BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Şedinţa de guvern pentru aprobarea bugetului, amânată după erori găsite la introducerea unor cifre

    “Introducerea datelor a fost încheiată vineri dimineaţa, la ora 5.00, iar după ora 9.00, când situaţia a fost verificată centralizat, s-a constatat că s-au strecurat unele erori”, au arătat sursele.

    În acelaşi timp, reprezentanţii Guvernului transmit că amânarea este cauzată de faptul că nu a fost încheiată procedura de introducere a datelor în sistem de către toate ministerele şi autorităţile.

    “Este o situaţie tehnică, dar bugetul nu poate fi transmis la Parlament cu anexe incomplete”, susţin reprezentanţii Guvernului.

    Iniţial, şedinţa a fost pregătită pentru ora 10.00.

    Miercuri, premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să lucreze “non-stop” la proiectul de buget pentru anul viitor, astfel încât documentul să fie finalizat până vineri, la ora 10.00, când a fost programată şedinţa specială de guvern, şi să fie transmis Parlamentului în aceeaşi zi.

    “Trebuie să finalizaţi până vineri, la ora 10.00, la şedinţă, bugetele. Asta înseamnă că de aici plecaţi înapoi, luaţi toţi funcţionarii din ministere şi până vineri, la ora 10.00, cu cei de la Buget, terminaţi bugetul, ca să putem să îl trimitem Parlamentului. Vineri, la ora 12.00, cred că au birouri permanente”, a spus Ponta miniştrilor, reuniţi în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Luni, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta a declarat că PSD propune ca votul în Parlament să fie pe 21 decembrie,o dată cu jurământul lui Klaus Iohannis pentru funcţia de preşedinte.

    Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE.

     

  • Şedinţa de guvern pentru aprobarea bugetului, amânată după erori găsite la introducerea unor cifre

    “Introducerea datelor a fost încheiată vineri dimineaţa, la ora 5.00, iar după ora 9.00, când situaţia a fost verificată centralizat, s-a constatat că s-au strecurat unele erori”, au arătat sursele.

    În acelaşi timp, reprezentanţii Guvernului transmit că amânarea este cauzată de faptul că nu a fost încheiată procedura de introducere a datelor în sistem de către toate ministerele şi autorităţile.

    “Este o situaţie tehnică, dar bugetul nu poate fi transmis la Parlament cu anexe incomplete”, susţin reprezentanţii Guvernului.

    Iniţial, şedinţa a fost pregătită pentru ora 10.00.

    Miercuri, premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să lucreze “non-stop” la proiectul de buget pentru anul viitor, astfel încât documentul să fie finalizat până vineri, la ora 10.00, când a fost programată şedinţa specială de guvern, şi să fie transmis Parlamentului în aceeaşi zi.

    “Trebuie să finalizaţi până vineri, la ora 10.00, la şedinţă, bugetele. Asta înseamnă că de aici plecaţi înapoi, luaţi toţi funcţionarii din ministere şi până vineri, la ora 10.00, cu cei de la Buget, terminaţi bugetul, ca să putem să îl trimitem Parlamentului. Vineri, la ora 12.00, cred că au birouri permanente”, a spus Ponta miniştrilor, reuniţi în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Luni, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta a declarat că PSD propune ca votul în Parlament să fie pe 21 decembrie,o dată cu jurământul lui Klaus Iohannis pentru funcţia de preşedinte.

    Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE.

     

  • Petro Poroşenko salută o “reală” încetare a focului în Ucraina, după 24 de ore fără incidente

    “Am informaţii pozitive. Astăzi, marcăm primele 24 de ore din ultimele şapte luni (…) pe parcursul cărora avem o reală încetare a focului în Ucraina”, a declarat preşedintele ucrainean, aflat într-o vizită oficială în Australia.

    “Nici nu vă puteţi imagina cât de important este pentru mine. Este pentru prima oară când nu se mai anunţă că un militar ucrainean a fost ucis sau rănit în timpul nopţii”, a adăugat el.

    Armistiţiul decretat marţi în estul Ucrainei – al patrulea în opt luni – părea ameninţat după două zile, armata anunţând joi că trei militari au fost ucişi şi opt răniţi în ultimele 24 de ore.

    Potrivit preşedintelui ucrainean, nu mai există morţi şi răniţi. “Totul rămâne atât de fragil”, a recunoscut el.

  • Petro Poroşenko salută o “reală” încetare a focului în Ucraina, după 24 de ore fără incidente

    “Am informaţii pozitive. Astăzi, marcăm primele 24 de ore din ultimele şapte luni (…) pe parcursul cărora avem o reală încetare a focului în Ucraina”, a declarat preşedintele ucrainean, aflat într-o vizită oficială în Australia.

    “Nici nu vă puteţi imagina cât de important este pentru mine. Este pentru prima oară când nu se mai anunţă că un militar ucrainean a fost ucis sau rănit în timpul nopţii”, a adăugat el.

    Armistiţiul decretat marţi în estul Ucrainei – al patrulea în opt luni – părea ameninţat după două zile, armata anunţând joi că trei militari au fost ucişi şi opt răniţi în ultimele 24 de ore.

    Potrivit preşedintelui ucrainean, nu mai există morţi şi răniţi. “Totul rămâne atât de fragil”, a recunoscut el.

  • Preşedinta Comisiei de Informaţii din Senat a contrazis pe Twitter declaraţiile directorului CIA

    În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul Agenţiei Centrale de Informaţii, John Brennan a declarat că este “imposibil să ştim” dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare.

    “Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura”, a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 500 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida.

    CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan.

    “Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa”, în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei.

    Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt.

    Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv.

    “Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378”, a replicat senatoarea, utilizând acronimul englez pentru “tehnicile de interogare intensificate”.

    Cele 25 de postări pe Twitter ale senatoarei ilustrează alunecarea bătăliei asupra bilanţului CIA pe plan mediatic.

    Susţinătorii raportului, în mare parte democraţi, încearcă să contreze ofensiva mediatică a foştilor şefi ai CIA şi a apărătorilor lor republicani, în special din era Bush, care şi-au multiplicat din acest weekend intervenţiile în presă.

  • Preşedinta Comisiei de Informaţii din Senat a contrazis pe Twitter declaraţiile directorului CIA

    În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul Agenţiei Centrale de Informaţii, John Brennan a declarat că este “imposibil să ştim” dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare.

    “Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura”, a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 500 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida.

    CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan.

    “Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa”, în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei.

    Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt.

    Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv.

    “Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378”, a replicat senatoarea, utilizând acronimul englez pentru “tehnicile de interogare intensificate”.

    Cele 25 de postări pe Twitter ale senatoarei ilustrează alunecarea bătăliei asupra bilanţului CIA pe plan mediatic.

    Susţinătorii raportului, în mare parte democraţi, încearcă să contreze ofensiva mediatică a foştilor şefi ai CIA şi a apărătorilor lor republicani, în special din era Bush, care şi-au multiplicat din acest weekend intervenţiile în presă.

  • Percheziţii la CNADNR şi la Direcţii de Drumuri şi Poduri, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă transmis vineri agenţiei MEDIAFAX, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în perioada  2008-2014”.

    Anchetatorii fac percheziţii la 30 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Suceava, Iaşi, Cluj, Dolj şi Braşov, din care şase sunt instituţii publice, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţiile publice unde au loc percheziţii sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Direcţiile de Drumuri şi Poduri din mai multe judeţe.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Percheziţii la CNADNR şi la Direcţii de Drumuri şi Poduri, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă transmis vineri agenţiei MEDIAFAX, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în perioada  2008-2014”.

    Anchetatorii fac percheziţii la 30 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Suceava, Iaşi, Cluj, Dolj şi Braşov, din care şase sunt instituţii publice, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţiile publice unde au loc percheziţii sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Direcţiile de Drumuri şi Poduri din mai multe judeţe.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.