BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut anul trecut cu 6,6%

    Astfel, sosirile au ajuns la 8,44 milioane, iar înnoptările 20,23 milioane.

    Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 77,4%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,6%, ponderi apropiate de cele din anul 2013.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,2% din total turişti străini), iar din aceştia 85,5% au fost din ţările Uniunii Europene.

    Totalul turiştilor străini a fost de 1,91 milioane, cei mai mulţi provenind din Germania (234.451), Italia (184.514) şi Israel (139.425).

    Sosirile în hoteluri deţin în anul 2014 o pondere de 74,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de anul 2013, sosirile în hoteluri în anul 2014 sunt în creştere cu 6,9%.

    Din numărul total de înnoptări, 81,4% reprezintă înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2014, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 18,6%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,7% din total turişti străini), iar din aceştia 84,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Durata medie a şederii în anul 2014 a fost de 2,5 zile la turiştii români, iar la turiştii străini a fost de 2 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2014 a fost de 26,2% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu un punct procentual faţă de anul 2013.

    Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2014 s-au înregistrat la hoteluri (32,9%), vile turistice (20,2%) şi la căsuţe turistice (19%).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 8,44 milioane, în creştere cu 5,3% faţă de anul 2013. Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa (92,6%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România 59,2% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele UE cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (29,9%), Bulgaria (24,2%), Germania (9,4%), Italia (7,1%), Polonia (6,2%) şi Austria (4%).

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în de 12,29 milioane, în creştere cu 8,2% comparativ cu anul 2013. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările înstrăinătate, reprezentând 76,1% din numărul total de plecări.

    În decembrie 2014, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 10,1%, respectiv cu 4,5%.

  • FAN Courier reclamă un caz de înşelăciune cu anunţuri false de angajare

    În ultimele zile, la sediile FAN Courier din diferite oraşe s-au prezentat candidaţi la poziţia de şofer profesionist, care susţineau că au dat curs unui presupus anunţ postat în numele companiei, pe unul dintre portalurile de anunţuri gratuite.

    “Unii dintre ei achitaseră în contul presupusei înscrieri a candidaturii o sumă indicată la telefon de autorul anunţului, alţii doreau să ştie unde trebuie să plătească această sumă de bani”, au declarat într-un comunicat reprezentanţii companiei.

    Compania atrage atenţia tuturor candidaţilor la un post în cadrul companiei că nu a pretins şi nu pretinde nici o sumă pentru înscrierea sau alte acţiuni derulate în timpul procesului de recrutare de personal.

    “FAN Courier îşi selectează personalul şi colaboratorii exclusiv pe baza competenţelor profesionale şi recomandă tuturor celor interesaţi să solicite informaţii direct companiei, la numerele de telefon de pe website-ul www.fancourier.ro, secţiunea Contact sau pe pagina sa oficială de Facebook https://www.facebook.com/FANCourier“, a spus Roxana Magopet, director de marketing al companiei.

    FAN Courier va depune plângere penală împotriva autorului anunţului pe care îl acuză de înşelăciune, folosirea neautorizată a mărcii înregistrate şi de prejudicierea imaginii publice a companiei.

    Compania de curierat a fost înfiinţată în 1998 şi este deţinută de Felix Pătrăşcanu şi fraţii Adrian şi Neculai Mihai. Cu afaceri de 62,5 milioane de euro în 2013, FAN Courier este unul dintre cei mai importanţi jucători din acest domeniu.

  • Oferta neangajantă a bpost pentru preluarea Poştei Române, acceptată

    “În urma analizei detaliate a documentelor depuse de compania belgiană bpost, Comisia de Privatizare a concluzionat că acesta răspunde cerinţelor din caietul de sarcini. Invităm ofertantul să continue procedurile de due-diligence pentru a trece la următoarea etapă, cea a depunerii unei oferte ferme de achiziţionare a pachetului majoritar la Poşta Română. Operatorul naţional de servicii poştale a încheiat anul 2014 cu un profit substanţial, după şase ani de pierderi consecutive, şi a demonstrat că poate fi un activ valoros pentru un investitor strategic”, a declarat într-un comunicat ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu.

    Admiterea bpost în etapa de due diligence presupune, în principal, acces la camera de date, întâlniri operaţionale cu managementul companiei şi negocierea contractului de privatizare. La finalul acestei etape, bpost va putea depune o ofertă finală fermă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Poşta Română.

     

  • Obama propune un proiect de buget pentru anul fiscal 2016 care intră în conflict cu republicanii

    Propunerile îi pun pe republicani, majoritari în Congres, în faţa unor decizii politice dificile, fie să menţină actualul nivel al taxelor pentru cei cu venituri mari, fie să crească cheltuielile pentru clasa de mijloc, Pentagon şi companiile din sectorul infrastructurii, relatează Bloomberg.

    Atenuarea decalajelor între venituri a devenit principala temă politică a democraţilor, în anticiparea nominalizării lui Hillary Clinton în cursa pentru preşedinţia SUA, în 2016.

    Proiectul de buget pentru anul fiscal care începe în octombrie include propuneri recente ale preşedintelui Obama pentru direcţionarea asistenţei către clasa de mijloc, prin scutiri de taxe şi programe destinate educaţiei, calificării profesionale şi îngrijirii copiilor.

    În urma alegerilor parţiale din noiembrie anul trecut, republicanii au obţinut majoritatea atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat, iar Obama, în loc să renunţe la obiectivele sale, a adoptat o strategie mai agresivă.

    Republicanii au început să critice propunerile înainte ca proiectul de buget să ajungă în Congres.

    “Cred că preşedintele vrea să exploateze invidia economică. Această redistribuire de sus în jos nu funcţionează. Este bună pentru politică, dar nu şi pentru creşterea economică”, a declarat Paul Ryan, republican din Wisconsin, membru în Camera Reprezentanţilor.

    Congresul nu este obligat să susţină proiectul de buget al preşedintelui, fiind probabil ca majoritatea propunerilor importante ale acestuia să fie ignorate de republicani, care redactează propriile propuneri de cheltuieli.

    Între măsurile propuse de Obama se numără subvenţionarea costurilor pentru majoritatea studenţilor la colegii de stat, triplarea deducerilor fiscale pentru familiile cu copii cu vârste de sub cinci ani şi crearea unei noi deduceri fiscale de 500 de dolari pentru unul dintre soţi, în cazul în care ambii părinţi lucrează.

    Proiectul de buget prevede un deficit de 474 miliarde de dolari, echivalent cu 2,5% din PIB, nivel considerat sustenabil de majoritatea analiştilor, aflat sub deficitul de 3,2% din 2015.

    În 2009, la venirea la putere a lui Obama, Statele Unite au înregistrat un deficit record de 1.400 de miliarde de dolari.

    În domeniul fiscal, Obama propune creşterea limitei superioare a impozitului pe câştigurile de capital şi dividende de la 23,8% la 28% şi impunerea de taxe pe transferul activelor în caz de deces.

    Totodată, preşedintele vrea să impună o taxă de 14% companiilor care nu îşi repatriază profiturile, precum producătorii de medicamente sau din sectorul IT, spre deosebire de companiile din infrastructura rutieră sau de utilităţi.

  • Un fost ofiţer nazist va fi judecat pentru complicitate la 300.000 de crime

    Groening era cunoscut drept “contabilul” lagărului de exterminare. El se ocupa de număratul bancnotelor luate de la deţinuţi şi trimiterea lor către superiorii săi de la Berlin, potrivit procurorilor din Hanovra.

    El este acuzat, de asemenea, că a ajutat la îndepărtarea bagajelor victimelor, astfel încât ele să nu fie văzute de nou-veniţi, şi de acoperirea urmelor exterminării în masă.

    Procurorii susţin că Groening ştia că prizonierii predominant evrei care nu erau consideraţi capabili să muncească “erau ucişi direct după sosire în camerele de gazare de la Auschwitz”.

    El va compărea în faţa tribunalului la 21 aprilie, fiind acuzat de 300.000 de capete de acuzare pentru complicitate la crimă. Este vorba despre 425.000 de persoane despre care se crede că au fost deportate într-un lagăr din Polonia ocupată, în perioada mai-iulie 1944, dintre care cel puţin 300.000 au murit în camerele de gazare.

    Groening a declarat pentru cotidianul german Bild în 2005 că regretă că a lucrat la Auschwitz, afirmând că încă aude strigătele din camerele de gazare, după zeci de ani. “Mi-a fost ruşine zeci de ani şi îmi este ruşine şi astăzi”, a declarat Groening, care a fost angajat în lagăr la vârsta de 21 de ani. “Nu de actele mele, pentru că nu am ucis niciodată pe nimeni. Dar mi-am oferit ajutorul. Am fost o rotiţă în maşina de ucis care a eliminat milioane de persoane nevinovate”, a declarat el.

    Timp de peste 60 de ani, tribunalele germane au pus sub acuzare criminali de război nazişti doar dacă existau dovezi că au fost implicaţi personal în comiterea de atrocităţi. Dar în 2011, un tribunal din Munchen l-a condamnat pe John Demjanjuk la cinci ani de închisoare pentru complicitate în exterminarea evreilor din lagărul Sobibor, unde era gardian, stabilind că toţi foştii gardieni ai lagărului pot fi judecaţi.

    De la deschiderea proceseleor naziste de la Nurnberg (1945-1949), aproximativ 106.000 militari germani sau nazişti au fost judecaţi, 13.000 dintre ei fiind recunoscuţi vinovaţi, iar jumătate condamnaţi, potrivit Biroului german însărcinat cu anchetarea crimelor naziste.

  • Duma de Stat din Rusia ar putea să ceară Germaniei reparaţii de război

    “De fapt, Germania nu a plătit Uniunii Sovietice reparaţii pentru distrugerile şi atrocităţile din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, a declarat pentru Izvestia Mihail Degtearev, un membru al Partidului Liberal Democrat din Rusia.

    “Deşi cu aliatul nostru – R.D.G. (Republica Democrată Germană) – s-a încheiat după război o înţelegere de încetare a plăţilor de reparaţii, cu R.FG. şi îndeosebi după reunificarea Gerrmaniei astfel de înţelegeri nu s-au semnat, ceea ce înseamnă că problema rămâne deschisă şi extrem de actuală”, a justificat el acest demers.

    “În plus, Germania continuă să aducă prejudicii Rusiei, promovând sancţiuni ilegale în UE”, a continuat deputatul rus.

    De curând, noul premier grec Alexis Tsipras a promis la rândul său că va cere Germaniei să plătească despăgubiri pentru un împrumut acordat de Grecia în 1942, la presiunea naziştilor.

  • Inflaţia sub aşteptări şi decizia BCE de relaxare cantitativă stimulează BNR să reducă mâine dobânda-cheie la un nou minim istoric, de 2,25%

    Analiştii anticipează ajustarea dobânzii-cheie în 2015 cel mult până la 2% şi conti­nuarea procesului de dimi­nuare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei şi valută.

    Ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit ar urma să fie menţinute miercuri la 10% la lei şi 14% la valută, potrivit aşteptărilor celor mai mulţi analişti.

    În prima şedinţă de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%. În schimb, nivelurile ratelor rezer­velor minime obligatorii fost menţinute. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acţiune, mai are „gloanţe“ pentru a relaxa politica monetară şi a contracara eventualele şocuri care pot să apară.

    Analiştii de la UniCredit Ţiriac Bank apreciază că BNR are spaţiu pentru noi diminuări ale dobânzii-cheie de la nivelul actual de 2,5% până la 2%, următoarea reducere fiind anticipată pentru şedinţa de politică monetară de miercuri, 4 februarie. În acelaşi timp, relaxarea monetară va continua prin reducerea rezervelor minime obligatorii până la 4-6% la lei şi 8% la valută.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ministrul francez al Economiei susţine că a primit ameninţări cu moartea

    Ministrul a prevăzut în proiectul său încadrarea tarifelor pentru notari, ofiţeri ministeriali şi mandatari judiciari, integrând o parte de tarif variabil. Textul avea în vedere, potrivit lui, să le “permită tinerilor din această profesie să se instaleze” şi să creeze “concurenţă”, relatează France Soir, în ediţia electronică.

    “Dar nu am văzut efectul pervers pe care această măsură îl putea avea”, “raportorii au făcut presiune pentru a merge mai departe în comisia specială pentru ameliorarea sistemului, eu am rezistat, iar rezistenţa mea a condus la un sistem complicat”, a recunoscut în faţa deputaţilor Emmanuel Macron. Astfel că dispozitivul trebuie revizuit, ceea ce răspunde uneia dintre revendicările notarilor, mobilizaţi împotriva proiectului de lege care poartă numele ministrului.

    Ministrul a declarat însă că a primit “ameninţări cu moartea din partea unor ofiţeri publici ministeriali (notari, ofiţeri ministeriali …)” care se opun legii propuse de el.

    “Nu fac, sincer, referire la ameninţările cu moartea pe care le-am primit, am depus plângere, din partea unora dintre ofiţerii publici ministeriali pentru că veţi fi de acord cu mine că este surprinzător”, a declarat el.

    În urmă cu câteva zile, deputaţii socialişti denunţau un “şantaj cu concedieri” şi “ameninţări şocante” din partea notarilor. Aceştia au primit scrisori tip de la notarii din circumscripţiile lor care menţionau numărul de concedieri pe care intenţionează să le facă în birourile lor în cazul adoptării reformei.

  • Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriţă, reţinut de procurorii DNA în dosarul “Gala Bute”

    Resmeriţă urmează să fie prezentat marţi la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Cornel Resmeriţă a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 17.30, fiind însoţit de anchetatori, care l-au ridicat de la locuinţa sa din Lupeni, judeţul Hunedoara.

    La DNA au mai fost aduşi, cu mandat, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care a fost de asemenea reţinut, Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în mandatul acesteia la Ministerul Dezvoltării, Gheorghe Nastasia, fost secretarul general al MDRT, şi omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA.

    Procurorii DNA au făcut luni 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”.

    Nouă persoane au fost duse la audieri la sediul central al DNA, în urma percheziţiilor.

    Surse judiciare au afirmat că la Lupeni au fost făcute percheziţii şi la casa şefului Biroului de Achiziţii Publice din cadrul Primăriei, Cristian Condoiu, care ar fi sprijinit atribuirea unui contract către firma Termogaz din Haţeg, contract care, potrivit primelor informaţii, se referă la asigurarea energiei electrice în staţiunea montană Straja şi care datează din decembrie 2011.

    Termogaz Company din Haţeg este societatea care a câştigat proiectul de modernizarea a staţiunii Straja, printre acţionarii acesteia fiind Miron Gărdean, fratele lui Adrian Gărdean, cu 44 %, şi Miron Lupulescu, cu 1%. Sursele menţionate mai spun că Miron Lupulescu este, de altfel, cel care a semnat o notă de fundamentare prezentată la Primăria Lupeni în baza căreia se arăta necesitatea achiziţionării de lucrări suplimentare pentru alimentarea cu energie electrică a staţiunii.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea şi senatorului Ion Ariton, fost ministru al Economiei, în dosarul “Gala Bute”, în care sunt suspectaţi de fapte de corupţie.

    “Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012”, potrivit DNA.

    Potrivit procurorilor, Elena Udrea a luat decizia organizării Galei Bute, în urma unor discuţii cu Rudel Obreja şi le-a cerut subordonaţilor săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este suspectat că a determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Oreja.

    În dosarul “Gala Bute”, prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

    În decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

  • Apple vrea să vândă obligaţiuni de 5 miliarde de dolari

    Vânzarea va avea loc în până la cinci tranşe, iar cea mai lungă perioadă de maturitate va fi de 30 de ani, potrivit Bloomberg.

    Fondurile astfel obţinute vor fi folosite la răscumpărări de titluri, plata dividendelor şi rambursarea de datorii, a precizat sursa.

    Apple a emis în total obligaţiuni echivalente cu 32,5 miliarde de dolari, din care bonduri de 17 miliarde de dolari în aprilie 2013 care, la acea dată, au fost cea mai mare vânzare de obligaţiuni făcută vreodată de o companie.

    Ultima emisiune de obligaţiuni a Apple, de 2,8 miliarde euro (3,17 miliarde dolari), a avut loc în noiembrie anul trecut şi a permis companiei să finanţeze recompensarea acţionarilor fără utilizarea fondurilor din străinătate, care ar fi fost supuse taxelor de repatriere aplicate de SUA.

    Emisiunea de obligaţiuni va avea loc după ce Apple a raportat o creştere de 30% a veniturilor, la 74,6 miliarde de dolari, în primul trimestru fiscal (octombrie-decembrie). Profitul net a urcat cu 38%, la nivelul record de 18 miliarde de dolari.