BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • REPORTAJ AFP: Medicii şi infirmierele se sacrifică în Sierra Leone pentru a opri extinderea Ebola

    Medicul, specialist renumit la spitalul Connaught din Freetown, capitala Sierra Leone, a murit în mai puţin de două săptămâni după expunerea la virusul Ebola.

    El a examinat un pacient care, potrivit colegilor săi, era primul caz de Ebola în spitalul vechi de 102 ani din capitala Sierra Leone, fără să aibă în acel moment nicio idee în legătură cu pericolul la care se expune.

    La puţin timp după consultaţie, medicul a început să acuze febră şi dureri puternice de cap. În absenţa unor instituţii medicale specializate în capitala Sierra Leone, el a fost transferat într-un centru de tratare a Ebola al organizaţiei internaţionale “Medici fără Frontiere” din Kailahun, în estul ţării, unde au fost înregistrate cele mai multe cazuri de Ebola, dar a murit în câteva zile.

    Samuel Patrick Massaquoi, directorul spitalului guvernamental din Kailahun şi fost student al medicului Cole, spune că elementul de surpriză nu i-a lăsat acestuia nicio şansă.

    Spitalul Connaught primeşte “pacienţi cu tot felul de boli”, explică el. De la începutul epidemiei de Ebola, “adulţii în special îşi ascund simptomele, nu spun cu adevărat cum se simt”, adaugă medicul. “Unii vin în spitalele din ţară şi spun că au malarie sau febră tifoidă. Acest lucru i s-a întâmplat şi doctorului Cole”, a mai explicat medicul de la spitalul Connaught. Ultimele zile ale unei victime a virsului Ebola pot fi îngrozitoare, cu dureri musculare puternice, vărsături, diaree şi hemoragii abundente, mai spune medicul.

    Funeraliile sunt asemenea sfârşitului nemilos: obiectele personale sunt arse, iar înmormântarea are loc de cele mai multe ori doar în prezenţa groparilor. “Familiile nu participă la înmormântarea victimelor Ebola, dar pot veni mai târziu, deoarece păstrăm lista persoanelor şi a locurilor de înmormântare”, spune directorul echipei din Ministerul Sănătăţii care s-a ocupat de înmormântarea medicului Modupeh Cole.

    – Persoanele aflate în contact cu victimele Ebola, respinse de familii

    În plus, ridicarea cadavrelor de la centrul organizaţiei Medici fără Frontiere din Kailahun are loc în baza unor reguli stricte, fără ceremonii de comemorare sau de rămas bun, ci doar o “operaţiune executată cu o precizie chirurgicală”.

    Echipa Medici fără Frontiere, purtând un echipament de protecţie, a dezinfectat cu atenţie sacul mortuar şi căruciorul în care urma să fie pus cadavrul medicului, iar ulterior l-a depus într-un sicriu dezinfectat, amplasat într-un camion, care, de asemenea, a fost spălat cu o substanţă specială.

    Medicul Modupeh Cole s-a alăturat astfel numeroşilor angajaţi din sectorul sănătăţii care au murit în lupta împotriva epidemiei de Ebola, iar unii cu o dăruire amintind de “lichidatorii” de la Cernobîl, care s-au sacrificat pentru a opri incendiul de la reactorul nuclear şi a limita astfel catastrofa.

    Serviciile de sănătate din Sierra Leone au anunţat, la 14 august, când a fost înmormântat medicul Modupeh Cole, că 32 de infirmiere au murit în urma infectării cu virusul Ebola de la sfârşitul lunii mai, ceea ce înseamnă aproape 10% din persoanele decedate în ţară din cauza febrei hemoragice.

    Şeful serviciilor medicale din Sierra Leone, doctorul Brima Kargbo, a vorbit, în Parlament, despre nerecunoştinţa populaţiei. “Există un sentiment de respingere a existenţei Ebola şi o ostilitate faţă de angajaţii din sănătate”, a afirmat el.

    Saffa Kemoh, membru al echipei din Ministerul Sănătăţii care se ocupă cu înmormântarea victimelor epidemiei de Ebola la Kailahun, spune că prietenii îl evită, iar familia l-a renegat. “M-au anunţat că nu-mi vor mai permite să intru în casă. M-au dat afară”, spune tânărul în vârstă de 22 de ani.

    Ella Watson-Stryker, în vârstă de 34 de ani, organizator în cadrul Medici fără Frontiere, care participă la lupta împotriva Ebola de la anunţarea epidemiei în Guineea, în martie, îşi arată revolta faţă de această nedreptate. “Aceste persoane au foarte multe probleme cu apropiaţii lor. În cazul unui membru al echipei mele, tatăl său a refuzat să mai vorbească cu el. Într-un alt caz, familia i-a spus că trebuie să doarmă afară şi nu a mai fost primit la masă”, a explicat ea. “Cu timpul, oamenii încep să înţeleagă şi stigmatizarea se reduce”, adaugă Saffa Kemoh, care atrage atenţia că “situaţia este foarte dificilă”.

     

  • Diaconescu: Nu m-am consultat cu Traian Băsescu, preşedintele a spus ceea ce a avut de spus

    Întrebat dacă are sprijinul lui Traian Băsescu pentru candidatura sa independentă la alegerile prezidenţiale, Diaconescu a spus: “Nu ştiu, e o întrebare pe care s-o puneţi preşedintelui Traian Băsescu”.

    El a adăugat că nu s-a consultat cu preşedintele pe această temă.

    “Preşedintele s-a exprimat, a spus ce a avut de spus, eu m-am exprimat, păstrez determinarea de a continua această candidatură independent, de acum încolo fiecare ştie ce are de făcut”, a afirmat Diaconescu.

    De asemenea, el a declarat că nu a informat-o pe Elena Udrea despre decizia sa de a candida ca independent la prezidenţiale şi de a demisiona din PMP, precizând că nu va participa nici la Consiliul Naţional al partidului, care se reuneşte marţi.

    “Nu accept niciun fel decizie… Dacă partidul doreşte să sprijine un independent, de ce nu?“, a spus Diaconescu, adăugând că şi dacă PMP decide ca el să fie candidatul partidului în continuare nu se va răzgândi şi va rămâne independent.

    Diaconescu a mai arătat că decizia sa de a candida independent a fost luată după ce unii colegi din PMP au iniţiat demersul de a schimba candidatul fără să-l informeze şi fără să aibă o discuţie preliminară cu el.

    “În urmă cu zece zile unii colegi din PMP au iniţiat dmersul de schimbare a candidatului la Preşedinţie, nu am fost informat de colegi, nu am avut o discuţie preliminară, am văzut din presă faptul că au indenţia de a schimba candidatul”, a spus Diaconescu, arătând că l-a deranjat minciuna, dar nu vrea să intre într-o polemică cu cei din PMP şi că e normal ca partidul să decidă şi să suporte consecinţele.

    “Din statutul de candidat oficial, decis statutar, am văzut în presă că am devenit o propunere de a fi candidat. Îmi asum să opresc acest proces, din experienţa mea aceste dispute creează confuzie de mobilizare în rândul cetăţenilor, considerând că o nouă decizie nu-şi are rostul. Vreau să vă spun că îmi anunţ candidatura ca independent la Preşedinţia României, nu voi mai fi membru al PMP”, a adăugat Diaconescu.

    El a mai spus că va rămâne preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară şi că face apel la cei care au plecat din fundaţie să se întoarcă.

    “Voi rămâne preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară, este o organizaţie pe care am înfiinţat-o şi am susţinut-o ferm. Fac apel la cei care au plecat din fundaţie să-şi reconsidere poziţia şi să se întoarcă pentru că împreună avem şanse să reconstruim România, fără minciuni şi cu încredere vom trece peste problemele de astăzi“, a adăugat Cristian Diaconescu.

    Diaconescu a mai spus că înlocuirea unui candidat stabilit statutar este fără precedent şi că evaluările lui şi ale colegilor din PMP au fost diferite în privinţa strângerii semnăturilor.

    El a arătat că va strânge semnăturile pentru candidatura sa ca independent, iar când le va pune pe masă va fi o surpriză.

     

  • Google a lansat RISE Awards 2015, un program dedicat tinerilor interesaţi de ştiinţele informatice

    În cadrul RISE Awards, Google oferă granturi organizaţiilor din întreaga lume, pentru a derula programe menite să înlesnească accesul fetelor, minorităţilor şi elevilor cu situaţii economico-sociale precare la educaţia în domeniul ştiinţelor informatice.

    Valoarea acestor granturi se situează între 15.000 şi 50.000 de dolari. Partenerii selectaţi în cadrul programului RISE Awards sunt organizaţii care promovează informatica prin activităţi extracurriculare.

    Înscrierile pentru ediţia RISE Awards din 2015 se pot face începând de luni şi până pe 30 septembrie, la adresa http://goo.gl/w6YW8T.

    În 2014, 42 de organizaţii din toată lumea, printre care şi România, au primit granturi în cadrul RISE Awards, pentru programe precum cluburi de programare în Europa şi tabere pentru dezvoltatori în Africa subsahariană. În aprilie 2014, toţi partenerii RISE Awards au participat la o întâlnire internaţională, care a avut ca obiectiv întărirea colaborării între organizaţii şi împărtăşirea de resurse, conform comunicatului.

    Fondată în 1998, de Larry Page şi Sergey Brin, Google este astăzi o companie prezentă pe toate marile pieţe globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google, proprietarul celui mai popular motor de căutare pe internet, a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Povestea misterioasă a omului care controlează industria berii

    Kent Martin sau “Battle”, aşa cum îi place să fie numit, este un funcţionar public american responsabil cu aprobarea sau respingerea etichetelor de bere. Martin  este cunoscut de toţi producătorii de bere pentru felul în care decide privitor la etichetele care vor ajunge pe rafurile magazinelor.

    Cei care au interacţionat cu el îl numesc excentric, tensionat şi întotdeauna îmbrăcat la costum. Kent Martin a aprobat, de unul singur, aproape 30.000 de etichete de bere în 2013, adică aproape 80 de etichete pe zi.

    Cei mai mulţi producători americani de bere au avut de suferit, cel puţin o dată, în urma deciziilor date de Kent Martin. El este o adevărată legendă în rândul acestora, însă o persoană extrem de retrasă şi care se fereşte de presa sau alţi curioşi. “El este regele berii. Deciziile sale sunt legi”, a declarat pentru The Daily Beast un colaborator care a preferat să rămână anonim. “Are în mâinile sale controlul asupra unei industrii de miliarde de dolari.”

    Printre etichetele respinse de Martin se află un exemplar care prezentă o carte de joc, rege de inimă roşie. Martin le-a transmis producătorilor că inima roşie poate induce ideea că berea are efecte pozitive asupra inimii. Un alt exemplu este al unei etichete care avea la final un anunţ care interzicea spiriduşilor să consume băuturi alcoolice. Funcţionarul a considerat că mesajul transmis clienţilor este unul “confuz”.

  • Torţionarul Ion Ficior a fost trimis în judecată

    Potrivit surselor citate, Ion Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

    Ion Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.

    Ficior este al doilea torţionar trimis în judecată, după ce în luna iunie a fost deferit justiţiei Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din 1956 până la desfiinţarea închisorii, în 1963, ultimul şef al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, şi liderul ţărănist Ion Mihalache.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 24 octombrie 2013, că Ion Ficior este urmărit penal pentru genocid, faptă ce a fost schimbată în infracţiuni contra umanităţii, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal.

    “Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, conform anchetatorilor.

    Potrivit procurorilor, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ion Ficior.

    În aprilie 2013, IICCMER anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

    În 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav. În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de IICCMER împotriva lui Vişinescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie 2013, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală. Ulterior, şi în cazul lui a fost schimbată încadrarea juridică în infracţiuni contra umanităţii, el fiind trimis în judecată în 18 iunie. Dosarul lui Vişinescu va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

    Potrivit IICCMER, între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardiovascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv, aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

    La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deţinuţilor politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vişinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informaţii furnizate de CNSAS, noi documente, ce atestă alte şapte decese.

    După cazul lui Vişinescu, în 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior. IICCMER arăta atunci că a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

    Pe 16 ianuarie 2014, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. “Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare”, preciza IICCMER.

    În 11 februarie, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

    În iulie, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale în cazul lui Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla. Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea torţionar pentru care IICCMER a solicitat solicită Parchetului începerea urmăririi penale, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

    Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate în executarea pedepsei un regim de detenţie inuman care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor.

  • Neţoiu şi Mihai Stoica cer în instanţă anularea pedepselor din dosarul transferurilor de jucători

    În cazul lui Gheorghe Neţoiu, instanţa a stabilit termenul de judecare a cererii de revizuire a pedepsei în 2 septembrie, în timp ce pentru acţiunea lui Mihai Stoica nu a fost stabilită deocamdată data la care va fi analizată de Tribunalul Bucureşti.

    Potrivit Codului de Procedură Penală, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută în mai multe situaţii. Una dintre acestea se referă la cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost ştiute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză. De asemenea, revizuirea poate fi solicitată atunci când un înscris care a fost folosit ca temei al hotărârii a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză.

    În plus, revizuirea se poate cere şi dacă un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, fapt ce a influenţat soluţia pronunţată.

    Codul de procedură penală legiferează şi faptul că o astfel de solicitare poate fi înaintată dacă hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

    Pe de altă parte, instanţa supremă a respins definitiv, în 25 iulie, cererile de recurs în casaţie înaintate de şapte din cei opt oameni de fotbal condamnaţi în dosarul transferurilor de jucători.

    “Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Popescu Gheorghe, Copos Gheorghe, Stoica Mihai, Borcea Cristian, Becali Ioan, Becali Victor şi Neţoiu Gheorghe împotriva deciziei nr. 222 din 04 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală. Respinge cererile de suspendare a executării deciziei penale atacate formulate de inculpaţii Popescu Gheorghe, Neţoiu Gheorghe şi Stoica Mihai. Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpatul Copos Gheorghe, pe care şi-a însuşit-o şi inculpatul Stoica Mihai”, arăta instanţa.

    Potrivit prevederilor legale, rolul recursului în casaţie este de a cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească dacă hotărârea atacată este în conformitate cu regulile de drept aplicabile.

    Fraţii Ioan şi Victor Becali, Mihai Stoica şi Cristian Borcea au mai încercat să anuleze decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul transferurilor de jucători, depunând contestaţii în anulare. În cazul tuturor, însă, solicitările au fost respinse de instanţă.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, în 4 martie, pe Jean Pădureanu la trei ani şi patru luni de închisoare, pe George Copos la trei ani şi opt luni, pe Mihai Stoica la trei ani şi şase luni, pe Cristian Borcea şi Ioan Becali la câte şase ani şi patru luni, pe Victor Becali la patru ani şi opt luni, pe Gheorghe Popescu la trei ani, o lună şi zece zile, iar pe Gheorghe Neţoiu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare

  • Volvo lansează SUV-ul XC90, în încercarea de a ţine pasul cu competitorii de pe piaţa auto premium. Ce dotări are noua maşină

    Modelul XC90 este primul produs lansat de Volvo de când compania a fost preluată, în 2010, de grupul Zhejiang Geely, deţinut de miliardarul chinez Li Shufu. Printre caracteristicile SUV-ului se numără o nouă tehnologie pentru evitarea accidentelor, un nou tip de ecran tactil compatibil cu echipamentele Apple, precum şi un schimbător de viteze din cristal, relatează Bloomberg.

    “Sper ca, prin acest produs, compania Volvo să-şi regăsească încrederea în sine, pentru a recâştiga teritoriul care i-a aparţinut în anii ’50 şi ’60 şi pentru a obţine din nou cota de piaţa pe care trebuie să o aibă” a declarat Li.

    Noul model XC90 oferă un sistem de siguranţă mai performant decât precedentele modele, incluzând senzori care calculează distanţa la care se află alte maşini într-o intersecţie, precum şi viteaza cu care rulează acestea, precum şi centuri de siguranţă mai puternice, pentru cazul în care automobilul părăseşte şoseaua. Totodată, SUV-ul va fi echipat cu un motor de 400 de cai-putere, la care poate fi adăugat un motor electric adiţional.

    “Deşi brandul Volvo se bazează pe siguranţă, şoferii se uită la toate aspectele atunci când cumpără o maşină. Cel mai important lucru este ca designul unei maşini să atragă clienţii”, a declarat unul dintre managerii dealer-ului auto Autohaus din Munchen.

    Modelul XC90 face parte din planul companiei de a produce “maşini mai atractive” pentru clienţi, cu scopul de a reduce diferenţa de vânzări faţă de BMW, Audi şi Mercedes, cei mai mari producători de automobile premium la nivel global.

    Volvo speră că acest model va contribui semnificativ la creşterea vânzărilor din acest an la nivel global şi la atingerea ţintei de 800.000 de automobile comercializate anual, până la finalul lui 2020. În 2013, producătorul a vândut 427.840 de maşini.

    Volvo a atins cel mai înalt nivel al vânzărilor în 2007, când a comercializat 458.000 de automobile.

  • Crucea Roşie vrea să sigileze camioanele din convoiul rusesc la trecerea în Ucraina

    “Suntem pregătiţi să sigilăm încărcătura şi să o preluăm sub jurisdicţia noastră, numai dacă părţile rusă şi ucraineană se pun de acord, până la urmă, asupra garanţiilor de securitate în vederea deplasării convoiului şi după (ce încărcătura) este verificată de către vameşii ruşi şi ucraineni”, a declarat Galina Bazanova pentru pentru RIA Novosti online.

    Primele 16 camioane cu ajutor umanitar din convoi au sosit în punctul de control vamal de la frontiera ucrainană duminică, urmând să sosească şi altele, potrivit agenţiei ruseşti. Şeful Delegaţiei CICR pentru Rusia, Belarus, Republica Moldova şi Ucraina Pascal Cuttat a privit camioanele duminică şi s-a declarat mulţumit de condiţii, potrivit Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă.

    Camioanele vor fi scanate cu un detector special al Serviciului Federal de Vamă, la frontieră, pentru a se stabili dacă în ele se află şi altceva în afară de ajutor umanitar.

    La începutul lui august, Rusia a propus Consiliului de Securitate al ONU să trimită o misiune umanitară “internaţională” cu ajutor rusesc, sub auspiciile CICR, în estul Ucrainei.

    La 12 august, 280 de camioane la bordul cărora se află aproximativ 2.000 de tone de ajutor umanitar – constând în aproximativ 400 de cereale, 100 de tone de zahăr, 62 de tone de hrană pentru copii, 54 de tone de medicamente, 12.000 de saci de dormit şi 69 de generatoare electrice mobile – trimise din regiunea Moscova separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva forţelor guvernamentale de la Kiev.

     

  • Julian Assange va părăsi în curând ambasada Ecuadorului la Londra

    “Pot confirma că voi părăsi în curând ambasada”, a declarat Julian Assange, adăugând că plecarea sa nu are legătură cu “motivele invocate de instituţiile media din grupul Murdoch şi Sky News”, potrivit cărora acesta ar avea probleme de sănătate.

    Tabloidul The Sun şi postul de televiziune de ştiri Sky News au afirmat că australianul de 43 de ani ar putea părăsi ambasada, unde beneficiază de protecţie diplomatică, din motive de sănătate, adăugând că suferă de probleme pulmonare şi cardiace.

    Julian Assange nu a oferit detalii despre momentul exact şi modul în care se va desfăşura plecarea sa.

    El a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă, alături de ministrul ecuadorian al Afacerilor Externe, Ricardo Patino, care a lăsat impresia că plecarea lui Assange va avea loc pe termen mediu sau lung.

    Patino a sugerat lansarea unei campanii internaţionale pentru “eliberarea” fondatorului WikiLeaks, refugiat din iunie 2012 la ambasada Ecuadorului şi care beneficiază de la 18 august de “azil politic”.

    “Trebuie să punem capăt acestei situaţii. Doi ani înseamnă prea mult. Este timpul să-l eliberăm pe Julian Assange”, a precizat şeful diplomaţiei ecuadoriene.

    “Continuăm să-i oferim protecţia noastră (…). Continuăm să fim disponibili pentru a discuta cu Guvernele britanic şi suedez pentru a găsi o soluţie la această încălcare serioasă a drepturilor omului în cazul lui Julian Assange”, a continuat ministrul, făcând apel la lansarea unei campanii internaţionale.

    Zeci de jurnalişti au asistat la conferinţa de presă în micul apartament care găzduieşte ambasada ecuadoriană, în vestul capitalei britanice.

    Fondatorul WikiLeaks trăieşte acolo de când a epuizat toate metodele juridice pentru a evita executarea unui mandat european de arestare emis de Stockholm.

    El neagă acuzaţiile de agresiuni sexuale formulate împotriva sa de două tinere suedeze şi se teme că, dacă se va preda justiţiei suedeze, va fi extrădat în Statele Unite, pentru a răspunde la acuzaţiile legate de publicarea, de către site-ul său, a sute de mii de documente secrete ale administraţiei şi armatei americane.

    Un tribunal din Stockholm a menţinut la jumătatea lui iulie mandatul de arestare pe numele lui Assange, o lovitură pentru perspectivele de rezolvare rapidă a problemelor judiciare cu care se confruntă acesta de patru ani.

  • RAPORT – Cum îi văd ziarele britanice pe români: “ţigani, vagabonzi şi hoţi”. Bulgarii au fost insultaţi mai puţin

    Românii au fost asociaţi în mod repetat de presă cu activităţile infracţionale, dar nu şi bulgarii, conform unui raport al Observatorului pentru Imigraţie de la Universitatea Oxford, care a analizat relatările din presă din perioada 2012-2013. Analiza include 4.000 de articole, scrisori şi comentarii care menţionează românii sau bulgarii, însumând un total de peste 2,8 milioane de cuvinte.

    Raportul a constatat că românii au fost incluşi într-un “singur grup” de persoane care creează probleme, majoritatea tabloidelor denumindu-i membri ai bandelor infracţionale, cerşetori, hoţi sau persoane care ocupă clădiri ilegal. Limbajul folosit pentru a-i descrie pe bulgari a fost însă mult mai blând, fără a crea o legătură cu o anumită problemă socială.

    Cercetătorii au remarcat folosirea unui limbaj emoţional atunci când venea vorba despre imigraţie, cuvinte precum “valuri” sau “grămezi” fiind folosite cu regularitate de tabloide.

    “Raportul este valoros pentru că arată cum au discutat ziarele naţionale britanice despre români şi bulgari într-o perioadă-cheie”, a declarat William Allen, unul dintre autorii analizei. “Limbajul folosit pentru a-i descrie pe români – în special de ziarele tabloide – îi menţionează adesea în legătură cu criminalitatea şi comportamentul antisocial, în timp ce în cazul bulgarilor nu a fost aşa”, a adăugat el.

    Ziarele analizate au fost The Daily Mail, The Mail on Sunday, The Times, The Sunday Times, The Sun, The Sun on Sunday, The Daily Telegraph, The Sunday Telegraph, The Express, The Sunday Express, The Guardian, The Observer, Daily Mirror, Sunday Mirror, The Independent, Independent on Sunday, Daily Star, Daily Star Sunday şi The Financial Times.