BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Băsescu a promulgat Legea de abrogare a art. 276 din Codul Penal privind presiunile asupra justiţiei

    Legea de abrogare a articolul 276 din Codul Penal a fost adoptată de Parlament, după ce preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea ei pe motiv că ar afecta independenţa justiţiei.

    Preşedintele Traian Băsescu a atacat, la începutul lunii octombrie, la Curtea Constituţională, legea de abrogare a articolului 276 din Codul Penal privind presiunile asupra justiţiei, pe motivul independenţei justiţiei, arătând că sunt cazuri de “campanii furibunde” împotriva magistraţilor, “declaraţii ticăloase ale unora din dubă”.

    În sesizarea către Curtea Constituţională trimisă de şeful statului se arăta că legea este neconstituţională deoarece contravine articolelor 1, 30 şi 124 din Constituţie.

    Textul de lege a cărui abrogare a fost votată de Parlament prevede că ”fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă”.

    “Din păcate, Parlamentul şi-a menţinut poziţia, pentru că eu am trimis o dată la Parlament legea, propunând să nu se abroge acest articol. Parlamentul, Guvernul de asemenea a încuviinţat abrogarea acestui articol, atac legea aşa cum ea a fost votată de Parlament cu acceptul Guvernului, o atac la Curtea Conbstituţională. Motivul fundamental pentru care o atac este legat de independenţa justiţiei. Avem cazuri pe care le trăim cu ochii noştri, campaniile furibunde pe care le-a dus trustul Intact împotriva procurorilor, judecătorilor, declaraţiile ticăloase ale unora de prin dubă: «I-am dat bani şefului DNA şi preşedintei Înaltei Curţi». De aceea, cel puţin în acest stadiu, menţinerea acestui articol pentru independenţa justiţiei este necesar”, afirma Băsescu în sesizarea către Curtea Constituţională.

    El a adăugat că speră ca la CC să aibă câştig de cauză, arătând că Guvernul susţine abrogarea articolului 276 “în numele unei iluzorii libertăţi de exprimare”.“Atac propunerea legislativă de abrogare la CC în speranţa că acolo voi avea câştig de cauză dacă nu am avut în relaţia cu Guvernul care susţine abrogarea articolului în numele unei iluzorii libertăţi de exprimare. Libertatea de exprimare are limitele ei până când afectează dreptul tău la imagine, dreptul tău la o viaţă decentă şi nesupusă oprobiului public doar pentru că cineva are interes să murdărească imaginea unui magistrat”, a arătat şeful statului.

    Pe 4 noiembrie, Curtea Constituţională a respins sesizarea făcută de preşedintele Traian Băsescu referitoare la proiectul de abrogare a articolului 276 din Codul Penal privind presiunile la adresa justiţiei.

    Astfel, abrogarea articolului 276 din Codul Penal rămâne valabilă.

  • Moloţ ar fi condiţionat acordarea de fonduri comunei Turdaş de modul în care se vota la alegeri

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), este audiat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la CJ, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mircea Moloţ ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, în 31 octombrie, procurorii au extins urmărirea penală in rem în acest dosar, pentru “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    Anchetatorii arată că, în 19 octombrie, Mircea Moloţ s-ar fi folosit de autoritatea dată de funcţia publică pe care o deţine în virtutea faptului că îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, pentru direcţionarea unor fonduri guvernamentale către bugetul comunei Turdaş, în tranşe, contrar dispoziţiilor legale, “suma finală fiind condiţionată de modul în care alegătorii din comuna respectivă îşi vor exprima opţiunea de vot” la alegerile prezidenţiale.

    De asemenea, tot în 31 octombrie a fost extinsă urmărirea penală in rem şi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În cazul acestei fapte, procurorii au date că SC Viva Construct a executat lucrările de asfaltare în localitatea Aurel Vlaicu, deşi nu avea autorizaţie şi contract, plăţile fiind făcute ilegal.

    Anchetatorii susţin că aceste aspecte sunt susţinute şi de convorbirea telefonică purtată de către Viorel Rotar, director tehnic la CJ Hunedoara, cu un angajat al SC Viva Construct SRL, la data de 20 iunie 2014, precum şi de convorbirea telefonică purtată de Vasile Axinte, administrator şi acţionar al aceleiaşi firme, cu un angajat al CJ Hunedoara, în 25 iunie.

    “Lucrările de asfaltare realizate de Viva Construct pe o distanţă de 2 km nu au la bază un contract legal încheiat, ci o comandă, cei doi interlocutori confirmând faptul că au dificultăţi în justificarea consumului de materiale pe situaţii de lucrări”, se mai arată în documentele citate.

    La percheziţiile care au fost făcute în 7 noiembrie, procurorii DNA Alba au ridicat documente din biroul preşedintelui CJ Mircea Ioan Moloţ, şi cel al vicepreşedintelui Tiberiu Ioan Balint, nicio persoană nefiind dusă atunci la audieri.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara declara că procurorii au ridicat din locuinţa sa “o sumă de bani”, “18 coli din care două pagini de ziar”, CV-ul unei persoane şi “un bileţel găsit într-un plic cu bani”.

    Moloţ a spus că procurorii l-au întrebat despre legăturile sale cu anumite firme, din care de unele societăţi ştia, de altele nu. Moloţ a adăugat că a citit ulterior în presă că este vorba despre unele lucrări făcute “pe licitaţie” de Apa Prod, nu de Consiliul Judeţean, adăugând că nu ştie despre ce este vorba.

    “E o societate care într-adevăr este în subordinea CJ, dar eu habar nu am când se face şi ce se face. E problema firmei şi responsabilitatea ei, nu am tangenţă cu licitaţiile respective. (…) Am citit comunicatul DNA şi pe cuvânt de onoare am aflat că este vorba despre o firmă care este a ginerelui meu sau e angajat el acolo. Suntem două familii diferite, fiecare cu afacerile lui, fără să mă intereseze cine şi ce contracte are”, a declarat Moloţ.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, la acea dată director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie.

    Anunţul pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor aferente contractului a fost publicat de SC Apa Prod SA pe SEAP în 16 septembrie 2011, iar în 21 noiembrie 2011, SC Viva Construct a început lucrările de execuţie, deşi atunci nu era atribuit contractul. Societatea a încasat pentru acest contract, până la sfârşitul anului 2011, suma de 1.481.669 de euro, se arată în documentele citate.

    În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik, potrivit sursei citate.

    Ulterior, în perioada iunie 2012-martie 2013, Mircea Ioan Moloţ i-ar fi solicitat lui Victor Arion să avantajeze şi SC Euro Cons Expert SRL, societate controlată tot de Vasile Axinte, în cadrul procedurii de atribuire a lotului nr. 2 “Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara”, din contractul de lucrări aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

    Victor Arion ar fi participat direct la conceperea ofertei depuse pentru acest contract de către SC Euro Cons Expert SRL, în condiţiile în care activitatea membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) cu finanţare europeană era avizată de acesta, iar datele privind organizarea procedurii de achiziţie îi erau disponibile în calitate de director general al SC Apa Prod SA, beneficiarul procedurii de achiziţie, se mai arată în documentele citate.

    În martie 2013, contractul de lucrări a fost atribuit SC Euro Cons Expert SRL, valoarea acestuia fiind de 3.756.744 de lei.

    În schimbul sprijinului primit de la Mircea Ioan Moloţ pentru încheierea acestui contract, SC Viva Construct SRL a asfaltat strada din satul Mărtineşti, unde preşedintele CJ Hunedoara deţine un imobil, în condiţiile în care firma nu avea proiect tehnic sau autorizaţii de construire, iar contravaloarea lucrărilor fusese stabilită în sarcina executantului, conform aceloraşi documente.

    Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi vicepreşedintele Biroului Politic Naţional al PNL. El este preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Anterior, între 2000 şi 2004, Mircea Moloţ a fost viceprimar al Devei.

  • Tatuajele cu Nelson Mandela sunt tot mai răspândite în Africa de Sud la un an de la moartea acestuia – FOTO

    La 5 decembrie 2013, când Mandela a decedat la vârsta de 95 de ani, Mpumelelo, în vârstă de 27 de ani, a decis să se tatueze. “Este artistic şi este o amintire pentru toată viaţa. Într-o zi le voi explica şi copiilor mei”, a declarat el.

    După trei ore de incizie şi un cost considerabil de 364 de euro, respectiv cât un salariu de muncitor, el contemplă rezultatul într-o oglindă şi se declară mulţumit. “Este exact ce voiam, merită”, a declarat el.

    Mpumelelo nu este singur. Din Johannesburg şi până în Cape Town, saloanele de tatuaj remarcă această modă Mandela. Nu este vorba doar despre tatuaje cu figura lui Mandela, ci şi cu frazele celebre rostite de acesta, aforisme precum: “Am parcurs acest drum lung către libertate. Am încercat să nu ezit”.

    “Devine într-adevăr popular în acest zile”, mărturiseşte Chris De Villiers, artist la un salon de tatuaj din Cape Town. “Şi nu a devenit aşa de la o zi la alta, ci a crescut lent şi sigur”.

    Nadia Smith, angajată la un alt salon din Johannesburg susţine că a realizat cinci tatuaje Mandela de la moartea liderului sud-african.

    “Am fost întotdeauna un fan al lui. El a trecut prin încercări şi a continuat să meargă înainte”, afirmă Marcel Bosthumus, în vârstă de 21 de ani, venit dintr-un mic oraş minier pentru a-şi face un tatuaj.

    Să ai un tatuaj cu Mandela, aşa cum alţii îşi tatuează delfini sau trandafiri sau capete de mort, te încurajează să îi urmezi exemplul fostului şef de stat.

    “Lecţia cea mai importantă pe care mi-a servit-o este că trebuie să ierţi pentru a avansa”, explică Leeshan Ramasamy, în vârstă de 42 de ani.

    Militant antiapartheid când era student, Leeshan a ales ca model un portret al lui Mandela, cu zâmbetul pe buze, îmbrăcat într-una dintre cămăşile africane colorate pe care le purta în timpul preşedinţiei.

  • Camera Deputaţilor: Exercitarea profesiei de bonă se face cu contract individual de muncă sau PFA

    Proiectul prevede că exercitarea profesiei de bonă se face în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă şi o persoană juridică sau prin desfăşurarea activităţii bonei ca persoană fizică autorizată.

    Profesia de bonă se va exercita cu respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, cu egalitatea de şanse şi nediscriminare, asigurarea unei îngrijiri personalizate şi individualizate fiecărui copil, respectarea demnităţii copilului şi ascultarea opiniei copilului, ţinând cont de vârstă şi de gradul de maturitate.

    Beneficiarul serviciilor de îngrijire şi supraveghere oferite de bonă este copilul care necesită supraveghere şi îngrijire pe timpul zilei.

    Potrivit propunerii legislative, va putea exercita profesia de bonă orice persoană fizică dacă îndeplineşte condiţia de a fi cetăţean român sau străin, cu domiciliul/reşedinţa, de regulă, în aceeaşi localitate cu domiciliul/reşedinţa copilului, cetăţean străin cu drept de muncă în România care posedă un titlu oficial de calificare recunoscut sau echivalat pentru profesia de bonă, aptă din punct de vedere medical, psihologic, de a avea capacitate deplină de exerciţiu, de a nu avea antecedente penale.

    Documentele în acest sens se reînnoiesc anual.

    În desfăşurarea activităţii, bona îndeplineşte cel puţin următoarele atribuţii: îngrijirea şi supravegherea copilului; hrănirea copilului; acordarea primului-ajutor în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului; informarea reprezentanţilor legali ai copilului cu privire la evoluţia acestuia, precum şi informarea de urgenţă a angajatorului referitor la apariţia unor situaţii deosebite cu privire la copil; însoţirea copilului la activităţi recreative, culturale, artistice, sportive şi şcolare proprii vârstei sau sprijinirea acestuia pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi, precum şi realizarea de activităţi de educare şi dezvoltarea de abilităţi de viaţă.

    Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestei propuneri legislative.

  • DNA: Bunurile de 150 de milioane de euro sechestrate în 2014 vor intra în patrimoniul statului peste patru-cinci ani

    “Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este creşterea eficienţei statului în a identifica bunurile care au fost dobândite din infracţiuni şi care urmează să fie confiscate. Nu suntem nici măcar pe aproape de un ideal, de ceea ce ne-am dori, dar s-a ajuns la un punct în care doar DNA, în 2014, până acum, a instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri care valorează 150 de milioane de euro”, a spus Bulancea, la o dezbatere organizată în cadrul proiectului “Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, finanţat de Uniunea Europeană.

    Bulancea a adăugat că bunurile sechestrate de procurori vor intra efectiv în posesesia statului, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

    “Ţinând cont că aceste bunuri sechestrate în 2014 vor fi implicate în nişte hotărâri de condamnare în România peste trei, patru, cinci ani, abia atunci vom putea vorbi că aceste bunuri vor intra efectiv în patrimoniul statului. Fiind vorba de bunuri efectiv sechestrate – 416 imobile, 93 de autoturisme – sunt bunuri a căror valorificare va trebui să se realizeze relativ uşor”, a spus consilierul Laurei Codruţa Kovesi.

    Marius Bulancea a adăugat că imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

    Potrivit unei statistici a Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni (ONPCCRCI), în 2013, valoarea bunurilor sechestrate se ridică la peste 434 milioane de euro. Pe de altă parte, valoarea bunurilor confiscate conform notificărilor ANAF este de doar 7,6 milioane de euro.

    Aceste date statistice au fost analizate în cadrul aceleiaşi dezbateri referitoare la implicaţiile la nivel european şi naţional ale criminalităţii financiare şi economice, în mod specific pe problema confiscării extinse şi a recuperării bunurilor provenite din infracţiuni. Evenimentul este inclus în proiectul “Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, finanţat de Comisia Europeană.

  • Peste jumătate din companiile are activează în industria cărnii prezintă un risc de insolvenţă peste medie

    Dupa patru ani consecutivi in care companiile din industria de prelucrare a carnii au sacrificat eficienta de ansamblu a activitatii in favoarea dezvoltarii comerciale si mentinerii cotelor de piata, in 2013 se continua evolutia favorabila din punctul de vedere al volumului vanzarilor (sectorul inregistrand a treia crestere anuala consecutiva cu 7% a cifrei de afaceri cumulate), fiind insotita pentru prima data si de o restabilire a profitabilitatii (rata neta de 1,71% din cifra de afaceri). Dar aceasta redresare nu este insa nici pe departe de natura a restabili echilibrul financiar de ansamblu al companiilor din sector, potrivit unei cercetări lansate de compania specializată pe asigurări de credit Coface.

    Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, pe parcursul anului 2013, 347 de companii si-au desfasurat activitatea în acest sector, generând o cifră de afaceri cumulată de 5,4 miliarde de lei şi 20.000 de locuri de munca, ambii indicatori fiind în creştere cu 7% şi, respectiv, 4% comparativ cu anul anterior.

    Restabilirea profitabilitatii, reusita pe parcursul ultimului an financiar, nu este insa nici pe departe de natura a restabili echilibrul financiar de ansamblu al companiilor din sector, fapt care se reflecta in analiza situatiilor bilantiere si a indicatorilor financiari calculati pe baza lor. Astfel, doar 50 companii din acest sector înregistreaza o cifră de afaceri anuală mai mare de cinci milioane de euro, reprezentând aproximativ 90% din veniturile înregistrate la nivelul întregului sector. Restul companiilor fie nu au desfasurat nicio activitate economica relevanta in 2013, fie inregistreaza o cifra de afaceri < 100 K/ EUR/ an, nefiind foarte relevante din punct de vedere valoric.  Aproximativ 40% dintre companiile ce activeaza in acest sector au inregistrat o scadere a cifrei de afaceri pe parcursul anului 2013 comparativ cu anul anterior, in conditile in care sectorul, la nivel consolidat, a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de 7%. Mai mult decat atat, in contextul in care sectorul, la nivel consolidat, a reusit sa-si imbunatateasca performanta prin trecerea pe profitabilitate, circa 40% dintre companii au inregistrat o deteriorare a rezultatului net. In aceste conditii se poate spune ca mediul concurential al sectorului poate fi clasificat drept unul cu agresivitate peste medie.

    Pe parcursul anului 2013, in sectorul analizat se observa o scadere semnificativa a investitiilor fata de anul precedent, cand au fost alocate sume importante pentru extinderea activelor corporale detinute. Cifrele indica si faptul ca, in anul 2013, s-a inregistrat o invechire mai accelerata a activelor, comparativ cu ritmul de innoire a acestora, ceea ce evidentiaza trecerea de la o etapa de investitii (anul 2012), la o etapa de conservare (anul 2013).

    La nivelul intregului portofoliu, Coface Romania a analizat un esantion relevant de 127 de companii care isi desfasoara activitatea in domeniul analizat si care genereaza aproximativ 85% din totalul cifrei de afaceri inregistrate la nivelul intregului sector. S-a constatat ca 57% dintre companii prezinta un risc de insolventa peste medie, iar 1 din 4 companii incadrate in aceasta categorie inregistreaza un risc ridicat; 35% dintre companii efectueaza platile foarte lent, sau nu respecta conditiile contractuale.

     

  • Leancă, nemulţumit de rezultatul obţinut în alegerile parlamentare moldovene

    “Nu este un rezultat care să mă bucure”, a declarat premierul şi vicepreşedintele PLDM, care ar obţine 23 de mandate de parlamentar, cu opt mai puţine ca în 2010, citat de postul ProTV Chişinău, în această şedinţă a Executivului în care a vorbit despre alegeri şi opţiunile moldovenilor.

    “Le mulţumesc celor care au susţinut cursul integrării europene al ţării noastre, pentru care am pledat şi eu şi noi toţi”, a spus el.

    Absenţilor la urne care s-au declarat dezamăgiţi, şeful Guvernului le-a transmis că le-a înţeles “întocmai” mesajul, “şi anume ca reformele să nu mai fie amânate, fiindcă un astfel de vot nu va mai exista”. “Ori facem reforme, ori vom fi înlăturaţi la următorul scrutin”, a avertizat el.

    În opinia sa, viitorul Guvern are “ultima şansă” să demonstreze instituţiilor europene că va duce la bun sfârşit lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei.

    El a avertizat, în deschiderea şedinţei, că este vorba despre “o ultimă şansă să pornească lupta cu corupţia la cel mai dureros şi cel mai înalt nivel. O ultimă şansă să demonstreze că insttuţiile europene nu au mizat degeaba pe forţele care au afirmat că integrarea europeană este singura cale de modernizare a (Republicii) Moldova”.

    Potrivit ultimelor date – parţiale – furnizate de Comisia Electorală Centrală, pe primul loc se menţine Partidul Socialist (PSM), cu 20,95% din voturile exprimate. Partidul Liberal-Democrat (PLDM) a obţinut 19,75%, Partidul Comuniştilor (PCRM) 17,83%, iar Partidul Democrat (PDM) 15,94%. Partidul Liberal (PLM) a obţinut 9,45% din sufragii.

     

  • Herman Van Rompuy va primi peste 500.000 de euro în următorii trei ani după încheierea mandatului

    Van Rompuy, care şi-a încheiat luni mandatul de preşedinte al Consiliului European, va continua să fie plătit aproximativ o jumătate din salariul pe care îl avea în această funcţie. Astfel, suma totală se va ridica la 508.667 de euro, până în decembrie 2017.

    După această perioadă, Van Rompuy va primi o pensie în valoare de aproximativ 66.000 de euro pe an.

    Potrivit unui oficial european, condiţiile acordării pensiilor şi indemnizaţiilor sunt stabilite de toate statele membre ale Uniunii, printr-o decizie a Consiliului European.

    În următoarele 18 luni de la încheierea mandatului de preşedinte al Consiliului European, Van Rompuy trebuie să ceară permisiunea înainte de a accepta să lucreze în altă parte. Această regulă are ca scop prevenirea unor situaţii de conflict de interese.

  • Un tânăr român de 28 de ani şi-a construit o firmă de 50 de milioane de lire sterline. Nu are maşină şi stă cu chirie

    Emi Gal are 28 de ani şi este CEO al Brainient, o afacere online prezentă pe mai multe continente. Televiziuni din ţări precum Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma produsă de Brainient pentru a face publicitate pe tablete şi telefoane, scriu cei de la stirileprotv.ro.

    Concret, Brainient este o soluţie de integrare a anunţurilor publicitare în cadrul conţinutului vizionat pe dispozitive mobile.

    “Avem clienţi care rulează campanii pe mai multe pieţe, precum Brazilia sau Singapore”, a declarat Emi Gal în cadrul unui interviu acordat celor de la The Guardian. “Coordonăm toate aceste campanii de la sediul din Londra, având de asemenea oameni de vânzări în multe alte locaţii.”

    Deşi are o situaţie financiară foarte bună, tânărul nu are maşină şi locuieşte cu chirie într-unul dintre cele mai active cartiere din Londra, Soho. Emi Gal împarte apartamentul cu un amic, şi el antreprenor de succes.

    Emi Gal a fost pasionat de informatică de când era copil. La 10 ani s-a apucat să creeze cărţi de vizită pentru profesorii din şcoala sa; ulterior a învăţat să programeze şi a făcut site-uri. La 19 ani a pornit prima sa firmă, iar câteva luni mai târziu a închiriat un birou pe Calea Dorobanţi, notează sursa citată.

    Compania lui Emi Gal, Brainient, este în prezent evaluată la 50 de milioane de lire sterline.

  • PMB vrea să cumpere o autospecială de intervenţie la incendii, în valoare de peste 400.000 de euro

    “Autospeciala este destinată intervenţiei la stingerea incendiilor în mediu urban cu străzi înguste ce nu permit accesul autovehiculelor cu dimensiuni de gabarit mari, în zonele afectate de fenomene meteo periculoase sau calamităţi, punându-se accentul pe deplasarea rapidă, realizarea în scurt timp a dispozitivului de intervenţie şi utilizarea apei cu randament de stingere ridicat în spaţii închise, la misiuni de descarcerare şi pentru acordarea primului ajutor calificat”, se arată în caietul de sarcini aferent procedurii.

    Contractul este estimat la 1,46 milioane lei fără TVA şi va avea o durată de 200 de zile de la data atribuirii.

    Achiziţia va fi finanţată integral de la buget local.

    Furnizorul autospecialei va fi selectat printr-o licitaţie deschisă, ofertele putând fi depuse până la 14 ianuarie.