BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada14-20 iulie

    14-17.07
    Sesiune plenară a Parlamentului European (Strasbourg)

    14.07
    Eurostat anunţă datele producţiei industriale a UE în luna mai

    16.07
    Reuniunea Consiliului European (Bruxelles)

    16 iulie
    Festivalul muzical internaţional “Vară magică” (Ateneul Român, Bucureşti)

    17.07
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    17.07
    Eurostat publică datele UE privind inflaţia în iunie şi producţia în construcţii în mai

    18.07
    BCE difuzează datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în luna mai

    19.07
    Clubbing: The Mission In The Park (Parcul Herăstrău, Bucureşti)

    până la 30.10
    Expoziţia “ZooMonetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede” (Muzeul Antipa, Bucureşti)
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Activitatea din construcţii continuă să piardă teren

    Tendinţa din primele trei luni ale anului a indict un volum de construcţii mai mic cu 8,9%.

    Pe grupe, în ultimul an cel mai mult au scăzut lucrările de reparaţii capitale, care s-au diminuat cu 19,7%, urmate de lucrările de construcţii noi, mai mici cu 8,2%, în timp ce volumul de lucrări de întreţinere şi reparaţii curente a coborât cu 6,8%. Volumul de lucrări de construcţii inginereşti s-a contractat cu 29%, iar cel pentru clădiri rezidenţiale s-a majorat cu 90%.

  • O problemă a Estului: dependenţa de exporturile către Germania

    CNBC scrie că o încetinire a creşterii economice din Germania ar afecta în primul rând economiile din Europa Centrală şi de Est ale căror exporturi depind în cel mai mare grad de nemţi: Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia.

    În mai, producţia industrială din Ungaria şi Cehia deja şi-au încetinit creşterea. Soluţia, din punctul de vedere al finanţiştilor şi industriaşilor de la Bratislava citaţi de CNBC, ar fi diversificarea pieţelor de export către Rusia, Turcia, China, India şi Africa.

    Pe de altă parte, ministerul german al economiei a explicat că economia ţării şi-a încetinit creşterea în al doilea trimestru din cauza conflictului ruso-ucrainean, dar a adăugat că tendinţa de ansamblu ascendentă rămâne nesschimbată. “O redresare mai slabă pe parcursul primăverii şi incertitudinile geopolitice au dus la un anumit grad de incertitudine şi au contribuit la amânarea unor decizii de afaceri”, a explicat ministerul, referindu-se la faptul că tensiunile dintre UE şi Rusia au afectat marile companii germane, cu o puternică expunere pe piaţa rusească.

    Germania îşi va publica la 14 august estimările privind creşterea PIB în al doilea trimestru. PIB real a crescut cu 0,8% în primul trimestru faţă de ultimele trei luni din 2013, cea mai mare creştere din 2011 încoace, scrie The Wall Street Journal. Comerţul a avut de suferit, cu o scădere a 16% a exporturilor către statele fostei URSS în primele patru luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Perspectiva de creştere a economiei germane rămâne însă pozitivă, estimările oficiale dând ca posibil un progres de 1,8% în 2014 şi de 2% la anul.

  • Simona Halep a câştigat prima ediţie a BRD Bucharest Open

    Halep s-a impus după o oră şi opt minute.

    Pentru succesul de la Bucureşti, Simona Halep va primi 280 de puncte WTA şi un cec în valoare de 43.000 de dolari, în timp ce Roberta Vinci va încasa 21.400 de dolari şi 180 de puncte WTA.

    Acesta este al optulea din titlu de simplu din carieră pentru Simona Halep, după succesele de la Nürnberg, ‘s-Hertogenbosch, Budapesta, New Haven, Moscova, Sofia (toate în 2013) şi Doha (2014).

    Mai mult pe www.mediafax.ro.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2.328 lei
    salariul mediu nominal brut în luna mai, cu 2,8% mai mic decât în aprilie, în timp ce salariul mediu net a fost de 1.682 lei, în scădere cu 53 de lei (3,1%) faţă de aprilie

    1,7 mld. euro
    sumele atrase de la UE ca rambursări în prima jumătate a anului, faţă de 700 mil. euro în prima jumătate a anului 2013, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de 35% pentru exerciţiul 2007-2013

    23,4 mld. lei
    stocul de credite de consum în lei la finele lunii mai, cu cca 370 mil. lei mai mare decât la sfârşitul lunii martie, în timp ce numărul creditelor de consum s-a stabilizat la 3 mil. de conturi

    2.477 lei
    venitul mediu lunar nominal pe gospodărie în primul trimestru, din care 2.034 lei venituri băneşti şi 443 lei venituri în natură, în timp ce venitul mediu lunar nominal pe cap de locuitor a fost de 928 lei

    9,6%
    cu atât a crescut în mai producţia industrială a Ungariei în raport cu aceeaşi lună din 2013, în timp ce faţă de aprilie 2014 a scăzut cu 1%, prima lună după 4 luni consecutive de creştere

    1,2%
    creşterea comerţului cu amănuntul în UE în luna mai faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce faţă de aprilie 2014 a scăzut cu 0,1%; cele mai mari creşteri anuale s-au înregistrat în Luxemburg (16,7%) şi România (10,3%), iar cele mai mari creşteri lunare au fost consemnate în Portugalia (2,9%) şi România (1,9%), conform Eurostat

  • Un plan Marshall pentru Ucraina

    El a prevăzut chiar o conferinţă internaţională a donatorilor, la toamnă, care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina, a relatat agenţia rusească de presă RIA Novosti. FMI, Banca Mondială, SUA şi UE au promis deja asistenţă financiară în valoare totală de 27 mld. dolari, din care cca 14 mld. dolari ar urma să fie primiţi de Kiev anul acesta.

    O parte din bani vor fi folosiţi însă pentru plata gazului rusesc către Gazprom. Compania rusească a calculat săptămâna trecută că suma datorată pentru livrările din perioada 1-16 iunie se ridică la 838 mil. dolari, care se adaugă restanţelor anterioare în valoare totală de 5,3 mld. dolari.

  • Bilanţul fondurilor de pensii: active de 17,5 mil. lei la finele lunii iunie

    Numărul total al participanţilor la fondurile de pensii se ridică la 6,5 milioane, în timp ce media randamentelor investiţionale pentru întreg sistemul a depăşit 12% în ultimul an.

    “Performanţele foarte bune ale fondurilor de pensii, implicarea în creştere în finanţarea economiei reale, funcţionarea fără sincope a mecanismelor sistemului, în condiţii de risc redus pentru participanţi, toate concura la consolidarea sistemului şi, sperăm, la creşterea încrederii în acesta. Pentru a doua parte a anului, prioritatea noastră ca industrie vizează discuţii cu autorităţile pentru promovarea legii de plată a pensiilor private”, a declarat Raluca Ţintoiu, preşedintele APAPR.

    Cele 8 fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la 6,16 mil. participanţi şi la active nete administrate de 16,54 mld. lei, conform APAPR. În ultimul an, activele nete ale pilonului II şi-au menţinut ritmul ridicat de creştere (43% faţă de jumătatea anului anului 2013), inclusiv datorită creşterii procentului de contribuţie la 4,5% în 2014. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,1%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2008 – luna iunie 2014) este de 11,4% pe an.

    Cele 10 fonduri de pensii private facultative (pilonul III) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la un număr total de circa 330.000 de participanţi şi la active nete administrate de totală de peste 923 mil. lei, în creştere cu 34% faţă de jumătatea anului trecut. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,4%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2007 – luna iunie 2014) este de 8,3% pe an.

  • Nori americani peste băncile europene

    Commerzbank, a doua bancă a ţării, unde statul german deţine 17% din acţiuni, este acuzată că a transferat bani prin filialele sale din SUA în numele unor companii din Iran şi Sudan, aflate pe lista ţărilor sancţionate de SUA, iar rezultatul ar putea fi o amendă de cel puţin 500 mil. dolari.

    Prima bancă europeană amendată a fost cea mai mare bancă din Franţa, BNP Paribas, care a acceptat să plătească daune de 8,97 mld. dolari pentru încălcarea legislaţiei americane contra spălărilor de bani, prin faptul că a ajutat în perioada 2004-2012 o serie de clienşi să eludeză sancţiunile impuse de SUA unor ţări ca Sudan, Iran sau Cuba. Jean-Laurent Bonnafe, CEO al BNP Paribas, a declarat că “regretă profund” comportamentul incorect al unor funcţionari din bancă şi a promis că va aplica un plan de întărire a sistemelor de control intern.

    Suma imputată băncii franceze depăşeşte de departe amenda de 1,9 mld. dolari plătită de HSBC într-un caz similar din 2012. Presa americană a scris că investigaţiile derulate de SUA ar viza şi alte bănci europene, care şi-au declarat deja disponibilitatea deplină de a coopera cu autorităţile americane: Credit Agricole, Societe Generale, UniCredit.

    Amenda aplicată BNP Paribas a stârnit proteste la Bruxelles, în rândul bancherilor europeni, dar şi la Moscova, unde Vladimir Putin nu a ratat ocazia să explice că amenda este o răfuială a SUA pentru că Franţa nu a renunţat la contractul de livrare de nave de război Mistral către Rusia.

  • Austeritatea europeană, făcută cu oameni de stânga

    Dijsselbloem a contracarat astfel, la reuniunea Eurogroup, elanul preşedinţiei italiene a UE, reprezentată de premierul Matteo Renzi, de a obţine o relaxare a regulilor de austeritate fiscală în următoarele luni. “Italia a avut o creştere a productivităţii aproape de zero timp de ani în şir şi trebuie ca asta să se îmbunătăţească mai întâi”, a spus Dijsselbloem, în replică la propunerea lui Renzi ca din calculul deficitului bugetar să fie exceptate investiţiile publice în reţele de internet de mare viteză.

    Presa anglo-saxonă a scris că Dijsselbloem ar putea fi desemnat noul comisar european pentru economie şi afaceri monetare, în locul lui Olli Rehn, luând în calcul declaraţia noului şef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că viitorul comisar va fi un socialist, iar Dijsselbloem ar putea fi cel ales, ca membru al partidului laburiştilor olandezi, deşi în mandatul de şef al Eurogroup nu s-a remarcat prin nimic care să fi amintit de vreo orientare de stânga – dimpotrivă, de câte ori a avut ocazia a criticat ţări ca Grecia sau Cipru pentru că nu se mişcă suficient de repede cu tăierea cheltuielilor bugetare şi cu toate celelalte măsuri cerute de creditorii externi.

    Alte surse de la Bruxelles au strecurat însă în presă că şanse mai mari ar avea Pierre Moscovici, fostul ministru de finanţe francez, cu care Juncker are o relaţie mai bună, însă care nu este pe placul Germaniei, din cauza poziţiei sale apropiate de cea a lui Renzi în materie de disciplină fiscală.

  • Vânzările AdePlast au crescut cu 35% în primele şase luni

    “În ciuda vremii din acest an, care nu i-a ajutat deloc pe constructori, am reuşit o cifră foarte bună, care a depăşit creşterea în procente din iunie anul trecut, când am avut un plus de 31%, faţă de 2012. Dar, probabil, una dintre cele mai bune performanţe le-am înregistrat la export, unde am obţinut 1,36 milioane de euro în 6 luni, o creştere de 184%, faţă de jumătatea lui 2013”, a declarat Bărbuţ.

    Topul ţărilor în care exportă AdePlast, ca valoare, este format, în ordine, din Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Belgia şi Polonia, însă rezultate bune s-au obţinut şi în relaţiile cu Moldova, Austria, Liban, Olanda şi Serbia. Materialele exportate, în ordinea valorii comerciale, sunt mortarele uscate, mortarele umede, polistirenul extrudat şi cel expandat.