Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Doi români luptă pentru separatişti în estul Ucrainei, afirmă liderul separatist Zaharcenko

    “Etnici ucraineni”, care sunt voluntari venind din Rusia şi nu militari, luptă pentru rebeli, alături de “turci, numeroşi sârbi, italieni şi germani şi chiar doi români”, a declarat Zaharcenko, care a anunţat la sfârşitul săptămânii că 1.200 de combatanţi au fost antrenaţi în Rusia.

    El a intervenit pe acest post pentru a dezminţi, totodată, că echipamentul folosit de către rebeli proruşi în estul Ucrainei împotriva trupelor guvernamentale a fost furnizat de Rusia. “Militarii ucraineni ne-au lăsat atât de mult echipament, încât nu avem suficienţi oameni să-l folosească. Mă refer la tancuri, vehicule de transport militar, lansatoare (multiple de rachete de tip) Grad şi aşa mai departe“, a declarat el, în limba rusă, pentru postul Life News.

    Noul lider separatist din Doneţk a declarat anterior că forţele sale cuprind 1.200 de luptători care au fost antrenaţi militar în Rusia. Zaharcenko a spus la o reuniune că aceşti combatanţi s-au antrenat “timp de patru luni pe teritoriul Federaţiei ruse”. Rebelii, a mai anunţat el, deţin 150 de vehicule de luptă, inclusiv tancuri.

    Rusia a respins acuzaţiile Ucrainei şi Occidentului potrivit cărora ajutoare constând în echipament militar şi combatanţi au trecut frontiera rusească în estul ucrainean.

    Zaharcenko, care a devenit “premier” al “republicii populare Doneţk” (DPR) săptămâna trecută, a făcut aceste anunţuri în “parlamentul” rebelilor, vineri, o înregistrare video a acestui discurs, susţinut în limba rusă, fiind postată pe YouTube.

    În prezent, pe axa coridorului (care leagă rebelii din Doneţk cu cei din Lugansk şi de la frontiera cu Rusia) există, au fost acumulate, rezerve după cum urmează: 150 de unităţi de echipament militar, dintre care aproximativ 30 sunt tancuri, iar restul sunt vehicule de infanterie de luptă şi transportoare blindate de personal, dar şi 1.200 de oameni care au fost antrenaţi timp de patru luni pe teritoriul Federaţiei ruse“, a spus el, înţesându-şi discursul cu multe elemente de jargon militar.

    Ucraina a anunţat vineri că a distrus o parte a unei coloane de blindate care a trecut frontiera din Rusia joi seara. Ministerul rus al Apărării a replicat că această incursiune este doar o fantezie a Kievului, Moscova dezminţind că-i înarmează sau antrenează în mod direct pe rebeli. Occidentalii au reacţionat condamnând implicarea Rusiei. UE a avertizat că orice acţiune militară unilaterală în Ucraina, indiferent de pretext, inclusiv un ajutor umanitar, va fi considerată o încălcare a legislaţiei internaţionale, iar cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi l-a îndemnat să pună capăt acestor transferuri.

    Peste 2.000 de civili şi combatanţi au fost ucişi de la jumătatea lui aprilie în estul Ucrainei, în confruntări între trupe trimise de Kiev – să pună capăt unei insurecţii separatiste proruse în regiunile Doneţk şi Lugansk – şi insurgenţi.

    Un uriaş convoi rusesc cu ajutoare umanitare trimis de Rusia rebelilor se află blocat de partea rusă a frontierei, la o distanţă de două ore de condus de Lugansk, aşteptând să pătrundă pe teritoriul ucrainean.

    Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu l-a asigurat sâmbătă pe secretarul american al Apărării Chuck Hagel că niciun militar rus nu este prezent în convoi şi că acesta nu va fi folosit ca pretext pentru o invazie rusă.

  • Kievul acuză Rusia că a introdus trei lansatoare de tip Grad în Ucraina

    O colană militară în care se aflau trei sisteme de tip Grad a pătruns din Rusia, prin satul (ucrainean) Diakove, în direcţia Nîjni Nagolcik”, la aproximativ 76 de kilometri nord de bastionul rebel Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt ucrainean Andrii Lîsenko.

    “, a adăugat el.

  • David Cameron avertizează asupra unei posibile ameninţări SI în Marea Britanie

    Cameron scrie într-un articol publicat în The Sunday Telegraph că un “răspuns umanitar” faţă de SI nu este suficient şi că este necesar un “răspuns ferm în domeniul securităţii”. Articolul apare în contextul în care conducători ai Bisericii şi-au exprimat îngrijorarea că Marea Britanie nu are o abordare “coerentă” faţă de extremismul islamic.

    SI a preluat controlul asupra unor porţiuni importante din nordul Irakului şi din Siria în această vară. Forţele kurde, susţinute cu atacuri efectuate de către forţele aeriene americane, luptă în prezent pentru a prelua controlul asupra barajului de la Mosul, în nordul Irakului. Au apărut, de asemenea, informaţii despre continuarea masacrării unor non-musulmani de către gruparea sunnită, care caută să construiască un nou stat islamic de o parte şi de alta a frontierei dintre Irak şi Siria.

    O securitate reală va fi atinsă numai atunci când ne vom folosi toate resursele – ajutorul, diplomaţia, puterea militară – pentru a contribui la crearea unei stabilităţi mai mari în lume”, scrie Cameron în The Sunday Telegraph. “Dacă nu acţionăm să oprim măcelul comis de această mişcare teroristă excepţional de periculoasă, va deveni tot mai puternică, până când ne va lua ca ţintă pe străzile din (Marea) Britanie“, continuă premierul.

    El avertizează că dacă SI a putut să-şi “cioplească aşa-numitul califat”, Marea Britanie s-ar putea “confrunta cu un stat terorist la malul Mediteranei şi învecinându-se cu state NATO”.

    Londra a largart ajutoare unor persoane refugiate în nordul Irakului, dar un “răspuns mai larg, politic diplomatic şi în domeniul securităţii” este necesar pe lângă acţiunile umanitare, a avertizat Cameron. “Avem nevoie de un răspuns ferm în domeniul securităţii, indiferent dacă este vorba despre o acţiune militară de urmărire a teroriştilor, o cooperare internaţională în domeniile informaţiilor şi luptei împotriva terorismului ori o acţiune intransigentă împotriva teroriştilor acasă la ei”, scrie şeful Guvernului britanic.

    David Cameron sugerează ca oricine merge, pe străzile din Marea Britanie, cu un steag islamic asupra lui, ar trebui să fie arestat.

    El insistă totodtă asupra faptului că el nu consideră toate acestea un “război împotriva terorimului”, ci ca pe o “bătălie între islam, pe de o parte, şi extremişti care vor să abuzeze islamul, pe de altă parte”.

    Într-o intervenţie în direct pe postul Radio 5, secretarul pentru Comunităţi Stephen Williams a declarat că orice britanic care încurajează alţi oameni să se alăture SI este necesar să suporte “întreaga rigoare a legii”.

    Violenţele provocate de către SI au izgonit aproximativ 1,2 milioane de irakieni din locuinţe. Comunităţi întregi de etnici yazidi şi creştini au fost nevoite să se refugieze în nordul ţării, dar şi şiiţi irakieni, pe care SI nu-i consideră “musulmani adevăraţi”.

  • “Game of Thrones” şi “True Detective”, printre câştigătorii Creative Arts Emmy Awards 2014

    Sâmbătă seară, peste 80 de premii au fost acordate la gala Creative Arts Emmy Awards, potrivit site-ului oficial al evenimentului.

    Emisiunea de divertisment “Saturday Night Live” a primit cele mai multe premii, cinci, fiind urmată în top de seriile “Game of Thrones”, “True Detective”, “Sherlock: His Last Vow” şi “Cosmos: A Spacetime Odyssey”, cu patru trofee, şi de “Orange Is the New Black” şi “Deadliest Catch”, cu trei Creative Emmy.

    În categoriile dedicate actorilor, Joe Morton a câştigat premiul pentru cel mai bun artist invitat într-un serial-dramă (“Scandal”), Allison Janney a câştigat premiul pentru cea mai bună artistă invitată într-un serial-dramă, pentru rolul din “Masters of Sex”, iar trofeele pentru cele mai bune roluri de invitaţi în producţii TV de comedie au fost câştigate de Uzo Aduba (“Orange Is the New Black”), respectiv Jimmy Fallon (“Saturday Night Live”).

    În afară de premiul pentru interpretare câştigat de Jimmy Fallon, “Saturday Night Live” a mai obţinut trofeele pentru cea mai bună regie a unei emisiuni de divertisment, cele mai bune costume, cele mai bune coafuri şi cel mai bun machiaj.

    “Game of Thrones” a câştigat premiile pentru cea mai bună regie artistică, cele mai bune costume şi cel mai bun machiaj pentru un serial de ficţiune, precum şi trofeul pentru cele mai bune efecte speciale.

    Premiile pentru cel mai bun casting au revenit producţiilor “True Detective” (serial dramă), “Orange Is the New Black” (serial comedie) şi “Fargo” (miniserie/ film TV).

    Emisiunea “The Colbert Report” a câştigat al doilea Emmy consecutiv pentru cel mai bun scenariu.

    De asemenea, Heidi Klum şi Tim Gunn au câştigat al doilea lor Emmy, în calitate de gazde ale emisiunii “Project Runway”, iar, în categoria “coregrafie”, Tabitha şi Napoleon D’Umo au fost premiaţi pentru emisiunea “So You Think You Can Dance”.

    La gala de sâmbătă seară, prima poziţie în topul posturilor TV cu cele mai multe trofee a revenit HBO, care a câştigat 15 premii, iar locul al doilea a revenit postului NBC, cu 10 premii.

    Gala Creative Arts Emmy Awards, organizată în mod tradiţional cu o săptămână înainte de decernarea premiilor Primetime Emmy, este dedicată disciplinelor tehnice din spatele producţiilor de televiziune: regie artistică, imagine, coafură, machiaj, mixaj de sunet, montaj de imagine, coregrafie, montaj de sunet, efecte speciale vizuale, cascadorii şi altele. Alte premii sunt decernate în categorii precum animaţie, seriale non-ficţiune, reality-show şi actori cu statut de invitaţi.

    Cea de-a 66-a ediţie a Primetime Emmy Awards va fi difuzată pe 25 august, în direct de postul NBC, deţinut de Comcast Corp.

    Premiile Primetime Emmy sunt acordate de Academy of Television Arts & Sciences, recompensând excelenţa programelor de televiziune americane difuzate în prime time. Decernate în premieră în 1949, distincţiile au fost mult timp cunoscute sub denumirea de “premiile Emmy”, până la apariţia Daytime Emmy Awards, acordate pentru prima oară în anii 1970, iar cuvântul “primetime” a fost atunci adăugat în titulatura lor oficială, pentru a elimina posibilitatea unor confuzii între cele două trofee.

    Premiile Primetime Emmy se acordă, în general, în duminica ce precede debutul sezonului de toamnă la televiziunile americane. Gala este difuzată, prin rotaţie, de cele patru posturi de televiziune majore din Statele Unite ale Americii – CBS, ABC, NBC şi FOX.

  • Imagini dezastruoase din Mamaia. Sute de turişti au fost afectaţi (VIDEO)

    Câteva reprize de ploi de scurtă durată în cursul zilei şi precipitaţii mai abundente seara nu i-au speriat pe turiştii dornici să petreacă în cluburile din Mamaia. Ploile s-au intensificat însă în cursul noptii, astfel că, în jurul orei 2 dimineaţa, din cauza inundaţiilor care au blocat principalele bulevarde din Constanţa şi Mamaia, mulţi dintre ei au fost nevoiţi să-şi schimbe planurile.

    “Sunt dezamagită de sistemul de canalizare a oraşului. Am fost nevoită să merg pe contrasens şi abia am reuşit să mobilizez maşina din râurile care ieşeau din canale. Nu e normal să se întâmple aşa ceva, se investesc banii noştri în care alegorice şi în cluburi, nu în măsuri de combatere a unor situaţii precum aceasta”, a declarat o soferiţă care circula pe bulevardul Mamaia, în Constanţa, venind dinspre staţiunea Mamaia.

    Ploile torenţiale care au căzut în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică au inundat străzile din Constanţa, mai multe grădini, dar şi subsoluri ale unor clădiri din oraş, între care cele ale Judecătoriei, Tribunalului, Spitalului de Boli Infecţioase şi Spitalului Militar, pompierii de la ISU “Dobrogea” intervenind cu motopompe pentru evacuarea apei, a transmis corespondentul MEDIAFAX.

    Ploaia a stricat şi distracţia turiştilor, ducând la anularea defilării din fiecare seară de sâmbătă a carelor alegorice de la Mamaia. Duminică, din cauza vremii rele, plajele au rămas aproape goale, iar turiştii au început să plece acasă.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, sâmbătă, mai multe avertizări cod galben şi cod portocaliu, de ploaie şi furtună, pentru aproape tot judeţul Constanţa, iar vremea va continua să fie urâtă pe litoral şi în cursul zilei de duminică.

     

     

     

     

  • Anul negru al economiei ucrainene

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a plusat, apreciind nu numai că există o probabilitate ridicată ca Rusia să atace Ucraina, dar şi că ambiţiile Moscovei vizează şi alte regiuni apropiate de graniţă, precum Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, “spre a împiedica o integrare euroatlantică mai puternică” a Moldovei şi a Georgiei.

    În aceste condiţii, reuniunea NATO din 4-5 septembrie de la Newport (Marea Britanie) va rămâne centrată, conform premierului britanic şi şefului diplomaţiei poloneze, pe “măsuri pe termen lung” de consolidare a securităţii în special pentru Polonia şi ţările baltice, cu creşterea prezenţei militare a NATO în Europa de Est, majorarea cheltuielilor pentru infrastructura militară în aceste ţări şi înfiinţarea unei structuri de comandă la Szcezcin, Polonia, special pentru apărarea membrilor NATO din Est, dar şi a Ucrainei, al cărei preşedinte va fi invitat şi el să participe la reuniune.

    Chiar şi fără o invazie militară rusească de care să fie protejată indirect prin proximitatea forţelor NATO, Ucraina suferă însă din cauza efectelor economice ale luptelor prelungite dintre forţele guvernamentale şi rebelii ruşi din est. Economia a scăzut cu 4,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2013 şi cu 2,3% faţă de primul trimestru al anului curent, reflectând impactul conflictului asupra industriei din regiunile de est, care realizează în mod obişnuit aproape 16% din PIB. Coroborat cu scăderea PIB în primul trimestru cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, acest rezultat a determinat FMI să prognozeze o scădere a PIB pentru tot anul 2014 cu 6,5%.

    În plus, FMI a afirmat că Kievul va trebui să aloce până la 5% din PIB pentru recapitalizarea sectorului bancar dacă moneda naţională, hrivna, se depreciază sub nivelul de 12,5 pentru un dolar. La 12 august, hrivna se depreciase deja până la 13,1 pentru un dolar. La finele anului trecut, conform unei analize Raiffeisen, 55% din sistemul bancar ucrainean era controlat de acţionari ucraineni privaşi, 18% de statul ucrainean, 16% de bănci occidentale şi 11% de bănci ruseşti.

  • Viitorul băncilor greceşti: mai mici şi mai mici

    National Bank of Greece va trebui să vândă până în iunie 2018 toate subsidiarele din Albania, Bulgaria, România, FRI Macedonia, Serbia, Africa de Sud şi Egipt, iar Piraeus Bank va trebui să-şi reducă tot până atunci activele din străinătate până la un plafon de 3,1 mld. euro sau să vândă cu totul operaţiunile, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria, Bulgaria-Albania-Serbia).

    Grupurile Alpha Bank şi Eurobank au acceptat şi ele măsuri de reducere a reţelei, a personalului şi a costurilor, precum şi vânzarea activităţilor din asigurări, imobiliare şi investiţii. De asemenea, în octombrie urmează să fie anunţate şi rezultatele testelor europene de soliditate financiară derulate pentru 128 de bănci, în virtutea cărora şi băncile greceşti vor afla care este necesarul de recapitalizare. Primele estimări vorbesc de un capital total necesar de sub 4 mld. euro.

    Potrivit presei elene, cea mai mare problemă pentru băncile greceşti sunt creditele neperformante, estimate la cca 77 mld. euro, din care grosul provine de la companiile greceşti cu activitate în industria navală şi de pescuit.

  • Un minus mai mic pentru Rompetrol

    Rompetrol Rafinare, parte a KMG International, fostul grup Rompetrol, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o cifră de afaceri brută de 1,96 miliarde de dolari. “Indicatorii financiari au fost susţinuţi în principal de rezultatele operaţionale pozitive – materiile prime procesate (+46%), vânzările de carburanţi pe piaţa internă (+24%) şi la export (+75%), dar şi de reducerea costurilor de procesare prin creşterea eficienţei energetice şi menţinerea disponibilităţii mecanico-operaţionale”, arată un comunicat al companiei transmis miercurea trecută Bursei de Valori Bucureşti.

    Rafinăriile companiei, Petromidia şi Vega, au prelucrat în primul semestru peste 2,4 milioane tone de materie primă, cu 46% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creşterea producţiei, alături de investiţiile derulate de companie au făcut ca pierderile aferente sectorului de rafinare să scadă în intervalul analizat cu 28,8%, de la 78,37 milioane de dolari la 55,79 milioane de dolari.

    Exporturile Rompetrol Rafinare au depăşit 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului, iar compania estimează că în întregul an 2014 va exporta cu 20% mai multe produse comparativ cu nivelul de 1,7 miliarde de dolari atins în 2013.

    Cifra de afaceri consemnată de Rompetrol Rafinare în zona distribuţiei de carburanţi a crescut în intervalul analizat cu 28% în primul semestru, de la 1,17 miliarde de dolari la 1,49 miliarde de dolari. Pe acest segment, compania a înregistrat un profit net de 6,93 milioane de dolari, de la 324.136 de dolari în perioada similară a anului trecut. Vânzările totale de carburanţi prin Rompetrol Downstream, divizia de retail a KMG International în România, au urcat cu 18% în primul semestru, de la 743.000 de tone la 881.000 de tone.

    În România, compania operează peste 744 puncte de distribuţie a carburanţilor, 230 de staţii de gaz petrolier lichifiat, 9.000 de puncte de distribuţie a buteliilor şi trei staţii de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat.
     

  • COD GALBEN de inundaţii pe râurile din Dobrogea

    INHGA anticipează scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide cu efect de inundaţii locale şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşirea cotelor de atenţie.

    Ca urmare a precipitaţiilor cu caracter torenţial de sâmbătă seara, estimate pe baza informaţiilor radar şi a precipitaţiilor prognozate pentru duminică, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri rapide de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe unele râuri mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

    Fenomenele se pot produce cu o intensitate şi probabilitate mai mare în bazinele Casimcea, Topolog, Ţibrin, Agi Cabul şi râurile mici din estul judeţului Constanţa.

  • METEO. Prognoza vremii până la finele săptămânii viitoare

    BANAT
    Iniţial, temperatura aerului va fi scădere treptată, astfel că în 17 august media maximelor va fi de 24-25 de grade. După data de 18 august, vremea se va încălzi din nou, dar maximele termice nu vor mai depăşi 26-27 de grade. Mediile termice nocturne vor urma aproximativ aceeaşi evoluţie, cu o stabilizare în jurul a 14 grade. Ploi de scurtă durată nu sunt excluse după data de 18 august.

    CRIŞANA
    Maximele vor creşte de la o zi la alta, dar nu vor mai depăşi pragul de 27 de grade până spre sfârşitul intervalului de prognoză. Valorile nocturne vor avea o tendinţă asemănătoare, coborând spre valori de 11-12 grade în 17 august. Manifestările specifice instabilităţii atmosferice vor avea o probabilitate de apariţie mai mare până la 17 august, când local vor fi averse care pot fi şi importante cantitativ. Ploi de scurtă durată şi în general slabe vor mai fi şi în celelalte zile, începând cu data de 18 august.

    TRANSILVANIA
    Începând cu data de 17 august, valorile termice vor oscila între 23 şi 26 de grade şi se vor apropia de cele normale pentru această perioadă din an. În ceea ce priveşte distribuţia temperaturilor nocturne, ele vor urma în mare parte aceeaşi regulă. Astfel, de la valori de 16-17 grade, temperatura va scădea până la valori în jurul a 11 grade în 18-20 august. Manifestări specifice instabilităţii atmosferice vor fi posibile pe tot parcursul intervalului, dar cu probabilitate mai mare până la 18 august.

    MARAMUREŞ
    Temperatura aerului va fi în scădere până spre valori de 22-23 de grade. Deşi temperaturile maxime vor oscila de la o zi la alta, nu vor mai depăşi până spre sfârşitul intervalului de prognoză valori de 25-26 de grade. Valorile termice nocturne vor avea variaţii între 11 şi 19 grade. Averse, izolat importante cantitativ, vor fi mai ales până la 18 august, dar şi spre sfârşitul intervalului de prognoză.

    MOLDOVA
    Temperatura aerului va fi în scădere, ce se va observa cu precădere în jurul datei de 17 august, când vor fi în jur de 24 de grade. Minimele termice vor ajunge spre sfârşitul acestei săptămâni la valori de 13-15 grade. În următoarea săptămână, variaţiile de la o zi la alta vor fi nesemnificative. Spre finalul intervalului de prognoză vor fi maxime de 26-28 de grade şi minime de 14-16 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată până la 18 august.

    DOBROGEA
    Până la 18 august, temperatura aerului va fi în scădere, maximele vor atinge cel mult 27-28 de grade, iar minimele 16-17 grade. Variaţiile ulterioare, până la sfârşitul intervalului, vor fi nesemnificative. Probabilitatea pentru ploi slabe de scurtă durată va fi mai mare până la 20 august.

    MUNTENIA
    Până la 19 august, temperatura aerului va fi în scădere şi se vor atinge, în medie, maxime de 26-27 de grade şi minime de 14-15 grade. Pentru restul intervalului, va fi o tendinţă de uşoară creştere a valorilor termice, variaţiile fiind nesemnificative. Probabilitatea pentru manifestări specifice instabilităţii atmosferice va fi ridicată până la 18 august, când ploile pot fi importante cantitativ.

    OLTENIA
    Până la 18 august, vremea se va răcori, astfel că media maximelor va coborî până spre 24-25 de grade, iar cea a minimelor până în jur de 13 grade. Temperatura aerului va creşte din nou, uşor şi treptat, după data de 18 august, până la valori medii de 27-28 de grade şi minime de 15-16 grade, iar în ultimele zile ale intervalului este posibilă din nou o scădere uşoară a temperaturilor. Manifestări specifice instabilităţii atmosferice işi vor face apariţia cu probabilitate mai mare până la 18 august, dar şi spre sfârşitul intervalului.

    LA MUNTE
    Până la 18 august, vremea se va răci şi iar maximele vor coborî până spre 14 grade. După 19 august, temperatura aerului va creşte uşor şi treptat până la valori medii diurne de 19-20 de grade. Valorile minime vor avea aproximativ aceeaşi evoluţie; în intervalele calde mediile nocturne vor atinge 14-15 grade, iar în cele reci 6-7 grade. Instabilitatea atmosferica va fi mai pronunţată până la 18 august, când sunt de aşteptat şi averse importante cantitativ.