BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Echipa feminină de tenis de masă a României, învinsă de Olanda în semifinalele pentru locurile 5-8

    Rezultatele înregistrate sâmbătă de jucătoarele pregătite de Viorel Filimon sunt următoarele:

    Jie Li – Bernadette Szocs 3-0 (11-6, 12-10, 11-8)

    Britt Eerland – Elizabeta Samara 2-3 (11-9, 6-11, 7-11, 11-8, 8-11)

    Rianne Van Duin – Camelia Poştoacă 1-3 (11-9, 3-11, 7-11, 7-11)

    Jie Li – Elizabeta Samara 3-2 (7-11, 6-11, 11-6, 11-7, 13-11)

    Brit Eerland – Bernadette Szocs 3-1 (11-9, 11-3, 5-11, 11-9).

    România va întâlni în această seară echipa Belarusului, care a fost învinsă de Ungaria în cealaltă semifinală de pe tabloul pentru locurile 5-8.

  • România va avea propriul satelit de comunicaţii

    “Vom începe elaborarea unui plan de dezvoltare până la finele acestui an sau în prima parte a anului viitor, care va stabili ce fel de satelit avem nevoie, ce capacitate va avea şi ce costuri implică. Vrem să fie profitabil, nu vrem să spunem doar că România are un satelit. Factura statului şi a mediului privat pentru serviciile de comunicaţii prin satelt este una ridicată şi, dacă am avea acest satelit, costurile s-ar reduce cu până la 2,5 ori faţă decât achităm în prezent”, a spus Cotovelea.

    El a adăugat că, în cazul Azerbaidjanului, a fost nevoie de 3-4 ani pentru a plasa pe orbită un satelit de putere medie. “În funcţie de performanţe, un satelit costă între câteva zeci de milioane de euro şi câteva sute de milioane de euro. La nivel mondial, există 3-4 entităţi care pot plasa pe orbită un satelit. De asemenea, există vreo 10 producători de sateliţi”, a spus Cotovelea.

  • România va avea propriul satelit de comunicaţii

    “Vom începe elaborarea unui plan de dezvoltare până la finele acestui an sau în prima parte a anului viitor, care va stabili ce fel de satelit avem nevoie, ce capacitate va avea şi ce costuri implică. Vrem să fie profitabil, nu vrem să spunem doar că România are un satelit. Factura statului şi a mediului privat pentru serviciile de comunicaţii prin satelt este una ridicată şi, dacă am avea acest satelit, costurile s-ar reduce cu până la 2,5 ori faţă decât achităm în prezent”, a spus Cotovelea.

    El a adăugat că, în cazul Azerbaidjanului, a fost nevoie de 3-4 ani pentru a plasa pe orbită un satelit de putere medie. “În funcţie de performanţe, un satelit costă între câteva zeci de milioane de euro şi câteva sute de milioane de euro. La nivel mondial, există 3-4 entităţi care pot plasa pe orbită un satelit. De asemenea, există vreo 10 producători de sateliţi”, a spus Cotovelea.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Peste 600 de cutremure s-au produs în 36 de ore într-o regiune din California

    Seria de cutremure, cu magnitudinea cuprinsă între 1 şi 3,8 grade, a început joi, în jurul orei locale 05.00, potrivit USGS. “Aceasta este una dintre cele mai mari serii de cutremure pe care am văzut-o în ultimul deceniu”, a declarat cercetătorul David Shelly de la USGS.

    Cutremurele în serie nu sunt neobişnuite pentru această regiune din California, care este una dintre cele mai active din punct de vedere seismic.

    În adâncul pământului există magmă, dar nu aceasta se mişcă, a explicat Shelly. Cutremurele se produc de obicei atunci când apa şi dioxidul de carbon de deasupra magmei se ridică în straturile superioare ale crustei terestre şi pătrunde în crăpăturile faliilor mici. Creşterea presiunii fluidului generează aceste mişcări. “Aceasta nu înseamnă că vulcanul mai este activ”, a declarat el. “Este un proces în desfăşurare într-un sistem vulcanic”.

    Ultimele cutremure par să se producă în acelaşi loc unde o serie de 200 de mişcări telurice cu magnitudinea de cel mult 2,7 s-a produs în iulie.

    Cea mai mare mare serie de cutremure a avut loc în 1997 în această regiune, cu mii de mişcări telurice de până la 4,9 grade care au durat câteva luni.

  • Peste 600 de cutremure s-au produs în 36 de ore într-o regiune din California

    Seria de cutremure, cu magnitudinea cuprinsă între 1 şi 3,8 grade, a început joi, în jurul orei locale 05.00, potrivit USGS. “Aceasta este una dintre cele mai mari serii de cutremure pe care am văzut-o în ultimul deceniu”, a declarat cercetătorul David Shelly de la USGS.

    Cutremurele în serie nu sunt neobişnuite pentru această regiune din California, care este una dintre cele mai active din punct de vedere seismic.

    În adâncul pământului există magmă, dar nu aceasta se mişcă, a explicat Shelly. Cutremurele se produc de obicei atunci când apa şi dioxidul de carbon de deasupra magmei se ridică în straturile superioare ale crustei terestre şi pătrunde în crăpăturile faliilor mici. Creşterea presiunii fluidului generează aceste mişcări. “Aceasta nu înseamnă că vulcanul mai este activ”, a declarat el. “Este un proces în desfăşurare într-un sistem vulcanic”.

    Ultimele cutremure par să se producă în acelaşi loc unde o serie de 200 de mişcări telurice cu magnitudinea de cel mult 2,7 s-a produs în iulie.

    Cea mai mare mare serie de cutremure a avut loc în 1997 în această regiune, cu mii de mişcări telurice de până la 4,9 grade care au durat câteva luni.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Dragnea anunţă că va fi lansat un program de reabilitare a sediilor instanţelor din 27 de oraşe

    Vicepremierul Liviu Dragnea şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, au participat, sâmbătă, la inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi, investiţie în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, clădirea fiind funcţională, de fapt, din 15 septembrie.

    Dragnea şi Cazanciuc au anunţat, la ceremonia de inaugurare, că va fi lansat un program naţional pentru reabilitarea sediilor în care funcţionează instanţele de judecată.

    ”Vom lansa un program naţional de reabilitare a infrastructurii justiţiei. Ca să vorbim de un stat puternic trebuie să avem o Justiţie puternică. Însă nu poţi să aştepţi ca judecătorii să ia decizii într-o stare mentală corectă când sunt înghesuiţi în spaţii improprii. Vor fi termene clare, iar programul se va derula pe două componente, respectiv reabilitarea sediilor actuale şi construirea de sedii noi. Vrem ca în şase ani problema infrastructurii Justiţiei să fie rezolvată”, a susţinut vicepremierul Liviu Dragnea.

    Întrebat ulterior de către jurnalişti care este suma totală care va fi alocată de guvern pentru acest program, Dragnea a spus că suma nu este foarte mare, fiind vorba despre ”alocări de fonduri care se vor întinde pe o perioadă de şase ani”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că în România există 208 sedii de instanţe, iar jumătate dintre acestea au nevoie de investiţii importante.

    ”În acest plan naţional vor fi prinse pentru început sedii de instanţe din 27 de capitale de judeţ”, a afirmat Cazanciuc, spunând că Iaşiul are ”cea mai modernă infrastructură de Justiţie din ţară”.

    La inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, şi ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Oleg Efrim, dar şi reprezentanţi ai administraţiei ieşene, şefi de instituţii şi parlamentari.

    În timpul evenimentului, un bărbat a stat în faţa clădirii cu o pancartă pe care scria: ”Opriţi comerţul cu dreptatea. Magistraţii trebuie să fie slujitorii, nu stăpânii legilor, ei trebuie să le păzească, nu să le încalce”.

    Bărbatul le-a spus jurnaliştilor că ”ăsta nu e Palat de Justiţie, ci mall”.

    ”Ai justiţie în funcţie de câţi bani dai. Eu le cer să oprească comerţul cu dreptatea, dar mă tem că acum nu vom asista decât la un comerţ în condiţii decente”, a spus protestatarul, care a fost legitimat de reprezentanţii forţelor de ordine.

    În momentul în care ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a ieşit din clădire, bărbatul i-a spus acestuia să ”stârpească” corupţia din România, el reproşând totodată autorităţilor ”relaţiile mult prea prietenoase cu China”.

    Un alt bărbat aflat în zonă i s-a plâns lui Robert Cazanciuc că ”Justiţia din Iaşi nu-şi face treaba”, ministrul replicându-i că dacă are lucruri concrete de reproşat să facă o scrisoare pe care să i-o trimită la guvern.

    Proiectul noului Palat de Justiţie din Iaşi , aflat în zona Târgu Cucului, a fost realizat în anul 2001, însă lucrările efective au început în septembrie 2011, valoarea totală ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de Banca Mondială.

    Noul imobil, cu o suprafaţă de 10.300 de metri pătraţi, are cinci etaje, 14 săli de judecată şi 209 birouri şi anexe.

    Clădirea a devenit funcţională în 15 septembrie, când acolo s-au mutat Tribunalul şi Curtea de Apel din Iaşi.