Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • SpaceX a obţinut o finanţare de un miliard de dolari de la Google şi Fidelity Investments

    Google şi Fidelity Investments vor deţine împreună puţin sub 10% din SpaceX, potrivit unui anunţ de marţi al companiei.

    Compania fondată de antreprenorul canadian Elon Musk a anunţat că finanţarea o va ajuta să continue cercetarea în domeniul transporturilor spaţiale, reutilizarea materialelor şi construcţia de sateliţi.

    Google şi Fidelity se alătură investitorilor deja existenţi, Draper Fisher Jurvetson, Founders Fund, Valor Equity Partners şi Capricorn.

    Google este deja prezentă în domeniul aerospaţial, după achiziţionarea în 2014 a mai multor companii, inclusiv Skybox Imaging, companie ce activează în domeniul sateliţilor şi pentru care gigantul online american a plătit 500 de milioane de dolari în luna iunie.

    SpaceX a anunţat obţinerea noii finanţări în aceeaşi zi în care Planet Labs, un operator privat de sateliţi din San Francisco, fondat de foşti cercetători de la NASA, a anunţat că a obţinut o finanţare de 95 de milioane de dolari pentru a-şi construi afacerea de comercializare de imagini şi alte date satelitare.

    Fondul de investitţii Draper Fisher Jurvetson, care a finanţează SpaceX, a participat şi la strânngerea de fonduri a Planet Lab.

    Pe 10 ianuarie, compania americană SpaceX a lansat cu succes capsula Dragon către Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni de aprovizionare a avanpostului orbital, însă a eşuat în prima sa tentativă de a recupera primul etaj al lansatorului, care s-a prăbuşit pe platforma teleghidată din Oceanul Atlantic unde trebuia să aterizeze. Recuperarea primului etaj al lansatorului este dorită pentru a scădea costurile misiunilor de transport spaţial, prin refolosirea unor echipamente. Tehnologia este însă la început, iar SpaceX anunţase că şansele de reuşită din prima încercare sunt foarte mici.

    De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

    Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

  • Patru bărbaţi, inculpaţi şi încarceraţi în Franţa în legătură cu atentatele de la Paris. Aceştia ar fi cumpărat din magazine de arme “material” pentru Amedy Coulibaly

    Trei dintre ei sunt urmăriţi pentru că au cumpărat din magazine de arme “material” pentru Amedy Coulibaly, ucigaşul unei poliţiste şi autorul luării de ostatici soldate cu patru morţi la un magazin cu specific evreiesc din Paris, a precizat el.

     

  • Reprezentanţii UE sosiţi la Chişinău le recomandă politicienilor moldoveni o alianţă proeuropeană

    Întrevederea, care a avut loc pe aeroportul din Chişinău, a început la ora locală 12.00 (12.00 ora României) şi a durat mai bine de trei ore, relatează PRO TV Chişinău, în pagina electronică. Liderii celor trei partide proeuropene din R. Moldova, Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) şi Mihai Ghimpu (PL), au discutat cu reprezentanţii Partidului Popular European, Partidului Socialist European şi Partidului Liberal Reformator European.

    Politicienii de la Chişinău recunosc că li s-a recomandat să creeze o alianţă PLDM-PDM-PL.

    “Este adevărat, principalul este cursul european”, a declarat liderul liberal-democrat, Vlad Filat. “Au recomandat să continuăm procesul de integrare europeană. Nu am discutat despre un Guvern minoritar, ci despre formarea coaliţiei între aceste trei partide. Astfel vom avea tot sprijinul lor dacă vom continua procesul de integrare europeană. Mâine (miercuri, n.red.) veţi afla rezultatul”, a adăugat el.

    La rândul său, liderul democrat Marian Lupu a afirmat că negocierile pentru formarea unei coaliţii pro-europene continuă, iar până la prima şedinţă a Parlamentului, care va avea loc miercuri, totul va fi clarificat. “Colegii nu au venit pentru a ne cere ceva, pentru că au dovedit că nu fac imixtiuni. Nu am discutat despre formatul coaliţiei, aceasta ar însemna presiuni, au fost europeni”, a explicat el.

    Liderul liberal Mihai Ghimpu a recunoscut că europenii le-au făcut unele recomandări cu privire la formarea unei alianţe. “Ne-au recomandat, dar decizia ne aparţine nouă. Alianţa trebuie să fie formată din aceste trei partide. Aici parcă fiecare dintre noi a zis da, mai departe vedem. Noi, liberalii, suntem pentru această alianţă. Astăzi am mai făcut un compromis. O să aflaţi mai târziu depre ce este vorba”, a afirmat Ghimpu.

    Liderii europeni nu au făcut declaraţii şi au plecat fără a ieşi din aeroport. Unul dintre membrii delegaţiei a afirmat însă că este aproape sigur că va exista o coaliţie proeuropeană. “Sunt destul de convins că nu va fi o coaliţie cu comunişti şi socialişti. Asta am înţeles de la PLDM, PDM şi PL. O coaliţie cu comuniştii ar putea periclita viitorul Republicii Moldova”, a declarat Daniel Kaddik.

    Liderii celor trei partide proeuropene poartă negocieri de şapte săptămâni în vederea creării unei coaliţii de guvernare.

  • Premieră pentru Casa Albă: Discursul despre Starea Naţiunii, pus la dispoziţia publicului în avans

    “Există un ritual în seara discursului privind Starea Naţiunii la Washington”, a explicat Casa Albă într-un preambul la discursul prezidenţial. “În acest an vom face o schimbare”.

    Anterior, o copie sub embargo a discursului era remisă presei cu puţin timp înainte de susţinerea lui, pentru a le permite jurnaliştilor să îl citească şi să înceapă pregătirea ştirilor dar fără a putea difuza ceva înaintea unei anumite ore.

    Dar “jurnaliştii începeau imediat să îl trimită peste tot, oamenilor de la Capitol hill pentru a avea reacţii, după care aceste persoane îl trimiteau prietenilor şi până la urmă toată lumea de la Washington îl putea citi, dar publicul rămânea în necunoştinţă de cauză”, a continuat Casa Albă.

    În acest an, pentru “prima dată”, textul a fost pus la dispoziţie pe platforma de publicare Medium şi pe site-ul de Internet al Casei Albe în întregime, pentru “cetăţenii din toată ţara”, în acelaşi timp cu trimiterea lui către presă.

    Americanii au putut urmări discursul în direct, au putut vedea grafice cu privire la punctele importante, au putut să trimită mesaje pe Twitter cu frazele lor favorite şi să lase comentarii.

    “Prin punerea textului la dispoziţia publicului înainte, Casa Albă îşi continuă eforturile pentru a atinge o audienţă extinsă şi pentru a le oferi oamenilor tot felul de modalităţi pentru a aborda discursul”, a subliniat preşedinţia americană.

  • Raiffeisen Bank reduce dobânda pentru clienţii cu credite în franci elveţieni

    Noua dobânda intră în vigoare de vineri, 23 ianuarie. Operaţiunea de resetare a dobânzilor trebuia făcută abia la sfârşitul lunii iunie 2015, conform termenelor contractuale.

    Am hotărât să scădem dobânda la aceste credite acum, deşi termenul de resetare era la 30 iunie 2015, pentru ca nivelul ratelor lunare să nu fie atât de afectat de majorarea cursului CHF (franc elveţian). Este încă o modalitate a noastră de a susţine clienţii în această perioadă dificilă. Cea mai eficientă modalitate de a sprijini clienţii care au dificultăţi de plată a ratelor rămâne însă restructurarea creditului, pe care o oferim de la caz la caz, încă din 2009″, a declarat, într-un comunicat Vladimir Kalinov, vicepreşedinte retail banking, Raiffeisen Bank.

    Raiffeisen Bank are un portofoliu relativ restrâns de clienţi cu expunere în franci elveţieni, respectiv 8.800 de clienţi, iar toate creditele oferite sunt garantate cu proprietăţi imobiliare. Începând cu anul 2009, banca oferă soluţii de restructurare pentru clienţii cu credite în franci elveţieni sau euro. Din 2012, Raiffeisen Bank oferă şi soluţii individualizate pentru clienţii cu dificultăţi financiare care doresc conversia creditelor din franci elveţieni sau euro în lei.

    “Pentru clienţii cu dificultăţi financiare care au credite credite în valută şi care doresc să convertească creditul în lei, banca oferă dobânzi fixe pe perioada restructurării, cu reducerea semnificativă a ratei lunare (între 20 şi 40%) şi cu reduceri graduale a datoriei (5% la fiecare doi ani pe perioada de maximum şase ani ai restructurării, cu condiţia ca plata ratelor reduse să fie la zi)”, se menţionează în comunicat.

    Potrivit băncii, în prezent numărul de credite care beneficiază în continuare de restructurare este de până la 10% din numărul de credite în franci elveţieni (sub 1.000 de credite), iar o mare parte din creditele care au beneficiat începând cu 2009 de restructurări sunt la zi cu plata ratelor.

    Raiffeisen Bank deserveşte aproximativ 2 milioane de clienţi persoane fizice, 100.000 IMM-uri şi 7.700 de companii.

    Luni, Volksbank Romania a anunţat că menţine pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, pentru a ajuta clienţii care au credite în moneda elveţiană.

    Anterior, OTP Bank România, o altă instituţie de credit care are acordate împrumuturi în franci elveţieni, a anunţat că va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, pentru a reduce impactul cursului asupra ratelor.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

     

  • Mediafax: Guvernul începe din iulie “Loteria bonurilor fiscale”, cu extrageri lunare. Bugetul pentru acest an este de 10 milioane lei

    Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic participant la Loterie, şi va consta în extragerea aleatorie de numere, respectiv un număr cuprins în intervalul dintre 1 şi 999 inclusiv, reprezentând valoarea totală a bonului fiscal fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi o dată calendaristică reprezentând ziua emiterii bonului fiscal, aferentă lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care este organizată Loteria, în vederea acordării de premii în bani, relevă proiectul obţinut de MEDIAFAX.

    Extragerile vor fi organizate de Loteria Română şi sunt publice, iar prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, fiind văzută de Guvern ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane.

    La extragerile lunare vor participa bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii, iar la extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor.

    “Un bon fiscal este considerat câştigător dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal care funcţionează în conformitate cu OU 28/1999, sunt lizibile toate informaţiile obligatorii, aşa cum sunt prevăzute de OU 28/1999, are valoarea totală fără subdiviziunile leului, exprimată în monedă naţională, egală cu valoarea extrasă, a fost emis în ziua extrasă, nu are menţionat, cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal, niciun cod de înregistrare fiscală al cumpărătorului şi a fost emis pentru vânzarea de bunuri şi/sau prestări de servicii către persoane fizice”, se arată în document.

    Premiile vor fi revendicate prin depunerea bonului fiscal câştigător, în original, la orice unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), alături de copia actului de identitate sau a paşaportului titularului bonului şi de o declaraţie al cărei model va fi aprobat prin ordin al ministrului Finanţelor, până la 30 aprilie 2015. Revendicarea va fi posibilă în termen de maximum 30 de zile de la data extragerii, acest termen reprezentând termenul de decădere din dreptul de a revendica premiul.

    În termen de 10 zile de la expirarea perioadei, unităţile teritoriale transmit către ANAF lista persoanelor care au revendicat premiile.

    Premiile vor fi virate de către Ministerul Finanţelor în cont bancar deschis la o instituţie de credit din România pe numele câştigătorului, în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade cu până la 60 de zile, în situaţiile în care există suspiciuni de fraudă.

    O persoană va putea revendica un singur premiu aferent unei extrageri, iar premiile vor putea fi revendicate doar de persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani.

    Ministerul Finanţelor va stabili fondul anual de premiere pentru Loterie, precum şi repartizarea lunară a acestuia.

    “În vederea obţinerii valorii câştigătoare pentru un bon fiscal, după centralizarea situaţiei bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, se împarte fondul lunar de premiere la numărul total al bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, iar suma astfel obţinută se rotunjeşte la leu în favoarea câştigătorului. În cazul în care într-o lună calendaristică nu există niciun câştigător, fondul de premiere se reportează pentru extragerea următoare”, este procedura pregătită de Guvern.

    Astfel, valoarea câştigătoare aferentă unui bon va rezulta prin împărţirea fondului de premiere la numărul bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen.

    La finele anului trecut, Ministerul Finanţelor aprecia că la extragerile lunare vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală a ANAF, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de 1.200 lei.

    Conform documentului, pentru acest an, Ministerul Finanţelor va majora, în una sau mai multe tranşe, bugetul propriu cu 10 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru Loteria bonurilor fiscale.

    “În domeniul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor prestate direct către populaţie, există un nivel ridicat de evaziune fiscală, una din modalităţile concrete de eludare a plăţii impozitelor şi taxelor datorate statului, fiind neemiterea bonurilor fiscale de către operatorii economici care au această obligaţie. În acest context, apare ca bine-venit un mijloc suplimentar, în sprijinul unei mai bune colectări a veniturilor bugetare, mijloc bazat pe cointeresarea, implicarea şi responsabilizarea cetăţenilor, ca beneficiari direcţi ai serviciilor sociale”, consideră Executivul.

    Guvernul susţine totodată că Loteria bonurilor fiscale, deşi presupune, similar activităţilor de natura jocurilor de noroc, selectarea aleatorie a unor rezultate cu utilizarea unor mijloace de joc de tipul urnelor, roţilor (mijloace de joc de tip loteristic) în vederea desemnării unor câştigători cărora li se atribuie premii în bani, nu este un joc de noroc, întrucât dreptul de participare nu este condiţionat de plata unei taxe.

  • USA Today: Davos începe într-un moment în care lumea este în pragul unei căderi nervoase

    “Acest eveniment este o oportunitate extraordinară şi îşi păstrează validitatea pentru că are capacitatea să atragă persoane interesante din lumea afacerilor, a guvernelor şi a altor comunităţi, pentru conversaţii informale şi deschise”, a declarat Ian Goldin, participant veteran la forumurile Davos şi director la Oxford Martin School, institut de cercetări al Oxford University.

    În acest an lumea nu duce lipsă de răni care trebuie bandajate, la reuniunea de la Davos. În timp ce delegaţii se pregătesc pentru reuniunea din Alpii elveţieni, lumea pare a fi în pragul unei căderi nervoase, notează USA Today.

    Islamiştii extremişti nu dau semne să încetinească ritmul actelor de barbarism, după cum arată atacurile recente din Paris şi Nigeria. Între timp au reapărut temerile legate de rezultatul alegerilor de duminică din Grecia, liberalizarea francului elveţian a luat prin surprindere o lume întreagă, iar scăderea preţurilor materiilor prime a agitat pieţele emergente.

    Alte temeri sunt provocate de stagnarea creşterii economice în China, atacurile cibernetice tot mai periculoase, epidemia de Ebola din vestul Africii care a făcut peste 8.400 de victime şi criza din Ucraina. O temă permanentă este cea a schimbărilor climatice, după ce 2014 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în statisticile oficiale.

    Davos este mai mult decât o reuniune bine organizată la nivel înalt, la propriu şi la figurat, la care sunt trecute în revistă toate relele din lume. Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv al World Economic Forum, a arătat că tema acestui an va fi, parţial, desprea crearea condiţiilor pentru refacerea încrederii în viitorul lumii.

    “Pesimismul a devenit prea mult starea de spirit a timpurilor noastre. Ar trebui să ne concentrăm în mod special pe oportunităţi, decât pe riscuri”, a spus Schwab, într-o întâlnire cu presa.

    Problema este dacă ceea ce se obţine la acest forum justifică costul de participare de aproximativ 40.000 de dolari.

    Întrebat despre ceea ce s-a realizat după reuniunea de anul trecut, Schwab a spus că forumul este implicat în peste 40 de iniţiative care implică colaborarea cu guverne şi companii, în domenii ca finanţarea infrastructurii, protejarea mediului şi reducerea sărăciei.

    Delegaţia americană va fi optimistă, încrezătoare, în condiţiile în care economia americană înregistrează rate de creştere de 5%, în timp ce Franţa, Germania, Italia şi alte economii europene sunt în stagnare, sau chiar mai rău. Pentru a combate deflaţia, Banca Centrală Europeană este pe cale să anunţe joi lansarea unui program de suplimentare a lichidităţilor.

    Dintre participanţii la Davos, 27% provin din Statele Unite, câte 10% din Elveţia şi Marea Britanie, în timp ce delegaţia rusă şi cea chineză vor reprezenta câte 2% din total.

    Între participanţii de marcă la reuniunea de la Davos se află cancelarul german Angela Merkel, secretarul de stat american John Kerry şi preşedintele chinez Li Keqiang. Ucraina va fi reprezentată de preşedintele Petro Poroşenko şi de ministrul de Finanţe, Natalia Ann Jaresko.

    Criticii forumului de la Davos menţionează întotdeauna pe marii absenţi ai evenimentului, aceştia fiind în acest an preşedintele rus Vladimir Putin şi şeful BCE, Mario Draghi.

    “Când l-am invitat (pe preşedintele Vladimir Putin n.r.) am spus că Davos este locul potrivit pentru a prezenta un plan cuprinzător de ieşire din situaţia actuală. Probabil nu este încă momentul potrivit, dar a trimis o delegaţie importantă”, a declarat Schwab la CNBC.

    Între femeile de afaceri prezente la reuniune se vor afla Sheryl Sandberg, director la Facebook, şi Marissa Mayel, şefa Yahoo.

  • ICCJ, aşteptată să dea astăzi decizia definitivă în dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a judecat în 14 ianuarie contestaţia în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulată de Agenţia Naţională de Integritate după ce Curtea de Apel Alba-Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei ANI. Instanţa supremă a stabilit atunci că decizia definitivă va fi pronunţată în 21 ianuarie.

    Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate a cerut instanţei admiterea contestaţiei ANI, invocând decizia recentă a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că articolul din Legea 161/3003, în baza căruia au fost declaraţi incompatibili mai mulţi aleşi locali, este constituţional, precizând că motivarea hotărârii nu a fost deocamdată redactată, astfel că nu se ştiu argumentele care au stat la baza deciziei.

    Avocaţii preşedintelui Klaus Iohannis au solicitat respingerea contestaţiei ANI, motivând că aceasta este “vădit neîntemeiată”. Aceştia au arătat că recursul făcut de ANI nu cuprinde nicio critică validă faţă de decizia Curţii de Apel Alba-Iulia. Apărătorii au mai arătat că ANI nu a dovedit starea de incompatibilitate în niciunul din cele două cazuri pe care le invocă în hotărârea luată faţă de fostul primar al municipiului Sibiu şi, practic, “nu a analizat raţionamentele deciziei instanţei de fond, prin care aceasta a admis acţiunea lui Iohannis”.

    “Agenţia Naţională de Integritate nu a adus niciun act suplimentar probatoriu care să susţină cele două acuzaţii”, au arătat avocaţii, care au cerut instanţei supreme respingerea acţiunii făcute de ANI.

    Instanţa supremă urmează să decidă definitiv dacă preşedintele Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate în perioada în care a deţinut funcţia de primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.

    Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.

  • Percheziţii la un sediu ANAF şi la firme, într-un dosar de evaziune fiscală de un milion de euro

    Poliţia Capitalei arată, într-un comunicat de presă, că cele 11 de percheziţii sunt făcute “la persoane, societăţi comerciale şi instituţii publice, pentru prevenirea şi combarea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani”.

    Surse din Poliţie au declarat, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii fac percheziţii şi în biroul unui angajat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), din sediul structurii care se ocupă de administrarea marilor contribuabili.

    “În urma documentării activităţii infracţionale, poliţişti au stabilit faptul că, bănuiţii ar fi înfiinţat mai multe firme fantomă pe care le foloseau în circuitul economic, în scopul deducerii de TVA”, a precizat Poliţia Capitalei.

    Anchetatorii au estimat că prejudiciul în acest caz se ridică la aproximativ un milion de euro.

    Percheziţiile sunt făcute de peste 40 de poliţişti bucureşteni, sub supravegherea Parchetului Tribunalului Bucureşti, acţiunea fiind sprijinită de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

  • Parisul şi Berlinul vor să-şi consolideze cooperarea împotriva terorismului cibernetic

    “Este necesar ca riposta noastră să fie comună, europeană, internaţională (…). Ne confruntăm toţi cu aceeaşi provocare”, a declarat ministrul francez Bernard Cazeneuve la Forumul Internaţional pentru Securitate Cibernetică (FIC), după care a evocat propunerile în domeniul luptei împotriva terorismului ce urmează să fie prezentate miercuri într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri din Franţa.

    În urma atentatelor comise în perioada 7-9 ianuarie la Paris, în care au fost ucise 17 persoane, aproximativ 1.300 de atacuri cibernetice au fost înregistrate contra unor site-uri din Franţa, iar aproximativ 25.000 de mesaje de promovare a urii ori de susţinere faţă de atentate au fost semnalate, potrivit lui Cazeneuve.

    “Adaptarea securităţii noastre la ameninţare” este “un subiect major de reflecţie în rândul serviciilor europene de informaţii”, a adăugat el.

    Ministrul francez a subliniat că grupări jihadiste se folosesc de Internet pentru “propagand㔺i “recrutare” în rândul persoanelor “celor mai vulnerabile” din societate.

    Omologul său german Thomas de Maizières şi-a exprimat voinţa de a “împinge cooperarea mult mai departe”, între organismele specializate în supravegherea Internetului din cadrul ministerelor de Interne din cele două ţări.

    Bernard Cazeneuve a subliniat asupra necesităţii unui compromis cu Parlamentul European (PE) în vederea adoptării rapide a unui Registru cu privire la pasagerii transportatorilor aerieni – numit PNR (Passengers Names Record) – blocat din 2011, din cauza garanţiilor pe care le cer majoritatea eurodeputaţilor în domeniul protecţiei datelor personale.

    Este necesară “găsirea unui acord cu PE în vederea adoptării PNR”, a declarat el. Altfel, “nu putem urmări teroriştii”, a subliniat ministrul. În acest scop, “este necesar să oferim garanţii că suntem capabili să atingem acest echilibru” între respectarea libertăţilor individuale şi securitate, răspunzând astfel îngrijorărilor parlamentarilor.

    Thomas de Maizière a apreciat, la rândul său, că “ar fi o eroare extrem de gravă să se creadă că PNR nu este util” în faţa ameninţării teroriste.