Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Steaua Bucureşti a câştigat Cupa României la polo

    Scorul pe reprize a fost 1-3, 1-1, 4-2, 2-2, astfel că la finalul timpului regulamentar de joc, tabela arăta 8-8. Au urmat cinci aruncări de la 5 metri pentru stabilirea câştigătoarei, formaţia Steaua Bucureşti arătând mai multă concentrare la loviturile de departajare şi cucerind trofeul, cu scorul de 13-12. Golul decisiv a fost marcat de Teohari.

    Cele două echipe s-au calificat în finala Cupei României, sâmbătă, după ce au eliminat, în semifinale, campioana CSM Digi Oradea, respectiv formaţia Dinamo Bucureşti.

    În prima semifinală a zilei, Steaua Bucureşti a trecut de campioana CSM Digi Oradea, cu scorul de 11-8, în timp ce în a doua dispută, Sportul Studenţesc Corona a învins Dinamo Bucureşti, cu scorul de 7-2.

    Anterior, CSM Digi Oradea câştigase grupa A din cadrul turneului de la Braşov, grupă în care Dinamo Bucureşti s-a clasat pe locul II, în timp ce grupa B a fost câştigată de Sportul Studenţesc, pe poziţia secundă clasându-se Steaua Bucureşti.

  • Mesajul Papei Francisc în Duminica Floriilor, un omagiu “martirilor zilelor noastre”

    Papa Francisc, care la începutul lui martie şi-a început cel de-al treilea an de pontificat, a condus procesiunea din Piaţa Sfântul Petru de comemorare a zilei în care locuitorii din Ierusalim l-au întâmpinat pe Iisus cu câteva zile înainte ca acesta să fie crucificat.

    Mii de persoane, între care papa şi prelaţi îmbrăcaţi în vestminte roşii, au purtat frunze şi ramuri de palmier în Piaţa Sfântul Petru în ziua care marchează începutul Săptămânii Sfinte, ce se încheie de Paşti.

    În predica susţinută în timpul mesei care urmat, Francisc, care a denunţat luna trecută uciderea a 21 de creştini copţi egipteni de către militanţii Statului Islamic în Siria, a adus un tribut celor care sunt ucişi în zilele noastre pentru credinţa lor.

    “Ne gândim şi la umilinţa îndurată de toţi cei care, pentru vieţile lor închinate Bibliei, se confruntă cu discriminarea şi plătesc un preţ personal”, a afirmat el în italiană.

    “Ne gândim şi la fraţii şi surorile noastre care sunt persecutaţi pentru că sunt creştini, martiri ai zilelor noastre. Sunt mulţi. Ei refuză să îl renege pe Iisus şi îndură insulte şi injurii cu demnitate”, a spus papa.

    Francisc a avertizat şi asupra ascensiunii Statului Islamic şi asupra problemelor cu care se confruntă creştinii în Orientul Mijlociu.

    El a spus că ar fi justificat din partea comunităţii internaţionale să folosească forţa militară ca ultimă soluţie pentru a opri “agresiunea nedreaptă” dar că modul de a interveni în conflict nu ar trebui decis de o singură naţiune.

    Săptămâna care urmează este una dintre cele mai aglomerate din calendarul liturgic pentru papă. În joia mare, Francisc va oficia două ceremonii religioase, dintre care una la o închisoare din Roma unde va spăla picioarele unor deţinuţi, bărbaţi şi femei, un ritual îndeplinit de Iisus Hristos în noaptea dinaintea răstignirii.

    Francisc este primul papă care îndeplineşte acest ritual în afara bisericii şi care include femei şi musulmani, gest care a nemulţumit catolicii conservatori.

    În Vinerea Mare, el va oficia două ceremonii, inclusiv Via Crucis, procesiune care se va desfăşura în jurul Colosseumului.

  • Filmul “Furios şi iute 7”, cu regretatul actor Paul Walker, din 3 aprilie în cinematografe – VIDEO

    În “Furios şi iute 7”, de James Wan, Vin Diesel, Paul Walker şi Dwayne Johnson conduc distribuţia care continuă aventurile din franciza care şi-a clădit renumele pe viteză. Alături de ei, publicul îi va putea revedea pe Michelle Rodriguez, Jordana Brewster, Tyrese Gibson, Chris “Ludacris” Bridges, Elsa Pataky şi Lucas Black, favoriţii fanilor din toată lumea, dar şi figuri noi în franciză, precum Jason Statham, Djimon Hounsou, Tony Jaa, Ronda Rousey, Nathalie Emmanuel şi Kurt Russell.

    Capitolul al şaptelea al seriei de succes este regizat de James Wan, după un scenariu de Chris Morgan. Filmul este produs de Neal H. Moritz, Vin Diesel şi Michael Fottrell.

    Paul Walker şi Roger Rodas, fost pilot de curse şi vechi prieten al actorului, au murit pe 30 noiembrie 2013, după ce automobilul în care se aflau a depăşit spaţiul carosabil şi s-a izbit de un stâlp şi de un copac, explodând la câteva secunde după impact. Actorul şi prietenul său participaseră cu puţin timp înainte la o gală de caritate organizată în beneficiul familiilor afectate de taifunul Haiyan care a devastat statul Filipine.

  • REPORTAJ: Cinci românce îşi cresc copiii în închisori din state europene

    Numeroase ţări europene, precum Elveţia, Belgia, Turcia, Suedia, Spania, Franţa, Danemarca, Grecia şi Italia, au prevederi legale care reglementează situaţia femeilor aflate în închisoare, cărora li se poate acorda dreptul, în baza unor condiţii specifice, de a-şi aduce copiii în centrele de detenţie.

    “În prezent, la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare menţionate, există în atenţie cinci cazuri ale unor femei de cetăţenie română aflate în această situaţie, respectiv unul în Elveţia, unul în Franţa, unul în Portugalia şi două în Spania”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe (MAE), la solicitarea MEDIAFAX.

    Potrivit MAE, reprezentanţii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare fac vizite periodice la penitenciare şi acordă asistenţă consulară, la cerere, fiecărui cetăţean român aflat în detenţie, care îşi exprimă dorinţa de a dialoga cu consulul. Totodată, consulii români participă constant la întrevederi cu reprezentanţii penitenciarelor, cu scopul de a obţine informaţii actualizate asupra situaţiei cetăţenilor români aflaţi în centrele de detenţie.

    În România, femeile pot sta cu copiii lor în penitenciar doar până când aceştia împlinesc vârsta de un an, astfel de regim fiind doar la Penitenciarul de Femei Târgşor. În prezent, însă, nicio femeie nu se află în închisoare alături de copilul său, deoarece instanţele au admis cererile lor de întrerupere a pedepsei.

    Conform unui răspuns transmis de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), la solicitarea MEDIAFAX, privind drepturile mamelor care execută pedepse cu închisoarea şi ale femeilor gravide aflate în penitenciar, atunci când o femeie privată de libertate naşte, administraţia penitenciarului ia măsuri ca, în mod excepţional, aceasta să îşi poată îngriji copilul până la vârsta de un an, iar în această perioadă copilul este cazat alături de mama sa. În România, condiţiile necesare pentru asigurarea acestui drept sunt oferite mamelor doar la Penitenciarul de Femei Târgşor.

    La împlinirea vârstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta. În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijire familiei sau persoanei indicate de mamă, acesta este încredinţat, potrivit legii, unei instituţii specializate, fiind informate, în acest sens, autorităţile pentru protecţia copilului. După împlinirea vârstei de un an, copilul, care nu mai poate rămâne alături de mama sa, o poate vizita pe aceasta în penitenciar, însoţit de persoane adulte, în limita numărului lunar de vizite la care au dreptul persoanele private de libertate, conform legii.

    În ceea ce priveşte drepturile femeilor gravide aflate în penitenciar, ANP precizează că acestea beneficiază de asistenţă medicală prenatală şi postnatală, iar naşterea are loc în afara penitenciarului, într-un spital.

    “Femeile condamnate la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt însărcinate, sunt îndrumate să solicite întreruperea executării pedepsei. Cererea se va înainta instanţei în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere, corespunzătoare în grad instanţei de executare. În acelaşi mod se procedează ori de câte ori pe perioada executării pedepsei privative de libertate se constată starea de graviditate”, spune ANP.

    În situaţia în care instanţa nu admite solicitarea deţinutelor gravide de a întrerupe pedeapsa, atunci, cu o lună înaintea datei probabile a naşterii, femeia este internată într-un penitenciar spital, până la momentul naşterii. La momentul naşterii, deţinuta este internată într-un spital din reţeaua Ministerului Sănătăţii, cu secţie de ginecologie şi secţie de neonatologie.

    La nivel internaţional, numeroase ţări permit prezenţa copiilor în închisori alături de un părinte încarcerat, însă majoritatea impun limite de vârstă şi privind perioada de şedere a minorilor în centrele de detenţie, potrivit unui raport din august 2014 al Bibliotecii Congresului american, actualizat în ianuarie 2015.

    Conform raportului, care studiază legislaţia din 97 de state, unele impun însă şi alte criterii, precum perioada de alăptare sau evaluarea intereselor copilului. În majoritatea cazurilor, închisorile care pot găzdui copii trebuie să îndeplinească anumite standarde, precum alimentaţie adecvată, acces la îngrijiri medicale sau servicii de îngrijire a copilului. În unele ţări, pe lângă plasarea copilului în detenţie alături de părinte, există varianta amânării executării pedepsei sau arestul la domiciliu.

    BELGIA

    Legislaţia belgiană permite deţinuţilor să îşi ţină copiii alături de ei în închisoare până la împlinirea vârstei de trei ani, în unităţi speciale pentru găzduirea mamelor cu copii.

    DANEMARCA

    Legea daneză prevede că o femeie sau un bărbat îşi poate ţine copilul cu vârsta mai mică de un an în închisoare dacă este capabil/ă să aibă grijă de el. Deţinuţii au aceleaşi drepturi la servicii medicale ca restul populaţiei şi pot munci la fel ca alţi cetăţeni. Mamele încarcerate care lucrează în închisori au dreptul la un an de concediu maternal pentru a se concentra pe creşterea copilului. Deţinuţii care muncesc au, de asemenea, dreptul la concediu medical cu plată.

    ANGLIA ŞI ŢARA GALILOR

    În Anglia şi Ţara Galilor există unităţi specializate pentru mame cu bebeluşi, separate de restul deţinuţilor, pentru a permite copilului să stea alături de mamă, dacă acest lucru este spre binele său. În majoritatea cazurilor, copilul părăseşte unitatea până la vârsta de 18 luni, dar în cazuri excepţionale poate rămâne mai mult.

    FINLANDA

    În Finlanda, un copil mic poate fi plasat într-o unitate familială din închisoare în timp ce părintele îşi ispăşeşte pedeapsa, până la împlinirea vârstei de doi ani, sau până la trei ani dacă este necesar pentru binele copilului. În perioada 2000-2006, aproximativ 100 de copii se aflau în închisori finlandeze alături de mamele lor.

    FRANŢA

    Legislaţia franceză permite mamelor încarcerate să-şi ţină copiii cu ele până la împlinirea vârstei de 18 luni, dar perioada poate fi prelungită la cererea mamei şi după consultarea unei comisii formate dintr-un psihiatru, un pediatru, un psiholog şi un ofiţer de probaţiune.

    GRECIA

    În Grecia, mamele încarcerate îşi pot ţine copilul alături de ele până la vârsta de trei ani, în unităţi speciale, pentru a asigura nevoile acestora. Copiii mai mari de trei ani şi care nu au sprijinul altor membri ai familiei pot fi plasaţi în instituţii speciale.

    IRLANDA

    Conform reglementărilor din Irlanda, mamele îşi pot ţine copiii în închisoare până la împlinirea vârstei de un an, indiferent dacă bebeluşul a fost născut în centrul de detenţie sau anterior încarcerării mamei.

    ITALIA

    Legislaţia italiană permite mamelor cu copii de până la trei ani să beneficieze de alternative la încarcerare. De asemenea, femeile care au copii de până la zece ani îşi pot ispăşi pedepsele la domiciliu, în altă reşedinţă privată sau într-un centru de îngrijire şi asistenţă, dacă nu există pericol de recidivă şi deja au executat o treime din sentinţă. Potrivit presei, aproximativ 60 de copii cu vârsta sub trei ani intră anual în închisorile italiene alături de mamele lor.

    LUXEMBURG

    Conform reglementărilor din Luxemburg, copiii care sunt prea mici pentru a fi separaţi de mamele lor primesc permisiunea de a sta alături de ele în închisoare.

    NORVEGIA

    Norvegia nu permite copiilor să stea alături de mame în închisoare, acestea fiind mutate în mødrehjem (case pentru mame) până ce copilul va fi suficient de mare pentru a fi separat, în general în jurul vârstei de nouă luni. De asemenea, o femeie însărcinată sau care are un copil mai mic de nouă luni poate beneficia de amânarea executării pedepsei. Copiii care nu pot fi crescuţi de mame în închisori pot fi plasaţi în centre de îngrijire.

    PORTUGALIA

    Femeile şi bărbaţii deţinuţi în Portugalia au dreptul să-şi ţină copilul în închisoare până la vârsta de trei ani, sau în cazuri excepţionale până la cinci ani, cu consimţământul celuilalt tutore şi dacă este spre binele copilului. În astfel de cazuri, minorului trebuie să-i fie asigurat accesul la servicii medicale şi activităţi educaţionale şi de divertisment adecvate.

    RUSIA

    Femeile din Rusia care au deja copii nu îi pot lua în închisoare cu ele, deşi legislaţia nu interzice acest lucru explicit. În schimb, dacă o femeie naşte în timp ce se află în detenţie, copilul poate rămâne cu ea o perioadă sau poate fi plasat într-o unitate de îngrijire a copiilor din cadrul penitenciarului, până la vârsta de trei ani, unde poate fi vizitat de mamă după încheierea programului de muncă.

    SPANIA

    Conform reglementărilor din Spania, un copil cu vârsta până la trei ani poate sta alături de mama sa în închisoare, dacă nu există riscuri pentru el. Autorităţile trebuie să plaseze mamele cu copii în unităţi speciale, separate de restul deţinuţilor. În noiembrie 2006, 156 de copii se aflau alături de mamele lor în închisori spaniole.

    SUEDIA

    Conform legislaţiei suedeze, femeile sau bărbaţii încarceraţi îşi pot ţine copiii în închisoare, dacă acest lucru este spre binele minorului. Suedia foloseşte însă în multe cazuri pedepse alternative, precum eliberarea condiţionată sau monitorizarea electronică. Legislaţia permite de asemenea amânarea executării pedepsei cu închisoarea în cazul unei femei însărcinate sau care alăptează.

    ELVEŢIA

    Codul Penal elveţian prevede forme speciale de detenţie pentru femeile care nasc şi pentru cele care au deja copii mici. În practică, un copil stă alături de mamă până la vârsta de trei ani. Autorităţile federale din cantoanele elveţiene au înfiinţat unităţi speciale pentru femeile cu copii, care dispun de personal specializat, camere adecvate şi instituţii externe de îngrijire pe timpul zilei.

    TURCIA

    Legislaţia turcă prevede că minorii cu vârsta până la şase ani, care nu pot fi îngrijiţi de altcineva în afară de mame, pot sta cu acestea în închisoare. Pe timpul zilei, copiii peste trei ani merg la grădiniţe, iar cei mici rămân cu mamele lor în celule. Copiii şi mamele care alăptează dispun de alimentaţie adecvată. În iulie 2014, ministrul Justiţiei Bekir Bozdag afirma că 353 de copii se aflau alături de mamele lor în închisoare.

    CHINA

    Legislaţia chineză nu pare să permită copiilor să stea în închisoare alături de mamele lor. În schimb, o femeie condamnată la închisoare îşi poate ispăşi pedeapsa în afara închisorii dacă este însărcinată sau alăptează.

    STATELE UNITE

    Potrivit unui articol din 18 februarie 2015 din revista Pacific Standard, zece state americane – New York, California, Illinois, Indiana, Ohio, Nebraska, South Dakota, Washington, West Virginia şi Wyoming – au un sistem de “creşe în închisori”, care permite mamelor să-şi ţină copiii alături de ele între unul şi doi ani.

  • Directorul general BBC, ameninţat cu moartea după ce a renunţat la colaborarea cu Jeremy Clarkson

    Radiodifuzorul public britanic (BBC) a anunţat, miercuri, că va renunţa la colaborarea cu Jeremy Clarkson, starul show-ului “Top Gear”, care a fost suspendat pe 10 martie, ca urmare a unei dispute violente a acestuia cu un producător, potrivit bbc.com.

    Contractul lui Jeremy Clarkson cu BBC nu va fi reînnoit, a declarat atunci Tony Hall, directorul general al corporaţiei de media britanice.

    Tony Hall a spus că nu a luat cu uşurinţă această decizie, precizând însă că “a fost depăşită o limită” şi acest lucru nu poate fi “trecut cu vederea”.

    Potrivit materialului publicat pe bbc.com, radiodifuzorul public britanic are o serie de reguli stricte privind modul în care trebuie să se comporte angajaţii săi, iar agresivitatea verbală şi violenţa fizică nu este permisă pentru niciunul dintre membrii staff-ului său.

    În acelaşi material se mai spune că Jeremy Clarkson este unul dintre starurile BBC foarte apreciate de telespectatori, iar corporaţia chiar nu a dorit să renunţe la colaborarea cu acesta, însă Clarkson primise deja – înainte de altercaţia cu producătorul Oisin Tymon, care a dus la suspendarea sa – un avertisment final privind comportamentul său.

    După anunţarea acestei decizii, Tony Hall a primit un e-mail în care era ameninţat cu moartea, iar, în prezent, poliţia metropolitană din Londra face investigaţii în legătură cu această situaţie.

    De asemenea, agenţi de pază sunt prezenţi 24 de ore din 24 la locuinţa lui Hall şi a soţiei sale, din Oxfordshire, pentru a le oferi protecţie.

    “Nu dorim să comentăm despre problemele de securitate”, a declarat un purtător de cuvânt al BBC.

    În schimb, un purtător de cuvânt al poliţiei a precizat că autorităţile din Westminster investighează un caz de ameninţare cu moartea, care le-a fost adus la cunoştinţă miercuri, 25 martie.

    “Cercetările continuă. Nicio arestare nu a fost făcută”, a mai spus acesta.

    Peste un milion de persoane au semnat o petiţie prin care se cere ca Jeremy Clarkson să fie readus în show-ul “Top Gear”.

    Potrivit bbc.com, este de aşteptat ca show-ul “Top Gear”, unul dintre cele mai apreciate şi populare programe difuzate în Marea Britanie, la televiziunea BBC Two, să continue şi fără Jeremy Clarkson.

    Nu a fost încă stabilit dacă James May şi Richard Hammond, coprezentatori ai “Top Gear” alături de Jeremy Clarkson, vor continua să realizeze această emisiune. La fel ca şi în cazul lui Clarkson, contractele lui James May şi Richard Hammond cu BBC s-au încheiat şi trebuie renegociate.

    Între timp, unul dintre potenţialii înlocuitori ai lui Jeremy Clarkson, Chris Evans, a negat speculaţiile apărute în presa britanică în acest sens.

    Pe de altă parte, potrivit bbc.com, este de aşteptat ca pentru Jeremy Clarkson să fie declanşat un adevărat război al ofertelor din partea altor televiziuni, având în vedere că acesta nu mai este sub un contract cu BBC.

    Lansat în 1977, show-ul “Top Gear” a început să fie difuzat în actualul format în anul 2002. “Top Gear” este unul dintre cele mai profitabile programe ale BBC, aducând venituri de aproximativ 50 de milioane de lire sterline pe an radiodifuzorului public britanic.

    “Top Gear” are o audienţă de aproximativ 350 de milioane de telespectatori la nivel mondial şi are 3 milioane de abonaţi la canalul dedicat pe platforma YouTube. Totodată, revista Top Gear are un tiraj de 1,7 milioane de copii la nivel mondial.

    Jeremy Clarkson a fost suspendat pe 10 martie de la cârma emisiunii “Top Gear”, după ce a fost acuzat că l-ar fi lovit cu pumnul pe Oisin Tymon, un membru al echipei de producţie. Totodată, BBC a anunţat la momentul respectiv că a demarat o anchetă în legătură cu acest incident, deşi Tymon nu a făcut o plângere oficială în acest caz.

    Publicaţia britanică The Telegraph a anunţat, miercuri dimineaţă, că ancheta s-a încheiat, iar Jeremy Clarkson a fost găsit vinovat pentru faptul că l-a atacat pe Oisin Tymon.

    The Telegraph a mai relatat că, în urma anchetei interne derulate de BBC, s-a ajuns la concluzia că Jeremy Clarkson a fost implicat într-o confruntare fizică cu respectivul producător, după aproximativ 20 de minute în care cei doi s-au certat.

    Altercaţia s-ar fi iscat după ce Jeremy Clarkson ar fi fost informat, după o zi de filmare, că nu poate să mănânce friptură cu cartofi prăjiţi din cauză că bucătăria hotelului în care era cazată echipa “Top Gear” era închisă.

    Jeremy Clarkson, în vârstă de 54 de ani, este celebru pentru remarcile sale explicite şi atitudinea acerbă împotriva conceptului de “corectitudine politică”.

    Anul trecut, Jeremy Clarkson a primit un avertisment final din partea BBC, după ce a fost acuzat că a folosit o expresie rasistă în timp ce filma un episod din emisiunea “Top Gear”. Acel incident a fost cel mai recent dintr-o serie mai lungă de momente controversate – intens comentate şi criticate – în care a fost implicat starul britanic.

    După suspendarea lui Jeremy Clarkson, emisiunea “Top Gear” nu a mai fost difuzată de BBC, în Marea Britanie. La rândul lor, Richard Hammond şi James May, coprezentatori ai “Top Gear”, au refuzat să mai realizeze acest show fără Jeremy Clarkson. Totodată, o serie de show-uri live programate în Marea Britanie şi care se desfăşurau sub brandul “Top Gear” au fost anulate.

    Pe de altă parte, radiodifuzorul public britanic ar putea avea pierderi estimate la 67 de milioane de lire sterline pe an dacă va renunţa definitiv la Jeremy Clarkson, după cum a relatat recent dailymail.co.uk.

    BBC Worldwide, “braţul comercial” al corporaţiei BBC, câştigă o sumă estimată la 50 de milioane de lire sterline pe an din vânzarea drepturilor de difuzare ale show-ului “Top Gear”, la nivel internaţional. Acest show este difuzat în 214 ţări din lume (inclusiv în România, n.r.).

    În plus, BBC Worldwide câştigă milioane de lire sterline din revista Top Gear, care este editată de asemenea în mai multe ţări din lume, dar şi din show-uri live care folosesc brandul “Top Gear” şi care sunt realizate atât în Marea Britanie, cât şi în străinătate. Acestora li se adaugă vânzările de DVD-uri care folosesc de asemenea brandul “Top Gear”.

  • Nou incident aviatic: Cel puţin 23 de răniţi după ce un avion al Air Canada a ieşit de pe pistă la aterizare – VIDEO

    Zborul AC624 “a avut o aterizare grea şi a ieşit de pe pistă” la ora 00.35 (06.35 ora României), a declarat Peter Spurway, purtătorul de cuvânt al aeroportului internaţional Stanfield din Halifax, în provincia canadiană Nova Scotia.

    “Chiar acum, avem câţiva răniţi uşor. Nimic care să pună pună vieţile în pericol”, a declarat el.

    La bordul avionului se aflau 132 de pasageri şi cinci membri ai echipajului.

     

    Spurway a declarat că incidentul nu este o prăbuşire pentru că se crede că avionul era sub control în timpul aterizării. El a precizat că nu există indicii care să arate ce anume a provocat această aterizare dură şi nu ştie în ce stare se află avionul.

    Aeroportul este închis şi va rămâne închis până la ora locală 09.00 (15.00 ora României), a declarat Spurway, adăugând că avionul trebuie îndepărtat de pe pistă înainte de reluarea zborurilor.

     

    Electricitatea era întreruptă în momentul incidentului şi a rămas aşa timp de o oră. Nova Scotia Power, compania de electricitate locală, a scris pe Twitter la ora 02.12 (08.12 ora României) că alimentarea cu energie electrică a fost reluată. “Nu suntem siguri dacă cele două incidente au legătură unul cu altul”, a declarat Spurway.

    Scott Murray, una dintre zecile de persoane care îşi aşteptau rudele la zborul de la Toronto, a declarat pentru CBC News că tatăl lui se afla în avion şi l-a sunat să îi spună că “avionul s-a prăbuşit şi că el este în regulă”.

    În momentul incidentului, pe aeroport ningea puternic.

    Greg Wright, care îl aştepta pe fiul lui în vârstă de 13 ani să coboare din avion, a afirmat că a crezut că acesta glumeşte când l-a sunat din avion. “A spus: «Ne-am prăbuşit, ne-am prăbuşit». L-am întrebat: «Unde eşti?». Şi el mi-a răspuns: «Sunt pe pistă»”, a declarat Wright. “M-am panicat”.

    Fiul lui şi alţi pasageri au fost direcţionaţi către o autospecială, apoi către un autobuz şi au fost duşi într-un hangar unde au fost verificaţi dacă sunt răniţi, a precizat Wright. Fiul lui nu este rănit grav.

  • Marş împotriva terorismului la Tunis, după atentatul de la muzeul Bardo. Participă mumeroşi oficiali europeni

    Potrivit postului de televiziune francez LCI, marşul va pleca în jurul orei locale 11.00 (13.00 ora României) din piaţa Bab Saadoun şi se va încheia în faţa muzeului. Această clădire, unde se află o impresionantă colecţie de mozaicuri, a fost ţinta unui atac soldat cu 22 de morţi – 21 de turişti şi un poliţist – la 18 martie.

    În jurul orei 12.00 (14.00 ora României), invitaţii de marcă îl vor însoţi pe preşedintele tunisian Beji Caid Essebsi pe o distanţă de câteva sute de metri de-a lungul muzeului, unde acesta va inaugura o stelă în memoria victimelor.

    Preşedintele Caid Essebsi le-a cerut miercuri compatrioţilor săi să participe în număr mare la marş pentru “a arăta forţa Tunisiei” şi pentru a “trimite un mesaj în străinătate că Tunisia luptă împotriva terorismului”. Tunisia, ţara care a marcat începutul Primăverii Arabe, şi-a încheiat perioada de tranziţie odată cu alegerile de la sfârşitul lui 2014, dar stabilitatea sa ar putea fi pusă în pericol de intensificarea ameninţării teroriste şi de dificultăţile economice şi sociale persistente, aflate la originea revoluţiei din 2011.

    Hollande va fi prezent la acest eveniment, în pofida faptului că în Franţa are loc al doilea tur al alegerilor locale. Preşedinţii polonez şi palestinian, Bronislaw Komorowski şi Mahmoud Abbas, vor participa, de asemenea, la acest marş, alături de premierii italian şi algerian, Matteo Renzi şi Abdelmalek Sellal, şi de miniştrii de Externe din Spania, Jose Manuel Garcia-Margallo, Olanda, Bert Koenders, sau România, Bogdan Aurescu.

    “De acum, toată lumea reacţionează după fiecare atentat terorist ca şi cum atentatul ar fi fost comis în propria ţară. Este un lucru nou şi este important”, a declarat preşedintele tunisian pentru cotidianul francez Ouest-France. Acest marş aminteşte de cel organizat în ianuarie de Hollande după atentatele de la Paris împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo şi a unui supermarket evreiesc.

    Partidul islamist Ennahda, a doua forţă politică din Tunisia şi membru al coaliţiei guvernamentale, le-a cerut susţinătorilor săi să participe la marş pentru a “demonstra unitatea tunisienilor în faţa acestui pericol şi hotărârea lor de a-şi apăra patria şi (…) de a-şi păstra libetatea”. Puternicul sindicat UGTT şi-a invitat, de asemenea, membrii să participe în număr mare la acest eveniment.

    Frontul popular, coaliţia de stânga şi principala formaţiune a opoziţiei, a anunţat că nu va lua parte la marş, acuzând “ipocrizia” unora dintre participanţi, într-o aluzie clară la Ennahda. Purtătorul de cuvânt al Frontului, Hamma Hammami, a declarat că nu vrea ca marşul să fie “un mijloc de a acoperi responsabilităţile (…) din jurul proliferării terorismului”. Numeroşi politicieni de stânga acuză partidul islamist că s-a arătat prea slab faţă de ascensiunea curentelor jihadiste în perioada în care s-a aflat la putere (sfârşitul lui 2011 – începutul lui 2014) şi că este responsabil, chiar complice, la asasinarea a doi membri ai Frontului Popular, Chokri Belaid şi Mohamed Brahmi, în 2013.

    Atentatul din 18 martie a fost revendicat de gruparea Stat Islamic (SI). Dar Ministerul tunisian de Interne a afirmat că asaltul a fost condus de unul dintre liderii Phalange Okba Ibn Nafaa, o grupare afiliată Al-Qaida alungată de armată de mai bine de doi din munţii de la graniţa cu Algeria.

    Pe de altă parte, muzeul Bardo se pregăteşte să îşi reia activitatea normală. Vineri, acesta şi-a deschis porţile pentru elevi şi delegaţii, iar luni se va deschide pentru publicul larg.

  • Proiectul de strategie în educaţie: Ponderea tinerilor din învăţământul profesional, de 61,9%, peste media UE

    Proiectul supus dezbaterii publice de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice include date dintr-un studiu realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), potrivit cărora şansele de angajare sunt mai bune pentru absolvenţii învăţământului profesional şi tehnic. Pentru această categorie, rata de angajare este mai mare decât în cazul absolvenţilor de învăţământ teoretic cu acelaşi nivel de pregătire, respectiv cu 4,1 puncte procentuale în România şi cu 5,6 la sută în UE, conform situaţiei din anul 2010.

    Iniţiatorii Strategiei susţin că această situaţie evidenţiază importanţa formării profesionale iniţale (IVET), România având o pondere relativ bună a tinerilor înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic din totalul elevilor înscrişi în învăţămîntul secundar superior, respectiv de 61,9 la sută în România, faţă media UE-28 de 50,4 la sută, conform datelor pentru anul 2012.

    În studiul CEDEFOP se mai arată că România are o ponderea mică a investiţiilor pentru formarea profesională continuă a întreprinderilor, din totalul costurilor cu forţa de muncă, fiind la jumătate din media la nivel european (0,4 la sută, faţă de 0,8 la sută), şi un procent mic al angajatorilor care oferă programe de formare profesională continuă pentru salariaţii proprii (24 la sută, faţă de 66 la sută la nivel european).

    Rata de participare a angajaţilor din România la programe de formare profesională continuă se situează la mai puţin de jumătate din media europeană (18 la sută, faţă de 38 la sută), fiind similară ratei de participare a angajaţilor în formarea la locul de muncă, potrivit datelor prezentate de iniţiatorii Strategiei.

    În proiectul de Strategie se mai arată că existenţa contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiţie prealabilă pentru aprobarea ofertei şcolare. Această rută de formare profesională a inclus, din anul şcolar 2012-2013, învăţământul profesional cu durata de doi ani, organizat după finalizarea clasei a IX-a de liceu, care avea o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic. În primul an, pregătirea practică reprezenta 60 la sută din timpul total alocat programului, iar în al doilea an, 75 la sută din timpul total alocat programului. Pe parcursul celor doi ani de studiu erau organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 11 săptămâni, din care şase săptămâni în primul an şi cinci săptămâni în cel de-al doilea an.

    Ulterior, din anul şcolar 2014- 2015, a fost organizat învăţământul profesional cu durata de trei ani, după finalizarea clasei a VIII-a, pregătirea practică fiind realizată, de asemenea, în atelierele şcolii şi la agentul economic. În primul an, pregătirea practică reprezintă aproximativ 20 la sută din timpul total alocat programului, în al doilea an ajunge la aproximativ 60 la sută, iar în anul al treilea, la 72 la sută. Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 24 de săptămâni, din care cinci săptămâni în primul an, nouă săptămâni în anul al doilea şi 10 săptămâni în cel de-al treilea an.

    Oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învăţământul profesional şi tehnic este stabilită anual, în funcţie de nevoile previzionate ale pieţei muncii.

    Potrivit iniţiatorilor proiectului, Strategia ar putea oferi un răspuns adecvat la nevoile persoanelor, angajatorilor şi comunităţilor în materie de formare profesională de calitate pentru piaţa muncii. De asemenea, se urmăreşte aducerea unei contribuţii semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei EU 2020, şi anume creşterea ratei de ocupare, cu ţinta de 75 la sută.

  • Seism de 4,9 grade în zona Vrancea, simţit la Bucureşti

    Seismul s-a produs la o adâncime de 141 kilometri, la o distanţă de 135 km nord de Bucureşti, 57 km vest de Focşani şi 16 km nord de Gura Teghii şi a fost simţit în Muntenia, inclusiv în Bucureşti, precum şi în Moldova.

    Datele iniţiale anunţate de INFP indicau o magnitudine de 4,8 grade şi o adâncime de 150 km, iar ulterior au fost revizuite.

    A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în acest an, în cursul căruia au avut loc opt seisme de peste 4 grade, cel mai important fiind cel din 16 martie (4,6 grade), cu epicentrul tot în Vrancea, judeţul Buzău.

    Precedentele cutremure notabile din zona Vrancea au avut loc la 6 octombrie 2013 (5,5 grade), respectiv 29 martie 2014 (5 grade), 10 septembrie 2014 (4,8 grade) şi 22 noiembrie 2014 (5,7 grade).

  • Furtuni puternice în America de Sud, inclusiv în deşertul Atacama: Este cea mai mare anomalie care s-a întâmplat aici. Cel puţin 36 de oameni au murit

    Cel puţin 25 de persoane au murit în urma ploilor abundente, a alunecărilor de teren şi valurilor înalte care au afectat Ecuadorul, au declarat oficialii. O şcoală de poliţie din capitala Quito a fost lovită de fulger, iar 52 de persoane au fost rănite, dintre care 15 au necesitat spitalizare. Vremea extremă a provocat pagube economice grave terenurilor agricole precum şi industriei de pescuit, numeroase bărci fiind zdrobite de stânci.

    În nordul deşertului chilian Atacama, furtunile au provocat inundaţii şi alunecări de teren care s-au soldat cu moartea a 11 persoane şi au distrus numeroase case şi drumuri. “Pe măsură ce vom deschide drumurile, bilanţul ar putea creşte”, a declarat Ricardo Toro, directorul Biroului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    El a declarat că 19 persoane sunt date dispărute, în timp ce peste 5.000 şi-au pierdut locuinţele.

    Oficialii locali au avertizat că fisurile apărute la barajele din aval ar putea favoriza transportul substanţelor toxice din minele din deşert, inclusiv arsenic şi mercur, în zonele locuite. Ei au cerut ajutorul Guvernului central pentru a îndepărta tonele de noroi acumulat în oraşele de coastă, de teamă că acesta ar putea conţine metale grele periculoase.

    “Trebuie să facem acest lucru cât mai repede posibil”, a declarat senatorul Alejandro Guillier, care reprezintă regiunea din jurul portului Antofagasta.

    Deşertul Atacama care se întinde pe o lungime de 700 de kilometri între Anzii Cordilieri şi Oceanul Pacific este considerat unul dintre cele mai aride locuri de pe planetă. “Aceasta este cea mai mare anomalie care s-a întâmplat aici”, a declarat meteorologul local Anthony Sagliani pentru televiziunea publică.