BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cum influenţează ceapa economia şi sistemul politic al uneia dintre cele mai mari ţări din lume

    Oamenii din India consumă circa 15 milioane de tone de ceapă pe an, iar această legumă este văzută ca un indicator al sănătăţii economiei indiene, potrivit presei internaţionale

    Ceapa se situează pe locul trei din rândul vegetalelor produse în lume. În India însă, au o importantă mult mai mare, definită nu doar de rolul acestora din meniurile a milioane de indieni, săraci sau bogaţi, precum şi din modul în care influenţează sistemul politic.

    Ceapa este singura legumă care poate să răstoarne un guvern, după cum reiese din istoria ţării. Preţul crescut al cepei a doborât puterea centrală în 1980, apoi din nou în 1998, când BJP a pierdut majoritatea în statele majore din cauza preţului cepei în timp ce în 2010 guvernul a fost forţat să oprească exporturile şi să înceapă să importe ceapă pentru a împiedica protestele de stradă împotriva preţurilor în creştere.

    Consumul lunar per capita din India a crescut din cauza mai multor motive, inclusiv a schimbărilor stilului de viaţă al indienilor. Între 2004 şi 2005 şi 2009 şi 2010, consumul de ceapă a crescut cu 32% în India rurală şi cu 18% în India urbană în timp ce producţia de ceapă a crescut în aceşti doi ani cu aproape 90%.

    În acelaşi timp, există multă cerere pentru ceapa cultivată în India în toată lumea. Este exportată mai ales în forma sa deshidratată, la conservă sau murată. India este al doilea cel mai mare producător de ceapă deshidratată din lume. Leguma este cultivată în mai multe regiuni din India în scopuri comerciale, nu doar pentru subzistenţă.

     

     

  • Lucrul care îl doare cel mai tare pe Dacian Cioloş: “Nimeni nu mai are încredere în nimeni”

    ”După patru ani şi jumătate la Bruxelles, chiar dacă nu am fost deconectat de ce se întâmplă în ţară, dar întors acasă şi mai ales asumându-mi responsabilitatea asta (de premier – n.r.), este lucrul care mă doare cel mai mult probabil şi pe care l-am resimţit cel mai mult – lipsa de încredere. Nimeni nu mai are încredere în nimeni, pentru că de prea multe ori li s-a spus un lucru, s-au răzgândit cei care le-au spus anumite lucruri sau chiar nici nu au avut intenţia de la început să facă treaba asta şi atunci toată lumea porneşte de la prezumţia de minciună – cel care-mi spune un lucru mă minte, nu-mi spune adevărul”, a declarat Dacian Cioloş, în timpul discursului pe care l-a ţinut în faţa oamenilor de afaceri români din Diaspora, la summitul Re-patriot.

    El a mai spus că se confruntă cu acest sentiment. “Pot să spun de câteva luni de zile acelaşi lucru, nu o să spun care, că sunt mai multe, dar sistematic sunt întrebat acelaşi lucru, pentru că nimeni nu crede că ceea ce spun e chiar adevărat”, a adăugat Cioloş.

    Cititi mai multe.mediafax.ro

  • Cum e posibil? În cea mai săracă zonă a României descoperim una dintre cele mai bogate şi frumoase comune

    Poate că niciunde nu se potriveşte mai bine zicala care spune că omul sfinţeşte locul, precum la Pădureni, în judeţul Vaslui. Aici, într-una dintre cele mai sărace zone ale României, o comună înfloreşte la propriu de 26 de ani, în acelaşi sistem politic în care trăieşte toată lumea, dar în condiţii clar mai potrivnice decât satele din vestul ţării.

    Aici, înconjurată de sate sărace şi prăfuite, precum o oază în mijlocul deşertului, locuitorii din Pădureni au condiţii de vis: piscină şi camping, teatru de vară şi sală de spectacole, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc minunat dotat cu foişoare şi terase, lac de agrement şi chiar un loc pentru echitaţie. Vă puteţi imagina aşa ceva? Mai mult decât atât, comuna are drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare. Cu alte cuvinte, cei 4.000 de locuitori ai comunei au un standard de civilizaţie pe care nu îl au destule orăşele din ţara noastră.

    Aflată la 8 km de Huşi, comuna are în toate satele sale televiziune prin cablu, iar şcoala are chiar şi laborator de informatică…

    Faptul că aici, într-una dintre zonele sărace ale României s-a putut realiza aşa ceva, ne confirmă încă o dată faptul că în peste 90% din situaţii, oraşele şi comunele noastre au fost conduse, de 26 de ani, de incompetenţi şi hoţi de cea mai joasă speţă. Pentru că dacă aici s-a putut, se putea oriunde altundeva…

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Cel mai tare loc de muncă din România. 4 români, de 8 ani, sunt plătiţi să stea degeaba

    Situaţie ciudată, întâlnită în comuna maramureşeană Câmpulung la Tisa. Această localitate de frontieră are o gară funcţională, cu impiegaţi de mişcare, însă prin aceasta nu mai trece nici un tren. Situaţia trenează de circa opt ani de zile.

    Reprezentanţii administraţiei locale trag un semnal de alarmă, ori de câte ori au ocazia, pentru a se redeschide traficul rutier din zonă, măcar pe partea de marfă: „Comuna noastră are trecere de frontieră pe calea ferată. Oriunde am posibilitatea şi eu şi domnul primar, menţionăm că ar trebui făcute demersuri pentru deschiderea acestei căi de acces pe linia ferată.

    Nu numai noi ca şi comună am dori acest lucru, ci am înţeles că sunt şi mari agenţi economici ce se ocupă cu prelucrarea lemnului în zonă, care ar dori să-şi aducă materia primă pe calea ferată din Ucraina, sau chiar să ducă produse finite cu trenul de aici. Nici transportul de persoane nu este exclus din ecuaţie, fiind nevoie şi de acesta”, a declarat Mihai Rudolf Lemak, viceprimarul comunei Câmpulung la Tisa.

    Gara s-a modernizat după ce traficul a fost închis

    Viceprimarul spune că, pe lângă faptul că nu mai există trafic pe calea ferată, s-a modernizat şi gara, pentru a răspunde cerinţelor europene din ziua de astăzi: „Comuna are gară. Acum 20 de ani funcţiona cursă regulată de tren, fiind două-trei pe zi cu plecare de aici în Sighetu Marmaţiei. De asemenea, au fost şi trenuri de marfă, pe vremea când încă era Uniunea Sovietică. De când a rămas Ucraina a fost chiar şi mic trafic de persoane, de aici la ucraineni. Acum este închisă complet circulaţia pe această linie.

    Ba mai mult, după ce s-a închis traficul, la vreo doi-trei ani, s-a făcut o investiţie de cel puţin un milion de euro la gară, pentru a corespunde standardelor Schengen. Toată lumea aşteaptă trenul, numai că el nu soseşte! De asemenea, există un şef de gară şi personal care deserveşte gara prin care nu trece nici un tren. Următoarea staţie de la noi ar fi în Ucraina. Dacă s-ar deschide traficul pe acest tronson, s-ar putea ajunge mult mai repede în Europa, la Budapesta, Viena. În urmă cu doi ani, în „Mersul trenurilor” era o legătură Sighet-Budapesta, dar prin Cluj-Napoca, deci un ocol foarte mare şi făceai cam 16 ore în mers. Aşa, pe aici, timpul s-ar reduce poate la 10 ore. Acest lucru şi-ar aduce aportul la dezvoltarea economică a localităţii”, a mai spus viceprimarul.

    Traficul de ţigări ar fi fost cauza închiderii traficului feroviar

    Unul dintre motivele pentru care tronsonul feroviar a fost închis ar fi fost traficul de ţigări de contrabandă din Ucraina: „Linia s-a închis din cauză că s-a făcut un mare caz dintr-o contrabandă de ţigări. Pe micul trafic se aduceau ţigări. Era plin trenul de cartuşe cu ţigări. Totuşi, eu cred că nu trenul trebuia oprit, ci acolo trebuia să se fi luat măsuri de control mai strict. Dar detalii exacte nu cunosc. Cert este că în gara din Câmpulung la Tisa s-a constatat că e plin trenul de baxuri de ţigări şi aşa că s-a închis. Evenimentul s-a petrecut prin 2005-2006”, a conchis viceprimarul.

    Cititi mai multe pe www.graiul.ro

  • Cine este câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2016

    Comitetul de la Oslo a explicat că a decis să acorde prestigioasa distincţie preşedintelui Juan Manuel Santos pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia, un conflict soldat cu cel puţin 220.000 de morţi, iar aproape şase milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească casele din cauza luptelor.

    “Premiul ar trebui ca de asemenea să fie considerat drept un omagiu adus poporului columbian care, în pofida greutăţilor şi abuzurilor, nu şi-a pierdut speranţa într-o pace justă, dar şi tuturor celor care au contribuit la procesul de pace,” se mai afirmă în comunicatul dat publicităţii de Comitetul Nobel norvegian.

    Preşedintele Santos a iniţiat negocierile care au culminat cu semnarea unui acord de pace între Guvernul columbian şi gherilele comuniste FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia), şi a depus eforturi constante pentru ca procesul de pace să continue, se mai afirmă în comunicat, care precizează că rezultatul referendumului privind acordul de pace nu a fost cel dorit de preşedintele Santos, o majoritate restrânsă a alegătorilor columbieni a decis împotriva acordului.

    Acest rezultat a cauzat o mare incertitudini în ceea ce priveşte viitorul Columbiei, existând riscul ca războiul civil să reizbucnească, fapt ce face cu atât mai crucial ca părţile implicate să continue să respecte armistiţiul, avertizează Comitetul Nobel de la Oslo, care a subliniat că populaţia a respins acel acord în mod particular şi nu procesul de pace.

    Prin acordarea acordarea Premiului pentru Pace lui Juan Manuel Santos, Comitetul Nobel Norvegian doreşte să-i încurajeze pe toţi cei care depun eforturi pentru pace, reconciliere şi dreptate în Columbia.

    Conflictul columbian este unul dintre cele mai îndelungate războaie civile din epoca contemporană şi ultimul conflict armat de pe continentul american.

    Anul acesta, numărul candidaţilor propuşi pentru Premiul Nobel pentru Pace a atins cifra record de 376, depăşind precedentul record, de 278 de propuneri, stabilit în anul 2014, a anunţat Comitetul Nobel de la Oslo, instituţia care acordă distincţia.

    Lista pe acest an include 228 de persoane şi 148 de organizaţii, iar printre alţii, pe listă figurează Papa Francisc, cancelarul german Angela Merkel, voluntarii care i-au ajutat pe imigranţii ajunşi pe insulele greceşti sau actriţa americană Susan Sarandon, dar şi controversatul om de afaceri şi politician Donald Trump, candidatul Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din SUA.

    Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2015 a fost atribuit Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, “pentru contribuţia sa decisivă la construirea unei democraţii pluraliste” în această ţară, după revoluţia din 2011. Cvartetul a fost format în vara lui 2013, când procesul de democratizare din Tunisia era în pericol să se prăbuşească din cauza asasinatelor politice şi a tulburărilor sociale. Acesta a stabilit un proces politic alternativ, paşnic, într-un moment în care ţara era în pragul războiului civil.

    Premiile Nobel au început să fie decernate începând cu anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

    În testamentul său, industriaşul şi filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină “aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.
    De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizanii unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei.

    Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru fiziologie şi medicină, Academia regală suedeză pentru Ştiinţe decernează Nobelurile pentru fizică şi chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Premiul Nobel pentru pace. Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

    Între 1901 şi 2015 au fost acordate 96 de premii Nobel pentru Pace, prestigioasa distincţie fiind decernată către 103 persoane şi 23 de organizaţii. Comitetul Internaţional pentru Cruce Roşie a primit cele mai multe distincţii, fiind onorată cu trei astfel de premii.

  • Facultatea din România care nu scoate şomeri lansează un program de Management Consulting, cu specialişti din piaţă

    Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE Bucureşti lansează un nou modul de studii de „Management Consulting”, în cadrul căruia studenţii vor lucra împreună cu specialişti de la EY România şi A.T. Kearney. Studenţilor li se va oferi ocazia să participe la stagii de pregătire la EY şi A.T. Kearney pe parcursull verii în perioada de practică din timpul facultăţii.

    Cursul este inspirat din practica reală, cu provocările şi obligaţiile de zi cu zi, ale unui profesionist din management consulting. „ Acest modul este structurat în cel mai eficient mod prin care se poate face transferul de know-how din mediul privat în mediul universitar. Formatul este interactiv, cu studii de caz, exerciţii practice, simulări de business şi metode de abordare şi rezolvare a celor mai complexe situaţii cu care se confruntă organizaţiile,” explică Tănase Stamule, prodecan FABIZ.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românul care se luptă cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Ştefan Mandachi a ales să folosească pregătirea de avocat pentru a dezvolta un lanţ de restaurante în regim de franciză. După aproximativ patru ani, Spartan a ajuns la 27 de unităţi, cu venituri totale de peste 11 milioane de euro, iar planurile avocatului-antreprenor vizează depăşirea graniţelor ţării.

    L-am întâlnit pe Ştefan Mandachi la un popas pe care l-a făcut într-o călătorie între două din francizele restaurantelor Spartan – care au ajuns în prezent la un număr de 27 de unităţi –, 11 deţinute de societatea francizoare a lui Mandachi, Strong MND Corporation, iar alte 16 de către cinci alţi francizori. La 30 de ani, Mandachi este unul dintre antreprenorii care consideră că trebuie să vadă cu propriii ochi cum decurg lucrurile în afacerile sale, indiferent că este vorba despre îndeplinirea anumitor standarde din restaurante sau a modului de lucru al angajaţilor şi colaboratorilor, motiv pentru care mare parte din timp şi-o petrece călătorind în toată ţara, deşi biroul central al afacerii este în Suceava.

    Ghidându-se după aceste principii, a construit o afacere care a ajuns la rulaje de 3,5 milioane de euro anul trecut, 200 de angajaţi proprii; previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. Adunând însă cifra de afaceri proprie cu cifrele de afaceri ale francizaţilor, apreciază că la finalul lui 2016 valoarea cumulată a acestora va depăşi 11 milioane de euro.

    Încă de la primele întrebări, Ştefan Mandachi insistă asupra definirii conceptului restaurantelor Spartan. „Nu este o tavernă grecească, pentru că nu întruneşte elementele unei taverne. La fel cum Spartan nu are mai nimic în comun cu shaorma sau kebabul“, explică el. Conceptul restaurantelor Spartan este, potrivit lui, unul atipic, al unor produse gândite în colaborare cu tehnologii şi care îmbină unele elemente specifice bucătăriei greceşti, dar adaugă şi influenţe, spre exemplu din zona Milişăuţi-Suceava, prin sosurile cu legume folosite în baza unor reţete proprii. „Spartan este un concept care are la bază ingrediente fresh, din zona mediteraneană, are o carne cu o structură specifică gyrosului grecesc, însă elementele originale şi inedite care au fost adăugate, fac acest concept propriu şi nou. De aceea, clienţii trebuie să înţeleagă că la noi nu vor găsi ceva identic cu ceea ce au mâncat în Grecia sau în alte ţări“, descrie Ştefan Mandachi conceptul la care lucrează de mai bine de patru ani.

    Ştefan Mandachi a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009. De altfel, chiar dacă este concentrat pe dezvoltarea propriei afaceri, nu a renunţat la Drept nici acum şi este avocat definitiv în cadrul Baroului Suceava. „Desigur, timpul nu îmi permite să mai profesez decât în contextul comercial, în cadrul companiei, în principal în sfera Dreptului Muncii, ca ramură de drept prezentă mai mult în viaţa unei societăţi comerciale“, explică el.

    Totodată, contractele de franchising sunt configurate şi avizate chiar de Ştefan Mandachi. „Cred că oricărui antreprenor îi sunt imperios necesare studii minime de drept“, descrie el o nevoie pe care a observat-o din propria experienţă.
    Încă din perioada studiilor la Drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat. „Pasiunea pentru arta cinematografică, cu care rezonez şi acum, m-a ajutat în zona producţiei spoturilor publicitare pentru restaurante şi a configurării semnalisticii şi proiectelor ce ţin de arte vizuale“, explică el. În ce priveşte antreprenoriatul, a studiat în timpul facultăţii, pe cont propriu, literatură financiară şi de afaceri. „În acea perioadă am fost implicat în proiecte imobiliare, în afaceri de tip networking, în producţie de decoraţiuni din piatră, domenii online şi alte câteva afaceri mai mărunte. Aceste activităţi mi-au generat venituri pentru a investi ulterior în primele restaurante“, descrie el primele sale experienţe de afaceri. 

    Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost perioada de câteva săptămâni pe care a petrecut-o în SUA, în 2011. Atunci a început să se contureze pentru el ideea de a avea propriul lanţ de restaurante. Mandachi a urmărit cu interes politici de marketing şi mai ales, procedurile şi sistemele marilor lanţuri de restaurante; s-a uitat apoi spre piaţa francizelor americane, pe care le consideră cele mai stabile şi mai performante pe plan mondial. A fost interesat de cum au evoluat unele branduri din SUA şi pe alte pieţe, de pildă Emiratele Arabe Unite, Asia, ţările scandinave. „Lecţia de bază pe care am învăţat-o este că trebuie să existe o congruenţă şi o îmbinare foarte bună între marketing, vânzări şi managementul personalului. Cred că americanii au succes şi datorită faptului că acordă o importanţă esenţială propriilor angajaţi. Aceştia sunt trataţi corect şi sunt consideraţi pilon de bază în companie, atmosfera din timpul serviciului fiind relaxantă şi prietenoasă“, descrie Mandachi principalele lecţii de business american.

     

  • Avertisment sumbru al FMI. Care sunt urmările Brexit

    Riscurile de ordin politic la nivel mondial şi protecţionismul în creştere subminează creşterea economică la nivel mondial. Avertizarea aparţine Fondului Monetar Internaţional (FMI), care precizează că şi nivelurile record ale datoriilor ori problemele economice din ţările bogate vor pune presiune asupra creşterii economiei mondiale în 2017, anulând efectul pozitiv al unei reveniri a principalelor pieţe emergente.

    Se pare că eforturile de stimulare a creşterii economice depuse de băncile centrale nu vor avea efectul scontat. Potrivit ultimului raport FMI, rata de creştere a economiei mondiale ar urma să înregistreze doar o creştere uşoară în 2017, până la 3,4% de la 3,1% în acest an.

    Un alt risc este protecţionismul, iar FMI atrage atenţia şi asupra majorărilor bruşte a tarifelor.

    Brexit are influenţe asupra producţiei în Marea Britanie, iar Fondul a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru economia ţării. Brexit a generat o oarecare nesiguranţă în creştere de ordin economic şi politic ceea ce poate duce la scăderea investiţiilor şi cheltuielilor consumatorilor, iar fluxurile comerciale şi financiare este de aşteptat să se reducă.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Cum am numărat pisicile sălbatice din România? Istoria unui ordin cu „două erori de conţinut”. „Mi se pun acum dracii. Nişte rahaturi”

    Nu tu Cioloş, nu tu Dragnea, nici măcar Iohannis nu ţine în priză Facebook-ul şi petiţia online. Pisica sălbatică rupe tot. Chiar şi ordinul de execuţie, semnat de însuşi ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer. S-a lăsat greu. Palmer zice cu „ameninţări cu moartea la adresa mea”. A anulat ordinul, dar răzbunarea pisicii sălbatice a prins-o din urmă. Cel mai nervos e omul cu numărătoarea, că l-a băgat în gura presei şi a internetului că vrea să ucidă 482 de feline, plus 552 de urşi şi 657 de lupi. 

    Cum am numărat pisicile sălbatice din România? Istoria unui ordin cu „două erori de conţinut”. „Mi se pun acum dracii. Nişte rahaturi”

  • Cine este femeia care a reuşit să “îngroape” într-un singur an o companie de 9 miliarde de dolari

    Elizabeth Holmes, CEO al Theranos, a anunţat printr-o scrisoare deschisă că va închide toate centrele şi laboratoarele companiei. Mişcarea va afecta, potrivit acesteia, peste 340 de oameni.

    Mişcarea reprezintă ieşirea Theranos de pe piaţa testelor de sânge şi reorientarea companiei către zona de procesare a datelor medicale. În urmă cu un an, Holmes cerea aprobarea FDA pentru un proces de testare a sângelui ce ar fi trebuit să revoluţioneze medicina.

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.