BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Serbia nu se alătură sancţiunilor UE împotriva Rusiei

    “Nimeni nu ne-a întrebat în legătură cu aceste sancţiuni, când au fost introduse. Apartenenţa la UE este obiectivul nostru strategic, dar în acelaşi timp nu am impus şi nu vom impune sancţiuni Rusiei”, a spus premierul sârb.

    Vucic a mai spus şi că Serbia ia foarte în serios mesajul că statele candidate trebuie să se abţină de la explorarea unor noi oportunităţi comerciale cu Rusia, după ce autorităţile de la Moscova au interzis importurile de alimente din UE, transmite Bloomberg.

    Rusia a anunţat în această lună interzicerea timp de un an a importurilor anumitor alimente din Uniunea Europeană şi Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident din cauza conflictului din Ucraina.

    În 2013, UE a exportat în Rusia fructe în valoare de 1,26 de miliarde de euro şi legume de 769 de milioane de euro.

    Serbia, care a început negocierile de aderare la UE în ianuarie, a mărit vânzările de alimente în Rusia cu 68%, în primul semestru, la 117 milioane de dolari, fiind posibil ca până la sfârşitul acestui an să atingă 300 de milioane de dolari, potrivit Camerei de Comerţ din Belgrad.

    “Ne aşteptăm ca statele partenere să se abţină de la măsuri care să profite de noile oportunităţi de comerţ. Serbia ar trebui să-şi alinieze politicile economice cu cele ale UE, până la momentul aderării”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Serbia nu va introduce subvenţii de stat pentru a stimula comerţul cu Rusia, a mai spus Vucic. Statul sârb a încheiat un acord de comerţ liber cu Rusia în anul 2000, fiind menţinute unele tarife, pentru pui, brânzeturi, zahăr, ţigări, vehicule şi anvelope.

    Vucic nu vrea să irite Bruxelles-ul, dar încearcă în acelaşi timp să nu strice relaţiile cu Moscova, care este deja nemulţumită din cauza sprijinului pentru Ucraina, a arătat Djordje Vukadinovic, analist la institutul New Serbian Political Thought din Belgrad.

  • Meciurile României din preliminariile Euro-2016, difuzate exclusiv la TVR

    Pe 7 septembrie, echipa naţională a României joacă la Atena cu reprezentativa de fotbal a Greciei primul meci din bătălia pentru Euro-2016. Partida, care va fi transmisă în direct de TVR 1, TVR HD şi tvrplus.ro începând cu ora 21.45, este revanşa pe care România speră să o obţină în faţa Greciei, echipă care a răpit tricolorilor calificarea la Cupa Mondială FIFA Brazilia 2014, după barajul din noiembrie 2013.

    Echipa României are şansa de a se califica la primul turneu final după o pauză de 8 ani, ultima prezenţă a României la un turneu final fiind cea de la Euro-2008.

    Un număr de 53 de ţări vor încerca să obţină calificarea la Euro-2016, echipa României urmând să joace în preliminarii 10 meciuri.

    Astfel, telespectatorii TVR vor putea urmări cele zece partide: Grecia – România (7 septembrie), România – Ungaria (11 octombrie), Finlanda – România (14 octombrie), România – Irlanda de Nord (14 noiembrie), România – Insulele Feroe (29 martie 2015), Irlanda de Nord – România (13 iunie 2015), Ungaria – România (4 septembrie 2015), România – Grecia (7 septembrie 2015), România – Finlanda (8 octombrie 2015) şi Insulele Feroe – România (11 octombrie 2015). Toate meciurile vor fi precedate şi urmate de studiouri de dezbateri.

    În această toamnă, TVR continuă o tradiţie începută în 1960, la preliminariile primului turneu european de fotbal. De atunci, TVR a transmis, o dată la patru ani, meciurile României în calificările pentru Campionatul European. Din 1960 până în prezent s-au disputat 14 ediţii, Euro-2016 fiind ediţia cu numărul 15.

  • Circa 200 de cineaşti, între care Sylvester Stallone, au semnat o petiţie împotriva mişcării Hamas

    Grupul activist pro-Israel Creative Community for Peace a făcut publică o listă cu numele a aproximativ 200 de staruri de la Hollywood, printre care se numără şi actorul Kelsey Grammer, regizorii Ryan Kavanaugh şi Sherry Lansing, precum şi producătorul Aaron Sorkin, care au semnat o petiţie în care critică “ideologiile de ură şi genocid” ale grupării Hamas.

    Printre semnatarii petiţiei se numără şi actorii Sarah Silverman, Minnie Driver, Mayim Bialik, Josh Charles, Tony Goldwyn şi Roseanne Barr, vedeta de televiziune Bill Maher, regizorii Ivan Reitman şi William Friedkin, realizatorii de show-uri Diane English şi Doug Ellin, precum şi producătorii Avi Arad şi Scooter Braun.

    Documentul arată că grupării “Hamas nu i se poate permite să lanseze rachete asupra oraşelor israeliene şi nici să îşi ţină poporul ostatic”.

    “Spitalele sunt pentru a vindeca, nu pentru a ascunde arme. Şcolile sunt pentru a învăţa, nu pentru a lansa rachete. Copiii sunt speranţa noastră, nu scuturile noastre umane”, se mai arată în petiţia citată.

    Această petiţie vine în urma declaraţiilor pro-Israel ale lui Jon Voight, care i-a criticat pe actorii Penelope Cruz şi Javier Bardem – care au denunţat într-o scrisoare deschisă incursiunea armată a Israelului în Fâşia Gaza, calificând-o drept “genocid”-, starul american spunând despre cei doi că sunt “ignoranţi” în ceea ce priveşte istoria Israelului şi antisemiţi.

    Mai multe personalităţi spaniole, printre care actorii Penelope Cruz, Javier Bardem şi regizorul Pedro Almodovar, au denunţat, într-o scrisoare deschisă, incursiunea armată a Israelului în Fâşia Gaza, descriind această acţiune ca fiind “un genocid”. Mai mult decât atât, aceştia au lansat un apel către Uniunea Europeană pentru “a condamna atentatele terestre, maritime şi aeriene împotriva civilizaţiei palestiniene din Fâşia Gaza”.

    Totuşi, Javier Bardem a declarat că el şi soţia sa nu sunt antisemiţi şi că au fost înţeleşi greşit. “Semnătura mea a fost doar o pledoarie pentru pace”, a spus Bardem într-o declaraţie de presă. “Distrugerile şi ura generează doar mai multă ură şi mai multe distrugeri”, a mai spus acesta, care a explicat că a criticat răspunsul militar al Israelului în Gaza şi nu pe israelieni, faţă de care are un mare respect şi simte o profundă compasiune.

    Cel puţin 2.100 de persoane au murit, în Fâşia Gaza, începând din 8 iulie, când Israelul a lansat operaţiuni militare după asasinarea a trei adolescenţi israelieni de către membri ai grupării Hamas şi pe fondul atacurilor cu rachete.

    Israelul va continua operaţiunile militare împotriva mişcării Hamas “cât va fi necesar”, până la restabilirea securităţii, a anunţat premierul Benjamin Netanyahu, citat de AFP.

  • Angela Merkel doreşte o soluţie la conflictul din Ucraina care să nu ofenseze Rusia

    “Vreau să găsesc o soluţie care să nu ofenseze Rusia”, a declarat Merkel la o zi după vizita la Kiev.

    “Trebuie să dialogăm. Nu trebuie să avem decât o soluţie politică. Rezolvarea conflictului pe calea armelor nu duce nicăieri”, a spus Merkel.

    “Poporul ucrainean trebuie să aibă posibilitatea de a-şi alege calea”, a subliniat Merkel.

    Dacă ucrainenii ar alege să adere la Uniunea Euroasiatică creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, europenii nu ar privi această situaţie cu ostilitate, pentru că Europa doreşte relaţii bune cu Moscova, a explicat cancelarul german.

  • Petro Poroşenko: Vom face totul pentru pace, dar nu vom sacrifica suveranitatea Ucrainei

    “A venit vremea ca pacea să se instaureze în zona Donbas. Administraţia ucraineană va face totul, în colaborare cu partenerii europeni, pentru a se ajunge la pace. Dar acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei”, a declarat Poroşenko, potrivit AFP.

    La rândul său, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a afirmat la Kiev că integritatea teritorială a Ucrainei este “esenţială”. “Semnificaţia vizitei mele este că Guvernul german consideră că integritatea teritorială a Ucrainei este esenţială”, a declarat Merkel într-o conferinţă de presă organizată împreună cu Petro Poroşenko.

  • Angela Merkel anunţă crearea, în curând, a unui fond de 500 de milioane euro pentru estul Ucrainei

    “Ne amintim cu toţii de Planul Marshall destinat Europei postbelice. Pot spune astăzi că acesta este Planul Merkel, destinat reconstruirii infrastructurii în Donbas”, a spus Poroşenko.

    “A venit vremea ca pacea să se instaureze în zona Donbas. Administraţia ucraineană va face totul, în colaborare cu partenerii europeni, pentru a se ajunge la pace. Dar acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei”, a spus Poroşenko.

    Angela Merkel a pledat, în cursul vizitei la Kiev, pentru instituirea unui armistiţiu bilateral în regiunile separatiste din estul Ucrainei. “Pentru a obţine succesul, trebuie să fie două părţi. Nu se poate ajunge la pace în mod unilateral. Sper că discuţiile cu Rusia vor fi încununate de succes. Planul există, trebuie să fie urmat de acţiuni”, a spus Merkel, pledând pentru un armistiţiu bilateral în estul Ucrainei.

    Angela Merkel nu a exclus posibilitatea adoptării unor noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei după trimiterea unui convoi în estul Ucrainei. “Nu putem exclude posibilitatea de a analiza noi sancţiuni, dacă nu vor exista progrese în rezolvarea crizei”, a spus Merkel.

    Întrebată despre anexarea regiunii Crimeea de către Rusia, Angela Merkel a catalogat acţiunea drept “ilegală”, explicând că, dacă Europa ar recunoaşte legitimitatea acestei situaţii, ar fi ameninţată integritatea teritorială a tuturor ţărilor europene.

    Angela Merkel a afirmat că integritatea teritorială a Ucrainei este “esenţială”. “Semnificaţia vizitei mele este că Guvernul german consideră că integritatea teritorială a Ucrainei este esenţială”, a spus Merkel.

  • Ponta: Pe 10-15 septembrie cel târziu, preşedintele va avea legea privind reducerea CAS revotată

    Victor Ponta a fost întrebat ce se întâmplă cu proiectul de lege privind reducerea CAS, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Eu nu fac parte din Senat, dar am discutat cu preşedintele Senatului, cu domnul Tăriceanu. Săptămâna aceasta, Biroul Politic al Senatului, din care fac parte toate partidele, a decis să se finalizeze lucrările în comisiile de specialitate, iar luni se dă votul final la Senat. De la Senat merge la Camera Deputaţilor, iar după ce votează şi Camera Deputaţilor, preşedintele României nu mai are voie să respingă proiectul, trebuie să-l promulge, cu excepţia situaţiei în care va sesiza Curtea Constituţională, dar, de respins, nu mai poate să-l mai respingă. Luni seară cred că e votat de Senat şi pleacă la Camera Deputaţilor. Nu ştiu de cât timp are nevoie Camera Deputaţilor, o săptămână-două probabil, dar, din toate calculele rezultă că, pe 10-15 septembrie cel târziu, preşedintele va avea legea revotată pe biroul său şi nu mai poate, de data aceasta, să o respingă”, a spus Ponta.

    Conducerea Senatului a decis, luni, să amâne cu o săptămână sesiunea extraordinară a acestui for pentru reexaminarea legii privind reducerea CAS cu 5% de la 1 octombrie, anunţa liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a transmis, luni, o scrisoare liderilor grupurilor parlamentare ale PNL şi PDL din Cameră prin care îi informa că solicitarea lor cu privire la organizarea unei sesiuni extraordinare în 19 august este lipsită de temei juridic.

    “Având în vedere faptul că, în acest moment, nu se află pe agenda Camerei Deputaţilor cererea de reexaminare a preşedintelui României asupra Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, fiind înaintată Senatului României ca primă Cameră sesizată cu această lege, şi ţinând cont de condiţionalităţile impuse de Constituţia României şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, în vederea iniţierii procedurilor legale de convocare a unei sesiuni extraordinare, cererea formulată de liderii grupurilor parlamentare PNL şi PDL este lipsită de temei juridic”, preciza Zgonea într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Parlamentarii ACL împreună cu parlamentari de la alte formaţiuni politice au depus semnăturile necesare pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, pe data de 18 august, respectiv pe 19 august pentru a se dezbate legea privind reducerea CAS.

  • Ponta: 23 August e o zi specială. Acum 70 de ani, Regele Mihai şi România au trecut de partea binelui

    Premierul a făcut aceste declaraţii, sâmbătă, la Monumentul Eroilor din Bistriţa, unde a avut loc un ceremonial militar-religios de comemorare a victimelor Primului Război Mondial, eveniment inclus în calendarul Zilelor Bistriţei 2014 la care a asistat şi vicepremierul Liviu Dragnea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Vreau să mă alătur mesajului de pace, mesajului de înţelegere a istoriei zbuciumate a acestui oraş, a acestei regiuni, a acestei ţări şi a acestui continent. Întreaga Europă a comemorat, în 2014, o sută de ani de la începutul Primului Război Mondial, cel care a adus atâtea distrugeri, cel care a pierdut atâtea vieţi. Românii din Bistriţa şi din Transilvania au suferit pierderile Primului Război Mondial cu doi ani înainte faţă de cei de peste Carpaţi. Ştiu foarte bine cum regimentul de aici, din Bistriţa, în care erau români, maghiari, saşi, transilvăneni a participat încă din 1914 şi a plătit tributul de sânge în acel Prim Război”, a spus Victor Ponta.

    El a adăugat: “Europa şi noi toţi nu am învăţat lecţia Primului Război”, aşa încât a urmat “al doilea, şi mai devastator cu şi mai multe victime şi distrugeri”.

    “Azi (sâmbătă – n.r.) e o zi specială pentru România pentru că, în urmă cu 70 de ani, pe 23 August 1944, Majestatea sa Regele Mihai şi România au trecut de partea forţelor binelui şi (România – n.r.) a adus tributul de sânge pentru eliberarea Transilvaniei, a Ungariei, a Slovaciei, a întregii Europe de sub ceea ce a fost coşmarul nazist. Cred că, de data aceasta, poate am învăţat din lecţiile trecutului. Vreau să cred că, la o sută de ani după acel an 1914, Europa ştie că pacea, înţelegerea, bunăstarea, toleranţa între toţi locuitorii Europei, între toţi cei care vor binele acestui continent şi al acestei ţări este, de fapt, soluţia pentru viitor. Vreau să mulţumesc pentru acest mesaj pe care Bistriţa îl transmite”, a spus Ponta.

    Premierul le-a mulţumit militarilor români, adresându-se celor de la Brigada 81 Mecanizată Bistriţa, prezenţi la ceremonial, pentru că îşi fac datoria faţă de “România, faţă de comunitatea civilizată, faţă de cei care luptă împotriva răului care mai există în lume”.

    “Vă urez tuturor cât mai multă pace. Vreau să învăţăm din ceea ce a fost rău în trecut şi vreau să trăim în România şi în Europa într-un continent şi o ţară mult mai fericită decât a fost înainte“, a afirmat premierul.

    Victor Ponta a explicat, ulterior, într-o declaraţie de presă, prezenţa sa la Bistriţa prin aceea că a răspuns invitaţiei primarului Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), la Zilele Bistriţei 2014, sărbătoarea oraşului la care participă, de regulă, şi reprezentanţi ai oraşelor din Germania, Franţa, Polonia şi Italia cu care Bistriţa este înfrăţită.

    “Am asistat la un moment deosebit în care nu doar primarul Bistriţei, ci şi reprezentanţi ai unor oraşe din Germania, Polonia, Franţa şi Italia au comemorat împlinirea a 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial, când milioane de oameni şi-au pierdut viaţa. (…) Trecutul e trecut, dar important e să învăţăm din el şi să nu mai facem aceleaşi greşeli”, a spus premierul.

    La comemorarea victimelor Primului Război Mondial a asistat şi ministrul pentru Păduri, Doina Pană, mai mulţi primari şi şefi de instituţii, dar şi zeci de bistriţeni. Cu acest prilej au fost eliberaţi o sută de porumbei albi.

  • La doar şase luni de la Olimpiade, Soci a devenit un oraş fantomă – FOTO

    Au trecut doar şase luni de la Jocurile Olimpice de la Sochi, însă Rosa Khutor, una din locaţiile centrale, arată ca un oraş fantomă, scriu cei de la Business Insider. Dovada vine de la fotograful rus Alexander Belenkiy, care a postat mai multe fotografii cu spaţiile abandonate.
     
    Rosa Khutor se află aproape de oraşul Krasnaia Poliana, fiind locul de desfăşurare a evenimentelor de ski şi snowboarding. Fotograful numeşte locul “lipsit de viaţă” şi notează că barurile şi restaurantele operează la doar 5% din capacitatea maximă.
     
     
    Olimpiada de la Soci a costat 51 de miliarde de dolari, iar o mare parte din aceşti bani a mers către construirea satelor olimpice şi a pârtiei de ski. Guvernul rus a mai cheltuit aproape 9 miliarde de dolari pentru un drum care leagă Krasnaia Poliana de localitatea Adler.

  • Bilanţul Heineken din timpul crizei: profituri cumulate de peste 200 de milioane de euro, trei şefi şi o fabrică mai puţin

    Heineken, unul dintre cei mai mari producători locali de bere, a realizat profituri cumulate de peste 200 mil. euro în perioada 2008-2013, fiind singurul berar care a rămas pe plus în fiecare dintre aceşti ani, în condiţi­ile în care ceilalţi jucători s-au luptat cu pierderile. Olandezii au realizat marje de profit cuprinse între 8 şi 18%, iar cu acestea au devenit cel mai profitabil berar activ pe piaţa românească.

    Prezenţi pe o piaţă considerată de oligopol de către Consiliului Concurenţei, Heineken are în portofoliu 23 de mărci de bere, cel mai extins portofoliu local, care acoperă toate segmentele. Doar doi ani de scădere a avut Heineken în România în intervalul analizat, ultimul fiind 2013, când afacerile s-au contractat cu aproximativ 5%.

    Reprezentanţii Heineken nu au făcut niciun comentariu pe marginea rezultatelor din această perioadă până la închiderea ediţiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro