Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
În luna mai a acestui an, Sid Shafner, în vârstă de 94 de ani, s-a întors în Statele Unite după o călătorie de 8 zile în Israel şi Polonia. Acesta a fost onorat la o ceremonie de comemorare a Holocaustului, pentru ajutorul oferit în eliberarea a aproximativ 30.000 de prizonieri din lagărul de concentrare Dachau, din sudul Germaniei, în anul 1945.
Unul dintre prizonieri era Marcel Levy, care atunci avea doar 19 ani. Acum, Marcel are 90 de ani.
O femeie din Iran din cadrul Centrului de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil Rădăuţi a născut la Spitalul din Rădăuţi un băieţel sănătos cu o greutate de 3,5 kg, potrivit informaţiilor Inspectoratului General pentru Imigrări.
Mattia este primul copil refugiat născut în România dintr-o familie de refugiaţi transferate din Grecia în cadrul programului de relocare al Uniunii Europene.
Un număr de 50 de firme şi organizaţii nonguvernamentale au fost finanţate cu granturi norvegiene de 26 de milioane de euro, în cadrul programului „Inovare verde în industria din România”, pentru investiţii ecologice şi de eficienţă energetică, care au creat peste 200 de locuri de muncă permanente.
20 de proiecte privesc investiţii în tehnologii ecologice, produse şi servicii eco-inovative, 16 proiecte sunt pentru reducerea sau reutilizarea deşeurilor, eficienţa energetică şi utilizarea surselor regenerabile în afaceri, iar 14 proiecte urmăresc inovarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. Proiectele au făcut parte din Programul ”Inovare verde în industria din România”, care s-adesfăşurat în perioada martie 2013 – aprilie 2016, în valoare totală de 54 milioane euro, din care 28 de milioane de euro au fost cofinanţări din partea capitalului privat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Serviciile precum eBay, OLX sau Okazii ar trebui să fie îngrijorate, întrucât Facebook a anunţat astăzi deschiderea Marketplace, o nouă componentă pentru vânzăre şi cumpărare de produse între utilizatori.
Asemeni tuturor componentelor Facebook, experienţa de utilizare se doreşte a fi una socială, unde vânzătorii şi cumpărătorii pot comunica mai uşor decât pe alte platforme, potrivit Go4it.
Primul pas în direcţia Marketplace a fost introducerea funcţionalităţii „Sell” în cadrul grupurilor de Facebook, aceasta bucurându-se de un succes enorm la nivel global. Facebook susţine că 450 de milioane de utilizatori vizitează în fiecare lună astfel de grupuri, sugerând că este o mare nevoie de o soluţie centralizată, cu funcţii dedicate pentru căutare şi interacţiune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Senatul a adoptat tacit, marţi, două ordonanţe de urgenţă, una care modifică Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală şi una pentru extinderea modalităţilor de plată pentru achiziţionarea operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului” şi la donaţii online, SMS-uri şi servicii de tip teledon.
Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a celui de Procedură Penală, invocând nevoia de a transpune în legislaţie 15 decizii ale CCR, dar şi directive europene, printre care cea referitor la încetarea urmării penale şi înăsprirea unor pedepse. Ordonanţa adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări.
În preambulul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care modifică atât Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală , Ministerul Justiţiei invocă drept temei pentru adoptarea ei ”numărul relativ mare de texte declarate neconstituţionale şi care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deşi termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituţie a expirat, ceea ce poate determina interpretări diferite în jurisprudenţă cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natură a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor” şi ”existenţa mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu consecinţa aplicării unor sancţiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat şi îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvern”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru respondenţii din România, situaţia financiară mai bună este pusă pe seama schimbării circumstanţelor familiale (34%), a schimbării locului de muncă (17%) sau a creşterii veniturilor salariale la actualul loc de muncă (9%). Unul din cinci respondenţi se aşteaptă la o situaţie financiară stabilă, nivel similar celui înregistrat anul trecut, conform sondajului GfK UK. Evoluţia situaţiei financiare personale corespunde percepţiei cu privire la evoluţia situaţiei economice în ansamblu a României, 45% dintre participanţii la sondaj din România aşteptându-se la o îmbunătăţire în următoarele 12 luni, iar 22% mizând că economia va rămâne stabilă în 2016. Prin comparaţie, în restul ţărilor europene unde este prezent grupul IPF, doar aproape un sfert dintre respondenţi se aşteaptă, în medie, la o evoluţie pozitivă a economiei ţării lor.
Costul de trai, cea mai importantă preocupare
În ceea ce priveşte preocupările românilor pentru perioada următoare, principalele motive care pot duce la înrăutăţirea situaţiei financiare sunt posibilitatea creşterii costul de trai (42%) sau a pierderii locului de muncă (18%), precum şi presiunea cheltuielilor medicale asupra bugetului familiei (10%). Lipsa veniturilor disponibile este o preocupare pentru doar 7% dintre respondenţi, alături de cheltuielile cu educaţia, însă 6% sunt îngrijoraţi şi de impactul pe care imigrările din afara Uniunii Europene le-ar putea avea la nivel personal şi în întreaga economie.
Creşterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de clienţii români pe seama creşterii cheltuielilor cu utilităţile (33%), a costurilor cu locuinţa, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziţionarea unei locuinţe (17%) şi a cheltuielilor cu alimentele (10%). Prin comparaţie, pentru respondenţii din Europa, principalul motiv al creşterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile pentru asigurarea locuinţei.
90% împrumută sume potrivite situaţiei lor financiare
Cei mai mulţi dintre respondenţii din România spun că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituţii financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătăţiri în locuinţă (28%), când intervin cheltuieli neaşteptate care le pot influenţa situaţia financiară sau cheltuieli medicale, dar şi pentru a investi în educaţia copiilor, arată studiul GfK UK. Aproape 40% consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar cu cel înregistrat anul trecut. Cu toate acestea, 94% dintre respondenţi spun că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit, 89% susţin că nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului, iar 90% împrumută doar sume de bani potrivite situaţiei lor financiare, pe care le pot rambursa fără a pune presiune pe buget, ponderi peste media europeană. În acest context, două treimi dintre respondenţii români spun că ar recomanda serviciile instituţiilor financiare nebancare, cum este şi Provident, membrilor familiei sau prietenilor atunci când au nevoie de un împrumut.
Mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj din România au declarat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 67% au împrumutat mai puţin decât suma maximă posibilă. Totodată, aproape 7 din 10 respondenţi declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienţii îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (45%) şi de perioada împrumutului (41%). De altfel, 38% dintre participanţii români la studiu declară că susţin cheltuielile zilnice cu mai multă uşurinţă decât în 2015, cu 5 puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, în timp ce 28% se declară mai prudenţi, similar nivelului din 2015.
“În ultimii ani am observat că românii au devenit din ce în ce mai atenţi atunci când se împrumută, iar cercetarea confirmă comportamentul de creditare tot mai responsabil al acestora, precum şi preocuparea lor pentru planificarea şi gestionarea cât mai bună a cheltuielilor zilnice, pentru asigurarea unui buget personal echilibrat şi pentru economisirea pentru un viitor mai bun. Vom continua, prin astfel de iniţiative de cercetare, să înţelegem mai bine clienţii şi percepţiile lor asupra situaţiei financiare personale şi a perspectivelor economice, astfel încât să le putem răspunde nevoilor şi aşteptărilor cu soluţii financiare potrivite”, a declarat Viktor Boczán, directorul general al Provident Financial România.
3 din 10 economisesc pentru viitor
33% dintre respondenţi au declarat că reuşesc să facă economii cu regularitate, în creştere faţă de nivelul de 29% înregistrat anul trecut. Cei care economisesc pentru pensie urmăresc să-şi asigure un trai mai bun la bătrâneţe (31%), să reducă impactul scăderii veniturilor lunare asupra nivelului de trai după pensionare (23%) şi să poată oferi susţinere financiară celor dragi în viitor (19%). Astfel, peste jumătate dintre ei fac acest lucru prin intermediul unei pensii private, 27% se bazează pe pensia de stat, 13% au economii la bancă şi 9% sub formă de lichidităţi în casă, iar 6% îşi asigură viitorul prin investiţii pe termen lung.
Cercetarea GfK UK face parte dintr-o iniţiativă desfăşurată în rândul clienţilor grupului britanic IPF în perioada martie-aprilie 2016 în opt ţări în care acesta este prezent: România, Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Mexic, pe un eşantion total de 9.220 de clienţi din care 1.863 din România. Rolul studiului este de a identifica modalitatea în care consumatorii percep climatul socio-economic, care este comportamentul lor de economisire şi creditare şi care sunt cele mai importante preocupări ale acestora.
Decizia Rusiei de a susţine regimul Bashar al-Assad este “iresponsabilă”, a acuzat marţi, la Bruxelles, secretarul de Stat american, John Kerry, pledând însă pentru găsirea unei soluţii politice la conflictul din Siria.
“Rusia a luat o decizie iresponsabilă prin susţinerea regimului Bashar al-Assad”, a afirmat John Kerry, citat de site-ul cotidianului Le Figaro, apreciind că Moscova demonstrează că nu vrea o soluţie politică la conflictul sirian.
“Vreau să fie foarte clar: nu vom abandona poporul sirian şi nu vom renunţa la eforturile de găsire a păcii”, a precizat şeful diplomaţiei americane, aflat al Bruxelles.
“Vom continua eforturile pentru a ajunge la un armistiţiu semnificativ, viabil şi aplicabil în toată ţara, iar acest lucru va include blocarea la sol a avioanelor militare siriene şi ruse în unele zone”, a insistat John Kerry.
Senatorii au luat act marţi de demisia lui Gabriel Oprea din Senat, în absenţa fostului vicepremier şi ministru de interne pentru care DNA ceruse începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină.
”Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al dlui. Gabriel Oprea începând cu data de 1 octombrie 2016 şi declară vacant locul de senator ales în circumscripţia 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 3”, se arată în hotărârea Senatului care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
După publicarea în Monitorul Oficial, DNA poate cere din nou începerea urmăririi penale, însă cel care va trebui să încuviinţeze solicitarea este preşedintele Klaus Iohannis.
Decizia de vacantare a mandatului lui Gabriel Oprea a fost luată cu 80 de voturi pentru.
Gabriel Oprea a demisionat din Senat luni, 26 septembrie 2016 pe fondul protestelor declanşate de respingerea de către plenul Senatului a cererii DNA de începere a urmăririi penale pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină.
Iniţiativele legislative privitoare la sistemul bancar, cum sunt insolvenţa persoanelor fizice, darea în plată sau conversia creditelor în valută măresc până dincolo de limita suportabilităţii costurile din sistemul bancar, au declarat marţi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Liderii bancherilor au reiterat o estimare a Băncii Naţionale, prezentată recent, care arată că numai conversia în lei a creditelor denominate în franci elveţieni la cursul istoric ar genera costuri pentru bănci de 2,4 miliarde de lei (circa 0,5 miliarde de euro), iar indicatorul de solvabilitate ar coborî, în cazul a două bănci, sub pragul care le-ar permite funcţionarea.
O iniţiativă legislativă aflată marţi pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate din Parlament prevede posibilitatea conversiei în lei a împrumuturilor contractate anterior în valută. Creditele luate în franci elveţieni (CHF), spre exemplu, ar urma să fie convertite la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.
Pe lângă costurile suplimentare, aplicarea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în valută generează şi pierderi, susţin bancherii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro