BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Instanţa dispune citarea ADS în dosarul în care Dan Voiculescu cere anularea pedepsei

    Instanţa a admis astfel propunerea făcută de procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată, care a arătat că dezbaterea în cazul contestaţiilor în anulare se face cu citarea părţilor. Procurorul a arătat că procedura nu este legal îndeplinită, întrucât în acest caz a fost citat doar Dan Voiculescu, nu şi ADS, care este partea civilă.

    “Dezbaterea se face cu citarea părţilor. Nu putem vorbi de obligaţia de a fi prezent, este obligatorie însă citarea părţii adverse, care este statul, reprezentat de Agenţia Domeniilor Statului, şi care este parte civilă în proces”, a spus procurorul.

    La rândul său, avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a susţinut că această cerere ar trebui respinsă, întrucât constestaţia în anulare se face doar cu citarea părţii interesate, care în acest caz este clientul său.

    Mateuţ a mai cerut să fie ascultate înregistrările şedinţelor de judecată, din care ar reieşi “atitudinea, comportamentul şi conduita ostile” ale judecătorilor care au soluţionat dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis amânarea cauzei şi citarea ADS, dar şi a lui Dan Voiculescu la următorul termen de judecată, stabilit pentru 9 decembrie.

    Tot atunci vor fi discutate şi probele propuse de avocatul lui Dan Voiculescu.

    La termenul de marţi a fost citat şi Dan Voiculescu, însă acesta a făcut o cerere prin care a solicitat să nu fie adus la instanţă.

    În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererii lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei de zece ani de închisoare, formulată de avocaţii acestuia în 18 august.

    În dosarul privatizării ICA, în 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Instanţa dispune citarea ADS în dosarul în care Dan Voiculescu cere anularea pedepsei

    Instanţa a admis astfel propunerea făcută de procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată, care a arătat că dezbaterea în cazul contestaţiilor în anulare se face cu citarea părţilor. Procurorul a arătat că procedura nu este legal îndeplinită, întrucât în acest caz a fost citat doar Dan Voiculescu, nu şi ADS, care este partea civilă.

    “Dezbaterea se face cu citarea părţilor. Nu putem vorbi de obligaţia de a fi prezent, este obligatorie însă citarea părţii adverse, care este statul, reprezentat de Agenţia Domeniilor Statului, şi care este parte civilă în proces”, a spus procurorul.

    La rândul său, avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a susţinut că această cerere ar trebui respinsă, întrucât constestaţia în anulare se face doar cu citarea părţii interesate, care în acest caz este clientul său.

    Mateuţ a mai cerut să fie ascultate înregistrările şedinţelor de judecată, din care ar reieşi “atitudinea, comportamentul şi conduita ostile” ale judecătorilor care au soluţionat dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis amânarea cauzei şi citarea ADS, dar şi a lui Dan Voiculescu la următorul termen de judecată, stabilit pentru 9 decembrie.

    Tot atunci vor fi discutate şi probele propuse de avocatul lui Dan Voiculescu.

    La termenul de marţi a fost citat şi Dan Voiculescu, însă acesta a făcut o cerere prin care a solicitat să nu fie adus la instanţă.

    În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererii lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei de zece ani de închisoare, formulată de avocaţii acestuia în 18 august.

    În dosarul privatizării ICA, în 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Brand-ului Saatchi & Saatchi este transferat către Publicis Groupe Bucureşti, de la 1 ianuarie 2015

    Decizia Publicis Groupe face parte din strategia globală de a consolida brandurile sub o singură entitate legală deţinută majoritar de Publicis şi de a asigura integrarea şi cooperarea regională pe pieţele unde acţionează.

    Justin Billingsley, COO pentru Saatchi & Saatchi EMEA a declarat: “Am avut o relaţie foarte bună cu Centrade Saatchi & Saatchi şi Radu Florescu. Decizia noastră nu reflectă sub nici o formă eventuale nemulţumiri faţă de performanţele agenţiei (…). Grupul Publicis va continua parteneriatul cu fraţii Florescu în cazul Zenith Media.”

    Radu Florescu, CEO Centrade Saatchi & Saatchi a adăugat: „Referitor la operaţiunile grupului nostru, nu se va schimba nimic nici pentru clienţi, nici pentru angajaţi. Suntem încrezători că agenţia noastră va continua să crească”.

    Publicis Groupe este unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare, având servicii digitale (DigitasLBi, Razorfish, Rosetta, VivaKi, Nurun), publicitate (BBH, Leo Burnett, Publicis Worldwide, Saatchi & Saatchi), relaţii publice, comunicare corporate şi evenimente (MSLGROUP), strategie de media, planificare şi achiziţii media (Starcom MediaVest Group şi ZenithOptimedia), healthcare communications, prin Publicis Healthcare Communications Group (PHCG), şi producţie, prin Prodigious.

    Cu o experienţă de peste 20 de ani în România, grupul Centrade s-a dovedit a fi un partener pe termen lung atât pentru companii multinaţionale care au intrat pe piaţa românească, dar şi pentru initiative locale. Mai mult, Centrade a iniţiat parteneriate cu ONG-uri precum United Way, Fundaţia Principesa Margareta, ASEBUSS, AIESEC, Junior Achievement, OvidiuRo şi RFK Speak the Truth for Power susţinând eforturile acestora de a sprijini comunitatea locală.

  • Brand-ului Saatchi & Saatchi este transferat către Publicis Groupe Bucureşti, de la 1 ianuarie 2015

    Decizia Publicis Groupe face parte din strategia globală de a consolida brandurile sub o singură entitate legală deţinută majoritar de Publicis şi de a asigura integrarea şi cooperarea regională pe pieţele unde acţionează.

    Justin Billingsley, COO pentru Saatchi & Saatchi EMEA a declarat: “Am avut o relaţie foarte bună cu Centrade Saatchi & Saatchi şi Radu Florescu. Decizia noastră nu reflectă sub nici o formă eventuale nemulţumiri faţă de performanţele agenţiei (…). Grupul Publicis va continua parteneriatul cu fraţii Florescu în cazul Zenith Media.”

    Radu Florescu, CEO Centrade Saatchi & Saatchi a adăugat: „Referitor la operaţiunile grupului nostru, nu se va schimba nimic nici pentru clienţi, nici pentru angajaţi. Suntem încrezători că agenţia noastră va continua să crească”.

    Publicis Groupe este unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare, având servicii digitale (DigitasLBi, Razorfish, Rosetta, VivaKi, Nurun), publicitate (BBH, Leo Burnett, Publicis Worldwide, Saatchi & Saatchi), relaţii publice, comunicare corporate şi evenimente (MSLGROUP), strategie de media, planificare şi achiziţii media (Starcom MediaVest Group şi ZenithOptimedia), healthcare communications, prin Publicis Healthcare Communications Group (PHCG), şi producţie, prin Prodigious.

    Cu o experienţă de peste 20 de ani în România, grupul Centrade s-a dovedit a fi un partener pe termen lung atât pentru companii multinaţionale care au intrat pe piaţa românească, dar şi pentru initiative locale. Mai mult, Centrade a iniţiat parteneriate cu ONG-uri precum United Way, Fundaţia Principesa Margareta, ASEBUSS, AIESEC, Junior Achievement, OvidiuRo şi RFK Speak the Truth for Power susţinând eforturile acestora de a sprijini comunitatea locală.

  • ANALIZĂ Mediafax Research&Monitoring: Ponta şi Iohannis continuă lupta pe Facebook, ceilalţi postează rar – FOTO

    Potrivit analizei Mediafax Research&Monitoring, în prima săptămână după turul întâi (3-9 noiembrie) Ponta şi Iohannis au oferit împreună celor 1.172.236 de fani – 121 de mesaje, care au fost răsplătite cu 1.349.735 aprecieri, 99.523 comentarii şi 354.345 distribuiri.

    În privinţa analizei de conţinut, în intervalul 3 – 9 noiembrie Victor Ponta a postat 73 de mesaje, care au primit 571.226 like-uri, au fost comentate de 60.530 de ori şi distribuite de 54.954 ori, însumând un total de 724.683 reacţii. Victor Ponta s-a adresat unui număr de 662.885 fani, în creştere cu 3,75% faţă de săptămâna precedentă. Din punct de vedere al conţinutului, comunicarea lui Ponta de săptămâna trecută este eterogenă, încercând să acopere cele mai diverse teme, de la sport la religie şi de la religie la atacarea contracandidatului, dar nu sunt uitate nici alte teme cum ar fi economia şi justiţia. În patru postări distincte echipa lui Ponta caută să sublinieze faptul că actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va fi următorul prim-ministru.

    Klaus Iohannis este prezent în comunicarea lui Victor Ponta de 8 ori, de 7 ori fiind acuzat că se teme de o confruntare televizată în direct şi o dată că se pregăteşte să conteste alegerile din 16 noiembrie. Fiecare atac la adresa lui Klaus Iohannis este însoţit de asocierea acestuia cu actualul preşedinte Traian Băsescu, astfel că, dacă numele lui Iohannis este menţionat de 8 ori, tot de 8 ori fiind menţionat şi numele lui Traian Băsescu.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Victor Ponta în perioada 3 – 9 noiembrie este declaraţia de susţinere a lui Călin Popescu Tăriceanu, cu textul: “Victoria lui Ponta va marca sfârşitul epocii Băsescu în România şi este şansa refacerii USL”, postat în 4 noiembrie. Această postare a primit 17.901 aprecieri, 2.316 comentarii şi 3.098 distribuiri.

    În intervalul 3 – 9 noiembrie, Klaus Iohannis a distribuit 48 de mesaje, care au primit 778.469 like-uri, au fost comentate de 38.993 ori şi distribuite de 299.391 ori, însumând un total de 1.169.728 reacţii. Klaus Iohannis s-a adresat unui număr de 509.351 fani în creştere cu 21,48% faţă de săptămâna precedentă. Prin intermediul mesajelor postate pe Facebook, Klaus Iohannis îşi afirmă susţinerea faţă de valorile democratice (în contrast cu contracandidatul său), îndeamnă la o participare masivă la vot şi îşi manifestă solidaritatea cu participanţii la mitingurile de protest generate de deficienţele organizatorice de la secţiile de votare din străinătate. În 12 rânduri mesajele lui Klaus Iohannis conţin atacuri la adresa contracandidatului său Victor Ponta, atacuri având ca principale teme carenţele în organizarea primului tur al alegerilor, disensiunile dintre cei doi privind participarea la dezbaterile televizate şi “moştenirea comunistă” a lui Victor Ponta.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Klaus Iohannis în perioada 3 – 9 noiembrie a fost un mesaj video adresat românilor din diaspora, însoţit de invitaţia de a-l distribui. Această postare a fost pe 6 noiembrie şi a primit 57.471 aprecieri, 4.653 comentarii şi 69.191 distribuiri.

    Luând în calcul doar cei doi candidaţi rămaşi în cursă, Ponta are o cotă de 57%, iar Iohannis 43% în ceea ce priveşte numărul de fani.

    Victor Ponta are de mai mult timp activitate pe Facebook, creşterea numărului de fani fiind constantă, în timp ce Klaus Iohannis a început o activitate intensă pe reţeaua de socializare cu puţin timp înainte de campania electorală, dar a avut o creştere spectaculoasă a numărului fanilor în ultima perioadă. Fanii lui Iohannis sunt mult mai activi pe Facebook, aducându-i performanţe superioare, candidatul ACL beneficiind după turul întâi şi de susţinere suplimentară din partea simpatizanţilor celorlalţi candidaţi de dreapta.

    Astfel, în ceea ce priveşte engagementul fanilor, Klaus Iohannis are 35,94% în prima săptămână după turul întâi, faţă de 16,22% săptămâna precedentă, în timp ce Victor Ponta are 15,8% în perioada 3-9 noiembrie faţă de 8,49% săptămâna anterioară. De remarcat că Ponta are pentru turul doi un engagementul fanilor mult mai slab decât cel al lui Iohannis în turul întâi.

    Numărul total de like-uri, comentarii şi distriburiri este 1.169.728 la Klaus Iohannis şi 724.683 la Victor Ponta.

    Intracţiunea cu mesajul raportat la numărul fanilor este de 5,35% după turul întâi, faţă de 2,28% în săptămâna precedentă pentru Klaus Iohannis şi 1,54% după turul întâi faţă de 1% în săptămâna anterioară pentru Victor Ponta.

    Odată cu încheierea primului tur de scrutin, candidaţii ieşiţi din cursa electorală au abandonat competiţia pe Facebook. O excepţie notabilă o constituie Monica Macovei, care începând cu a doua jumătate a săptămânii trecute a continuat să posteze mesaje prin care îşi manifestă susţinerea faţă de Klaus Iohannis, rămas în competiţia pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Această situaţie este relevată de media de postări zilnice care a crescut de la 8,45 la 10,43 la Victor Ponta sau a rămas relativ la fel la Klaus Iohannis (6,86 faţă de 7,13) în timp ce la ceilalţi candidaţi a scăzut drastic la o postare pe zi, cu excepţia Monicăi Macovei care are o medie de două postări pe zi.

  • ANALIZĂ Mediafax Research&Monitoring: Ponta şi Iohannis continuă lupta pe Facebook, ceilalţi postează rar – FOTO

    Potrivit analizei Mediafax Research&Monitoring, în prima săptămână după turul întâi (3-9 noiembrie) Ponta şi Iohannis au oferit împreună celor 1.172.236 de fani – 121 de mesaje, care au fost răsplătite cu 1.349.735 aprecieri, 99.523 comentarii şi 354.345 distribuiri.

    În privinţa analizei de conţinut, în intervalul 3 – 9 noiembrie Victor Ponta a postat 73 de mesaje, care au primit 571.226 like-uri, au fost comentate de 60.530 de ori şi distribuite de 54.954 ori, însumând un total de 724.683 reacţii. Victor Ponta s-a adresat unui număr de 662.885 fani, în creştere cu 3,75% faţă de săptămâna precedentă. Din punct de vedere al conţinutului, comunicarea lui Ponta de săptămâna trecută este eterogenă, încercând să acopere cele mai diverse teme, de la sport la religie şi de la religie la atacarea contracandidatului, dar nu sunt uitate nici alte teme cum ar fi economia şi justiţia. În patru postări distincte echipa lui Ponta caută să sublinieze faptul că actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va fi următorul prim-ministru.

    Klaus Iohannis este prezent în comunicarea lui Victor Ponta de 8 ori, de 7 ori fiind acuzat că se teme de o confruntare televizată în direct şi o dată că se pregăteşte să conteste alegerile din 16 noiembrie. Fiecare atac la adresa lui Klaus Iohannis este însoţit de asocierea acestuia cu actualul preşedinte Traian Băsescu, astfel că, dacă numele lui Iohannis este menţionat de 8 ori, tot de 8 ori fiind menţionat şi numele lui Traian Băsescu.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Victor Ponta în perioada 3 – 9 noiembrie este declaraţia de susţinere a lui Călin Popescu Tăriceanu, cu textul: “Victoria lui Ponta va marca sfârşitul epocii Băsescu în România şi este şansa refacerii USL”, postat în 4 noiembrie. Această postare a primit 17.901 aprecieri, 2.316 comentarii şi 3.098 distribuiri.

    În intervalul 3 – 9 noiembrie, Klaus Iohannis a distribuit 48 de mesaje, care au primit 778.469 like-uri, au fost comentate de 38.993 ori şi distribuite de 299.391 ori, însumând un total de 1.169.728 reacţii. Klaus Iohannis s-a adresat unui număr de 509.351 fani în creştere cu 21,48% faţă de săptămâna precedentă. Prin intermediul mesajelor postate pe Facebook, Klaus Iohannis îşi afirmă susţinerea faţă de valorile democratice (în contrast cu contracandidatul său), îndeamnă la o participare masivă la vot şi îşi manifestă solidaritatea cu participanţii la mitingurile de protest generate de deficienţele organizatorice de la secţiile de votare din străinătate. În 12 rânduri mesajele lui Klaus Iohannis conţin atacuri la adresa contracandidatului său Victor Ponta, atacuri având ca principale teme carenţele în organizarea primului tur al alegerilor, disensiunile dintre cei doi privind participarea la dezbaterile televizate şi “moştenirea comunistă” a lui Victor Ponta.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Klaus Iohannis în perioada 3 – 9 noiembrie a fost un mesaj video adresat românilor din diaspora, însoţit de invitaţia de a-l distribui. Această postare a fost pe 6 noiembrie şi a primit 57.471 aprecieri, 4.653 comentarii şi 69.191 distribuiri.

    Luând în calcul doar cei doi candidaţi rămaşi în cursă, Ponta are o cotă de 57%, iar Iohannis 43% în ceea ce priveşte numărul de fani.

    Victor Ponta are de mai mult timp activitate pe Facebook, creşterea numărului de fani fiind constantă, în timp ce Klaus Iohannis a început o activitate intensă pe reţeaua de socializare cu puţin timp înainte de campania electorală, dar a avut o creştere spectaculoasă a numărului fanilor în ultima perioadă. Fanii lui Iohannis sunt mult mai activi pe Facebook, aducându-i performanţe superioare, candidatul ACL beneficiind după turul întâi şi de susţinere suplimentară din partea simpatizanţilor celorlalţi candidaţi de dreapta.

    Astfel, în ceea ce priveşte engagementul fanilor, Klaus Iohannis are 35,94% în prima săptămână după turul întâi, faţă de 16,22% săptămâna precedentă, în timp ce Victor Ponta are 15,8% în perioada 3-9 noiembrie faţă de 8,49% săptămâna anterioară. De remarcat că Ponta are pentru turul doi un engagementul fanilor mult mai slab decât cel al lui Iohannis în turul întâi.

    Numărul total de like-uri, comentarii şi distriburiri este 1.169.728 la Klaus Iohannis şi 724.683 la Victor Ponta.

    Intracţiunea cu mesajul raportat la numărul fanilor este de 5,35% după turul întâi, faţă de 2,28% în săptămâna precedentă pentru Klaus Iohannis şi 1,54% după turul întâi faţă de 1% în săptămâna anterioară pentru Victor Ponta.

    Odată cu încheierea primului tur de scrutin, candidaţii ieşiţi din cursa electorală au abandonat competiţia pe Facebook. O excepţie notabilă o constituie Monica Macovei, care începând cu a doua jumătate a săptămânii trecute a continuat să posteze mesaje prin care îşi manifestă susţinerea faţă de Klaus Iohannis, rămas în competiţia pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Această situaţie este relevată de media de postări zilnice care a crescut de la 8,45 la 10,43 la Victor Ponta sau a rămas relativ la fel la Klaus Iohannis (6,86 faţă de 7,13) în timp ce la ceilalţi candidaţi a scăzut drastic la o postare pe zi, cu excepţia Monicăi Macovei care are o medie de două postări pe zi.

  • Iohannis: Guvernul nu doreşte ca diaspora să voteze. Nu domnul Corlăţean trebuia să demisioneze, Ponta trebuia să plece

    „Este clar că nu se doreşte. Guvernul Ponta a putut peste noapte să schimbe legislaţia pentru alegerea preşedintelui, aşa cum a putut să vină peste noapte cu Ordonanţa 55, prin care viza traseismul politic în adminstraţia publică locală. Putea foarte bine, dacă se dorea, dar nu s-a dorit, se putea veni cu un act normativ, în timp util, care să prevină această situaţie”, a susţinut Iohannis, la Kiss FM.

    El a mai spus că Executivul a fost avertizat cu mult timp înainte de alegeri despre faptul că sunt prea puţine secţii de votare şi că s-au desfiinţat multe secţii acolo unde trăiesc mulţi români, dar „a ignorat toate aceste avertismente”.

    „Guvernul nu doreşte să voteze diaspora”, a mai declarat candidatul ACL.

    Despre afirmaţia lui Meleşcanu că se poate veni cu derogări pentru rezolvarea problemei din diaspora, Klaus Iohannis a comentat: „Poveşti, poveşti, poveşti. De fapte este nevoie!”.

    „Nu domnul Corlăţean trebuia să demisioneze, primul-ministru Ponta trebuia să plece după acest mare scandal cu votul din diaspora”, a afirmat candidatul ACL, adăugând că plecarea lui Corlăţean reprezintă „sacrificarea unui pion”.

    „Sper şi în ultimul moment să se găsească o soluţie pentru votul din diaspora”, a continuat Iohannis.

    De asemenea, el a precizat că este posibil ca prin anumite măsuri să se îmbunătăţească mersul lucrurilor în secţiile de votare şi şi-a exprimat speranţa că „va exista suficientă înţelepciune la ambasadori, la consuli, la cei responsabili, ca să organizeze secţiile de votare cât se poate de bine”.

    Noul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, la ieşirea de la Biroul Electoral Central (BEC), că pe legislaţia actuală nu este posibilă înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

    “În mare măsură, pe legislaţia actuală nu este posibil (să se înfiinţeze noi secţii -n.r.). Se vor face derogări, dacă se vor găsi modalităţi de modificare, atunci putem discuta. Dacă nu, ne vom concentra pe măsurile care privesc fluidizarea votului”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă la cel de-al doilea tur al alegerilor va fi suplimentat numărul secţiilor de votare din diaspora.

    Meleşcanu a spus că le-a prezentat reprezentanţilor Biroului Electoral Central o serie de propuneri, iar aceştia au solicitat ca toate propunerile formulate în întâlnire să fie cuprinse într-un document scris, care va fi transmis în cursul acestei zile.

    “În legătură cu acest document, BEC va exprima puncte de vedere despre ceea ce putem să facem şi ceea ce nu putem să facem”, a spus ministrul de Externe, precizând că, după finalizare, documentul va fi prezentat într-o conferinţă de presă, pentru a fi cunoscute propunerile MAE.

    Întrebat dacă în acest moment nu este “clar” dacă se pot înfiinţa noi secţii de votare, Meleşcanu a replicat: “E foarte clar că nu e clar încă în acest moment”.

    Aceste măsuri presupun “o mai bună organizare, implicarea colegilor, implicarea oamenilor din diaspora, implicarea partidelor politice în cadrul secţiilor de votare, care toate sunt menite să asigure o desfăşurare cât mai rapidă, dar în condiţii de legalitate a procesului electoral”, a explicat Meleşcanu.

    Măsurile vor fi prezentate în scris de MAE după şedinţa de Guvern, urmând ca ele să fie discutate de BEC în şedinţa de la ora 16:00, dacă vor ajunge în timp.

    Teodor Meleşcanu a fost numit luni ministru de Externe, după ce Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea MAE.

    Titus Corlăţean a spus, după ce şi-a anunţat demisia, că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea. Corlăţean a adăugat că nu acceptă ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu şi Iohannis”.

  • Iohannis: Guvernul nu doreşte ca diaspora să voteze. Nu domnul Corlăţean trebuia să demisioneze, Ponta trebuia să plece

    „Este clar că nu se doreşte. Guvernul Ponta a putut peste noapte să schimbe legislaţia pentru alegerea preşedintelui, aşa cum a putut să vină peste noapte cu Ordonanţa 55, prin care viza traseismul politic în adminstraţia publică locală. Putea foarte bine, dacă se dorea, dar nu s-a dorit, se putea veni cu un act normativ, în timp util, care să prevină această situaţie”, a susţinut Iohannis, la Kiss FM.

    El a mai spus că Executivul a fost avertizat cu mult timp înainte de alegeri despre faptul că sunt prea puţine secţii de votare şi că s-au desfiinţat multe secţii acolo unde trăiesc mulţi români, dar „a ignorat toate aceste avertismente”.

    „Guvernul nu doreşte să voteze diaspora”, a mai declarat candidatul ACL.

    Despre afirmaţia lui Meleşcanu că se poate veni cu derogări pentru rezolvarea problemei din diaspora, Klaus Iohannis a comentat: „Poveşti, poveşti, poveşti. De fapte este nevoie!”.

    „Nu domnul Corlăţean trebuia să demisioneze, primul-ministru Ponta trebuia să plece după acest mare scandal cu votul din diaspora”, a afirmat candidatul ACL, adăugând că plecarea lui Corlăţean reprezintă „sacrificarea unui pion”.

    „Sper şi în ultimul moment să se găsească o soluţie pentru votul din diaspora”, a continuat Iohannis.

    De asemenea, el a precizat că este posibil ca prin anumite măsuri să se îmbunătăţească mersul lucrurilor în secţiile de votare şi şi-a exprimat speranţa că „va exista suficientă înţelepciune la ambasadori, la consuli, la cei responsabili, ca să organizeze secţiile de votare cât se poate de bine”.

    Noul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, la ieşirea de la Biroul Electoral Central (BEC), că pe legislaţia actuală nu este posibilă înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

    “În mare măsură, pe legislaţia actuală nu este posibil (să se înfiinţeze noi secţii -n.r.). Se vor face derogări, dacă se vor găsi modalităţi de modificare, atunci putem discuta. Dacă nu, ne vom concentra pe măsurile care privesc fluidizarea votului”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă la cel de-al doilea tur al alegerilor va fi suplimentat numărul secţiilor de votare din diaspora.

    Meleşcanu a spus că le-a prezentat reprezentanţilor Biroului Electoral Central o serie de propuneri, iar aceştia au solicitat ca toate propunerile formulate în întâlnire să fie cuprinse într-un document scris, care va fi transmis în cursul acestei zile.

    “În legătură cu acest document, BEC va exprima puncte de vedere despre ceea ce putem să facem şi ceea ce nu putem să facem”, a spus ministrul de Externe, precizând că, după finalizare, documentul va fi prezentat într-o conferinţă de presă, pentru a fi cunoscute propunerile MAE.

    Întrebat dacă în acest moment nu este “clar” dacă se pot înfiinţa noi secţii de votare, Meleşcanu a replicat: “E foarte clar că nu e clar încă în acest moment”.

    Aceste măsuri presupun “o mai bună organizare, implicarea colegilor, implicarea oamenilor din diaspora, implicarea partidelor politice în cadrul secţiilor de votare, care toate sunt menite să asigure o desfăşurare cât mai rapidă, dar în condiţii de legalitate a procesului electoral”, a explicat Meleşcanu.

    Măsurile vor fi prezentate în scris de MAE după şedinţa de Guvern, urmând ca ele să fie discutate de BEC în şedinţa de la ora 16:00, dacă vor ajunge în timp.

    Teodor Meleşcanu a fost numit luni ministru de Externe, după ce Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea MAE.

    Titus Corlăţean a spus, după ce şi-a anunţat demisia, că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea. Corlăţean a adăugat că nu acceptă ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu şi Iohannis”.

  • Dolores O’Riordan, solista trupei The Cranberries, a fost eliberată din arestul Poliţiei irlandeze – VIDEO

    Dolores O’Riordan, în vârstă de 43 de ani, a fost arestată luni în urma unui presupus incident la bordul unui avion care zbura pe ruta Statele Unite – Irlanda, informează bbc.com.

    Vocalista trupei The Cranberries a fost reţinută după ce ar fi atacat o însoţitoare de zbor la bordul cursei Aer Lingus care venea de la New York şi se îndrepta spre Shannon, Districtul Clare din Irlanda. După ce a fost examinată de un medic, O’Riordan a fost dusă la un spital din Limerick.

    Poliţia irlandeză a anunţat că artista a fost interogată pentru un timp la secţia de poliţie din Shannon, unde s-a plâns că ar fi bolnavă.

    Un echipaj de intervenţie a urcat la bordul avionului după aterizarea pe aeroportul din Shannon, iar în timpul arestării un ofiţer a fost de asemenea rănit.

    Incidentul a avut loc la clasa business a zborului EI 110, care decolase de pe aeroportul JFK din New York, cu puţin timp înainte de aterizarea pe aeroportul din Shannon.

    Potrivit bbc.com, însoţitoarea de bord rănită ar putea avea o fractură la un picior şi a fost dusă la spital pentru radiografii şi tratament.

    Poliţistul nu a fost rănit grav şi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

    Un purtător de cuvânt al aeroportului Shannon a declartat ca avionul aterizase înainte de ora locală 5.00AM. “Pot confirma că un incident a avut loc la bordul cursei zilnice a Aer Lingus de la New York la Shannon. O persoană a fost arestată după sosirea cursei, la ora 4.47 AM”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    Originară din Limerick, în vestul Irlandei, Dolores O’Riordan a devenit o artistă recunoscută la nivel mondial după ce a devenit vocalista trupei The Cranberries, când avea doar 18 ani. Cântăreaţa este căsătorită, are trei copii şi locuieşte la Dublin.

    The Cranberries sunt una dintre cele mai cunoscute trupe ale anilor 1990, cu vânzări de zeci de milioane de discuri.

    Trupa The Cranberries a dominat muzica anilor ’90, alături de alte trupe rock precum Pearl Jam, Smashing Pumpkins, Nirvana. Avându-i în componenţă pe solista Dolores O’Riordan, chitaristul Noel Hogan, basistul Mike Hogan şi toboşarul Fergal Lawler, formaţia irlandeză a fost adeseori asociată cu rockul alternativ, însă stilul ei muzical include de asemenea numeroase elemente indie-pop, post-punk, folclor irlandez şi pop-rock.

    Trupa irlandeză a lansat numeroase single-uri de succes, precum “Linger”, “Dreams”, “Zombie”, “Ode to My Family”, “Ridiculous Thoughts”, “Salvation”, “Free to Decide” şi “Promises”, iar albumele sale – “Everybody Else Is Doing It, So Why Can’t We?” (1993), “No Need to Argue” (1994), “To the Faithful Departed” (1996), “Bury the Hatchet” (1999), “Wake Up and Smell the Coffee” (2001) şi “Roses” (2012) – s-au vândut în peste 40 de milioane de copii pe plan mondial.

    The Cranberries a susţinut două concerte în România, în 2010, respectiv în 2012.

  • Dolores O’Riordan, solista trupei The Cranberries, a fost eliberată din arestul Poliţiei irlandeze – VIDEO

    Dolores O’Riordan, în vârstă de 43 de ani, a fost arestată luni în urma unui presupus incident la bordul unui avion care zbura pe ruta Statele Unite – Irlanda, informează bbc.com.

    Vocalista trupei The Cranberries a fost reţinută după ce ar fi atacat o însoţitoare de zbor la bordul cursei Aer Lingus care venea de la New York şi se îndrepta spre Shannon, Districtul Clare din Irlanda. După ce a fost examinată de un medic, O’Riordan a fost dusă la un spital din Limerick.

    Poliţia irlandeză a anunţat că artista a fost interogată pentru un timp la secţia de poliţie din Shannon, unde s-a plâns că ar fi bolnavă.

    Un echipaj de intervenţie a urcat la bordul avionului după aterizarea pe aeroportul din Shannon, iar în timpul arestării un ofiţer a fost de asemenea rănit.

    Incidentul a avut loc la clasa business a zborului EI 110, care decolase de pe aeroportul JFK din New York, cu puţin timp înainte de aterizarea pe aeroportul din Shannon.

    Potrivit bbc.com, însoţitoarea de bord rănită ar putea avea o fractură la un picior şi a fost dusă la spital pentru radiografii şi tratament.

    Poliţistul nu a fost rănit grav şi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

    Un purtător de cuvânt al aeroportului Shannon a declartat ca avionul aterizase înainte de ora locală 5.00AM. “Pot confirma că un incident a avut loc la bordul cursei zilnice a Aer Lingus de la New York la Shannon. O persoană a fost arestată după sosirea cursei, la ora 4.47 AM”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    Originară din Limerick, în vestul Irlandei, Dolores O’Riordan a devenit o artistă recunoscută la nivel mondial după ce a devenit vocalista trupei The Cranberries, când avea doar 18 ani. Cântăreaţa este căsătorită, are trei copii şi locuieşte la Dublin.

    The Cranberries sunt una dintre cele mai cunoscute trupe ale anilor 1990, cu vânzări de zeci de milioane de discuri.

    Trupa The Cranberries a dominat muzica anilor ’90, alături de alte trupe rock precum Pearl Jam, Smashing Pumpkins, Nirvana. Avându-i în componenţă pe solista Dolores O’Riordan, chitaristul Noel Hogan, basistul Mike Hogan şi toboşarul Fergal Lawler, formaţia irlandeză a fost adeseori asociată cu rockul alternativ, însă stilul ei muzical include de asemenea numeroase elemente indie-pop, post-punk, folclor irlandez şi pop-rock.

    Trupa irlandeză a lansat numeroase single-uri de succes, precum “Linger”, “Dreams”, “Zombie”, “Ode to My Family”, “Ridiculous Thoughts”, “Salvation”, “Free to Decide” şi “Promises”, iar albumele sale – “Everybody Else Is Doing It, So Why Can’t We?” (1993), “No Need to Argue” (1994), “To the Faithful Departed” (1996), “Bury the Hatchet” (1999), “Wake Up and Smell the Coffee” (2001) şi “Roses” (2012) – s-au vândut în peste 40 de milioane de copii pe plan mondial.

    The Cranberries a susţinut două concerte în România, în 2010, respectiv în 2012.