri realizate. Indemnizaţia este supusă impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, se suportă din bugetul de stat. Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în MO”, se arată în proiect.

  • Băsescu: “Penibilii de la transporturi”, poate un subiect la consultările de la Cotroceni?

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a sugerat, joi, pe Facebook, că la consultările pe care preşedintele Klaus Iohannis le va avea luni cu partidele politice, “penibilii de la transporturi” poate ar trebui să fie un subiect de discuţie.

    “Miron Mitrea, Ludovic Orban, Dan Şova, Relu Fenechiu şi, în sfârşit, ultimul pe listă, adus cu mari sacrificii de la Cluj pentru a completa galeria de incompetenţi de la transporturi, Ioan Rus au vânturat românilor hărţi cu mii de kilometri de autostrăzi. De fiecare dată,Comisia Europeană le-a dat cu hărţile în cap, etichetându-i ca fiind incompetenţi”, a scris fostul preşedinte, explicâd că România are un Masterplan pentru construcţia de autostrăzi adoptat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 16/1999.

    Băsescu susţine că ”guvernele PSD-iste au adăugat în anexa acestei ordonanţe tot soiul de bazaconii conform intereselor baronimii, dar şi pe măsura incompetenţei miniştrilor transporturilor care n-au priceput elementarul, că pot utiliza bani europeni prioritar pentru autostrăzi care fac parte din coridoarele pan-europene IV şi IX (ca de altfel şi la calea ferată)”.

    Fostul şef al statului mai spune că aceşti miniştri ”au cheltuit enorm pentru tot soiul de noi master-planuri” şi îl sfătuieşte pe actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, să dea în lucru autostrăzile Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu/Ploieşti – Buzău – Focşani – Albiţa şi Centura Bucureşti – Sud, “autostrăzi încă neexecutate faţă de Masterplanul din 1999” şi care trebuie făcute întrucât altfel România nu va mai primi bani europeni pentru alte autostrăzi.

    O altă sugestie făcută de Traian Băsescu este includerea pe lista de priorităţi a autostrăzii Craiova – Piteşti: “Cu siguranţă aveţi argumentul puternic al existenţei uzinei Ford şi ar putea fi acceptat de Comisie pentru noul exerciţiu bugetar”.

    Într-un alt mesaj, postat pe Facebook tot joi şi adresat “propagandiştilor mincinoşi” care susţin că el nu a vrut să se construiască autostrăzi, Traian Băsescu publică numele oficialilor care au semnat şi contrasemnat Ordonanţa nr. 16/1999, adoptată de Guvernul Radu Vasile.

    Ordonanţa de Guvern pentru aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România, publicat în Monitorul Oficial nr. 39 din 29 ianuarie 1999, a fost contrasemnată de ministrul Transporturilor de atunci Traian Basescu şi de Bujor Bogdan Teodoriu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

    Consultările între preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor parlamentare pe tema legislaţiei electorale, dar şi pe alte teme de actualitate vor avea loc luni, 20 aprilie, a anunţat, joi, Administraţia Prezidenţială.

    Consultările vor viza “stadiul legislaţiei electorale, inclusiv cel al reglementărilor necesare asigurării dreptului de vot al românilor care trăiesc în afara graniţelor”.

    De asemenea, pe agenda întâlnirilor se vor mai afla “discuţii referitoare la procedurile parlamentare de încuviinţare a cererilor de urmărire penală, reţinere, arestare sau percheziţie a membrilor Parlamentului, precum şi alte teme de interes public”.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat, miercuri, la Cluj, că speră ca până la sfârşitul lunii mai să primească aprobarea de la CE pentru Masterplanul de transport.

  • Fostul şef al FMI Rodrigo Rato, anchetat pentru spălare de bani

    Potrivit ziarului spaniol, fostul ministru al Finanţelor, din cadrul Partidului Popular (PP), a solicitat în 2012 o amnistie fiscală. Solicitarea sa era legală, dar publicaţia online Vozpopuli îl acuză că a “spălat” bani “murdari” în afara Spaniei, înainte să-i declare, şi anume în paradisuri fiscale din Gibraltar şi Insulele Virgine.

    Potrivit Vozpopuli, anchetatorii au descoperit că Rato a beneficiat de o regularizare fiscală atunci când au verificat o plată în valoare de şase milioane de euro pe care acesta a primitr-o de la Lazard, unde a lucrat înainte de Caja Madrid, într-un cont offshore, în 2011, după lansarea acţiunilor Bankia pe piaţă.

    “Este o problemă personală şi nu cred că sunt obligat să fac vreo declaraţie”, a declarat Rato, care nu a negat şi nici nu a confirmat dezvăluirea.

    El este vizat deja în altă anchetă vizând perioada în care a fost preşedintele băncii de economii Caja Madrid, care a dat faliment.

    Potrivit Vozpopuli, Rato este una dintre cele 31.000 de persoane care au solicitat o amnistie fiscală, oferită de către administraţia PP a premierului Mariano Rajoy în 2012 cu scopul de a scoate la lumină, potrivit unor estimări ale autorităţilor, 25 de miliarde de euro ascunşi în conturi offshore.

    Însă deoarece oferta nu a produs rezultatul dorit iniţial, Guvernul a redus nivelul penalităţilor şi a permis contribuţii în numerar. Această decizie ar fi permis spălarea banilor.

    Agenţia fiscală a anunţat în februarie că anchetează 705 contribuabili suspectaţi că ar fi folosit amnistierea pentru a spăla bani.

    Rato a fost inclus pe lista de 705 suspecţi, care a fost transmisă Serviciului pentru prevenirea spălării banilor şi capitalurilor (Sepblac), potrivit surselor guvernamentale citate.

    Întrebat dacă a fost anchetat de către această agenţie, Rato a declarat pentru El Pais că nu a fost notificat că este anchetat de Sepblac.

    Actualul ministru de Finanţe, Luis de Guindos, a refuzat să ofere detalii suplimentare cu privire la ancheta pentru spălare de bani, potrivit Euronews. “Am o datorie de confidenţialitate”, a declarat el, adăugând că “singurul lucru pe care-l pot spune este că toate instituţiile statului se vor conforma procedurilor judiciare”

    În cazul în care Rato va fi găsit vinovat că a folosit amnistia pentru a spăla bani, probabil că vor apărea întrebări dacă Guvernul a încercat sau nu să acopere faptele, potrivit postului paneuropean.

    Rato, care a condus FMI în perioada 2004-2007 şi a fost vicepremier şi ministru al Economiei la sfârşitul anilor ’90 şi începutul anilor 2000, face obiectul altei anchete, asupra perioadei în care a fost preşedintele Caja Madrid, care a dat faliment, şi succesoarei ei, Bankia.

    Un judecător de instrucţie îi consideră pe Rato şi pe predecesorul său, Miguel Blesa, responsabili de abuzuri în legătură cu carduri bancare de credit. Membri ai Consiliului de Administraţie şi manageri au primit “carduri negre”, cu un plafon lunar, pentru cheltuieli pe care să le folosească în scopuri personale. Aceste carduri nu au fost declarate la Agenţia fiscală, iar sumele cheltuite lunar nu au fost incluse în “salariul” beneficiarilor.

    În total, 83 de directori executivi şi membri ai Consiliului de Administraţie au acumulat cheltuieli în valoare 15,5 milioane de euro, constând, între altele, în călătorii, consumaţii în restaurante de lux şi bijuterii, potrivit ziarului spaniol.

    Rato este investigat, de asemenea, pentru modul în care Bankia a fost cotată pe bursa spaniolă, anchetatorii suspectând fraude şi falsificare de documente.

  • Târgul Imobiliar Naţional: Aproape 2.000 de locuinţe, investiţii totale de peste 100 milioane de euro, lansate pe piaţa din Bucureşti

    “Investitorii rezidenţiali au început să reapară pe piaţa bucureşteană. Unii au reluat proiecte începute în criză, dar stopate în aşteptarea unor vremuri mai bune, alţii văd acum un moment bun pentru astfel de investiţii şi încep proiecte noi. Cel mai important este faptul că preţurile cu care aceşti dezvoltatori vin pe piaţă sunt aproape identice cu ale apartamentelor vechi din zonele respective”, a declarat Vlad Vlăsceanu, directorul tIMOn.

    Astfel, o garsonieră nouă în zona Militari – Lujerului costă 33.000 de euro, iar una în Delea Veche are un preţ de 39.900 euro, ambele egale cu locuinţe similare vechi în aceste zone. Mai mult, un apartament cu 2 camere la Unirea este comercializat cu 67.000 euro, iar unul cu 3 camere cu 101.000 euro. În Theodor Pallady, pentru două camere preţul este de 45.000 de euro, iar o garsonieră în Piaţa Sudului costă 39.900 euro.

    Printre cele mai importante proiecte lansate la târg se numără cel dezvoltat de grupul Gindi, în parteneriat cu firma Real-Sol, GVI Town. Investiţia se ridică la 20 de milioane de euro, iar complexul va cuprinde 324 de apartamente, dezvoltate în zona Mihai Bravu.

    Grupul spaniol Hercesa lansează la tIMOn a doua fază a complexului Vivenda din Titan, cu 300 de apartamente, investiţie de peste 15 milioane de euro. Hercesa a construit în prima fază a proiectului peste 400 de apartamente.

    Coldwell Banker aduce în premieră la tIMOn trei ansambluri rezidenţiale, Downtown Unirii Apartments (40 de apartamente), Traian Central Apartments (10 apartamente) şi Metrocity Academiei (230 de unităţi).

    De asemenea, sub brandul New City Residence vor fi lansate şase proiecte în Fundeni, Vitan, Mihai Bravu, Alba Iulia, Zizin şi Dudeşti, cu peste 600 de locuinţe.

    Şi Adama, parte a grupului Immofinanz, începe vânzarile la tIMOn pentru proiectul Evocasa Serenia din Berceni, cu 77 unităţi, investiţie de 3 milioane de euro.

    Hoshen Holdings, reprezentata de Isaac Hoshen, co-fondatorul Adama, lansează ansamblul Reveria Pallady43. La câţiva ani după ce a vândut Adama, s-a reîntors in România pentru a investi în domeniul rezidenţial.

    Tot la tIMOn se lansează complexurile Pallady Lofts şi Caisului Residence, cu 86 de apartamente în zona Fundeni, precum şi Cartierul Tamisa, un ansamblu de 51 de case aparţinând unui investitor belgian.

    Târgul Imobiliar Naţional tIMOn a început joi, 16 aprilie 2015, în pavilionul expoziţional din Piaţa Constituţiei din Bucureşti şi va fi deschis până duminică, între orele 10.00 – 20.00.

  • Fotografii rare cu Marilyn Monroe, expuse în Polonia

    Municipalitatea din acest oraş situat în vestul Poloniei a achiziţionat acele fotografii la o licitaţie organizată în 2014, plătind suma de 6,4 milioane de zloţi (1,6 milioane de dolari), potrivit presei locale, iar această colecţie urmează să reprezinte una dintre principalele atracţii turistice din Wroclaw, care va fi una dintre cele două capitale culturale europene în 2016.

    Colecţia este alcătuită din peste 3.000 de clişee fotografice şi include imagini şi cu alte actriţe celebre, precum Audrey Hepburn, Grace Kelly, Judy Garland şi Marlene Dietrich.

    Fotografiile au fost realizate pe platourile de filmare, în cinematografe, în timpul unor sesiuni fotografice şi cu ocazia unor evenimente private.

    Un număr de 47 de imagini cu Marilyn Monroe, inclusiv celebra “Ballerina Sitting”, au fost prezentate criticilor şi fotografilor de artă marţi, în timp ce expoziţia, intitulată “Good day, Marilyn”, va fi deschisă pentru public în luna iulie.

    Milton H. Greene, care a lucrat pentru reviste de prestigiu, precum Vogue şi Harper’s Bazaar, s-a împrietenit cu Marilyn Monroe după o şedinţă fotografică. Cei doi au înfiinţat apoi împreună o companie de producţie, iar Marilyn Monroe s-a mutat pentru o vreme în casa în care fotograful locuia cu familia lui. În acea perioadă, Milton H. Greene a realizat foarte multe fotografii cu vedeta americană. Milton H. Greene a murit în 1985, la vârsta de 63 de ani.

    Polonia a obţinut aceste imagini de la omul de afaceri din Chicago Dino Matingas, la începutul anilor 1990, în urma unui scandal uriaş, declanşat de un proiect de răscumpărare a datoriei de stat a Poloniei.

    Un prim set din acele fotografii au fost vândute cu 750.000 de dolari, la o licitaţie care a fost organizată în Polonia, în anul 2012.

  • Peste 10.000 de români pleacă în străinătate de 1 mai. Majoritatea preferă Marea Neagră

    Deşi majoritatea turiştilor aleg Bulgaria sau vacanţele sub 100 de euro, se remarcă în ultimii ani o nouă categorie de turişti, care caută să îmbine city break-urile cu litoralul, la un preţ mult mai mic
    decât în plin sezon, arată agenţia.

    “Vacanţa de 1 mai se planifică de cele mai multe ori cu câteva săptămâni înainte şi ofertele se selectează dupa preţ, în primul rând. Dacă oferim tarife cu 30% mai mici decât în plin sezon, românii sunt tentaţi să renunţe la Bulgaria, în favoarea unor oferte mai atractive, chiar dacă ceva mai scumpe. Anul acesta am vândut foarte bine sejururile în Roma, Lisabona şi Cipru, în ultimele două putându-se face şi plajă, pentru că şi vremea va permite. Pentru o astfel de vacanţă, bugetul ajunge în jur de 500 de euro de persoană”, a spus Daniela Dumitrică, director de marketing la Paralela 45.

    Un circuit de 5 zile la Roma, care include transport cu avionul, transfer şi cazare la hotel de 4 stele, cu mic dejun inclus şi însoţitor de grup şi tur, costă 389 euro, fără taxe de aeroport incluse.

    Circuitul la Lisabona include 3 nopţi de cazare la hotel de 4 stele, cu mic dejun, transport cu avionul şi transfer, tur de oraş de jumătate de zi cu autocar şi ghid local în Lisabona, precum şi însoţitor român de grup, la preţul de 420 euro. Taxele de aeroport nu sunt incluse. În Cipru, ofertele pornesc de la 395 euro pentru un sejur de 7 nopţi cu demipensiune, transport cu avionul şi transfer.

    “Alte circuite care încep să fie căutate sunt în Amsterdam, Helsinki şi Sankt Petersburg. Cu 395 de euro, românii pot merge la Amsterdam, pachetul incluzând patru nopti de cazare la hotel de 4 stele cu mic dejun, transport avion, transfer şi însoţitor. Circuitul la Helsinki şi Sankt Petersburg costă 740 de euro şi include 6 nopţi de cazare cu mic dejun la hoteluri de 4 stele, intrări la obiective turistice şi transfer cu avionul, precum şi însoţitor de grup român”, se mai arată în comunicat.

     

    Paralela 45, înfiinţată în urmă cu 25 de ani, deţine o reţea naţionala formată din 40 de agenţii directe sau în franciză, a încheiat anul trecut cu afaceri de 40 de milioane de euro şi are aproape 200 de angajaţi. Pe lângă turismul individual şi cel intern, turism corporate, chartere şi bilete de avion, Paralela 45 organizează peste 100 de circuite pe toate continentele.

    Pentru anul în curs, agenţia şi-a propus să atingă un volum al afacerilor de peste 45 de milioane de euro.

    Principalii concurenţi ai agenţiei sunt Christian Tour, Eximtur, Mareea, Perfect Tour şi Happy Tour.