“M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe. Pe toată lumea ar marca să fie arestat. Nu este vorba de Elena Udrea, nu este vorba de un om politic, este vorba că oricine poate ajunge acolo şi va trăi o dramă. Statul român nu poate asigura astăzi condiţii decente de arest preventiv. Condiţiile sunt inumane.
De aceea sunt şi atât de multe condamnări la CEDO. Ştiu că foarte mulţi oameni gândesc arestarea preventivă, penitenciarul ca pe o pedeapsă mai mare decât lipsirea de libertate. Ştiu că foarte mulţi cred că dacă ajungi acolo trebuie să fii, eventual, schingiuit. Din păcate, aceasta este o mentalitate de Ev Mediu. Pedeapsa este privarea de libertate şi nu umilirea cuiva sau îmbolnăvirea cuiva, pentru că de acolo, cel mai sigur, ieşi un om bolnav”, a spus Udrea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Fostul ministru a adăugat că s-a gândit doar la un eventual sumar pe care l-ar putea avea o astfel de carte.
“Dacă ajungi acolo înţelegi că într-o cameră de nouă metri pătraţi nu ai cum să stai decât fie în picioare, fie întins pe pat, nu există altă variantă, iar după luni de zile de stat în aceste condiţii mergi cu greu şi sigur te îmbolnăveşti de afecţiuni ale coloanei”, a explicat Elena Udrea, referitor la condiţiile din arest.
De asemenea, Elena Udrea a povestit că de când a fost plasată în arest la domiciliu nu face altceva decât să citească şi să scrie.
“E mai bine (în arest la domiciliu – n.red.), pentru că am un dosar de 81 de volume şi în arest mă întâlneam cu avocatul într-o cuşcă, iar actele pe care avea să mi le comunice le introducea printr-o fantă de un milimetru. Mi-ar fi trebuit, probabil, luni de zile să ajung să ajung să pot studia dosarul în care sunt acuzată. Pe de o parte, este acest avantaj uriaş de acasă, ca să te aperi mult mai bine şi, pe de altă parte, cred că este normalitatea în ceea ce priveşte cercetarea penală a unei persoane. Normalitatea este ca aceste proceduri să se întâmple cu inculpat în stare de libertate”, a spus Udrea.
Pe de altă parte, fostul ministru a adăugat că îşi doreşte să facă în continuare politică.
“Nu am spus că de astăzi mă apuc să fac din nou politică, ci că îmi doresc şi pe mai departe să continui să activez în politică şi cred că este nevoie de oameni care să îşi asume să schimbe ceea ce este de schimbat în această ţară – de la legile care sunt haotice şi care generază abuzuri, la atitudini, pentru că vedem că cei care ar trebui să conducă această ţară încearcă să se protejeze”, a conchis Udrea.
Elena Udrea a fost, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde magistraţii au analizat măsurile preventive impuse în dosarul “Gala Bute”.
Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, în 7 mai, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”.
Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.
Procurorii DNA au trimis dosarul “Gala Bute” în instanţă în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menţinut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja şi Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.
Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.
Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.
Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.
Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.
După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.
Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Udrea: M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe
-
Wizz Air şi-a suspendat operaţiunile de la Craiova, din cauza lucrărilor de reabilitare a pistei
“Suspendarea temporară a operaţiunilor ar trebui să îi ajute pe reprezentanţii aeroportului să finalizeze renovarea şi refacerea suprafeţei pistei într-un timp rezonabil, chiar mai devreme decât termenul planificat. Suntem bucuroşi să susţinem proiectul de îmbunătăţire a pistei, care va aduce beneficii regiunii pentru mulţi ani de acum înainte. Aşteptăm cu nerăbdare să ne reluăm operaţiunile la Craiova mai târziu, pe parcursul acestui an, pe o pistă complet renovată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Wizz Air, Daniel de Carvalho.
Aeronava Wizz Air şi personalul care deservesc operaţiunile din Craiova vor fi relocate către alte pieţe pe parcursul lucrărilor la pistă.
Clienţii care au rezervări afectate de suspendarea temporară a serviciilor din Craiova sunt contactaţi şi li se oferă rambursarea completă, varianta de a păstra suma plătită sub formă de WIZZ Credit sau reprogramarea gratuită.
Compania aeriană operează o flotă de 55 de aeronave Airbus A320 de la 19 baze, pe 360 de rute care asigură legătura între 110 destinaţii din 37 de ţări.
În România, Wizz mai operează pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Iaşi.
-
Ministerul Finanţelor renunţă la impozitarea bacşişului
El a precizat că, deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri, aplicarea acestuia ar fi extrem de dificilă.
Potrivit ministrului, modificarea ar putea fi operată de la 1 iunie, de către Parlament.
Teodorovici a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.
Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015, modifică şi completează mai multe acte normative.
Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
-
Târgul Naţional Imobiliar: Locuinţe cu preţuri între 19.500 de euro şi 240.140 de euro
Garsoniera, care face parte din ansamblul Kristal Residence, situat în zona staţiei de metrou Dimitrie Leonida din cartierul Berceni, are o suprafaţă utilă de 25 de metri pătraţi.
Cel mai scump apartament scos la vânzare are o suprafaţă utilă de 120 de metri pătraţi şi o terasă de 150 de metri pătraţi.
La cea de-a 21-a ediţie a TNI participă 118 de companii, acestea având în portofoliu 24.000 de locuinţe noi şi vechi, dar şi spaţii comerciale, terenuri din Bucureşti, Ilfov, de pe litoral sau Valea Prahovei.
Cel mai scump complex turistic scos la vânzare costă 4,2 milioane de euro şi se află în zona Trei Brazi din Predeal. Proprietatea dispune de o clădire de 3.064 de metri pătraţi şi un teren de 1.795 de metri pătraţi.
La expoziţie sunt prezenţi şi dezvoltatori de proiecte imobiliare ecologice, dar şi reprezentanţii Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), care vor oferi consultaţii despre cum se poate construi o “casă verde”.
În prezent, în România există peste 4.000 de case certificate ca fiind verzi, iar 25 de dezvoltatori de proiecte rezidenţiale sunt în proces de certificare.
“Aşteptările noastre sunt ca cel puţin 10.000 de locuinţe să urmărească criteriile ambiţioase care stau la baza definirii unei «Case Verzi». Economiile de energie şi reducerea costurilor de reparaţie, precum şi de sănătate, pot fi echivalente cu trei plăţi lunare pe an în cazul accesării unui credit ipotecar, atunci când comparăm o «Casă Verde» versus una non-Verde. De asemenea, aceste economii încep de la prima rată lunară întrucât cumpărătorii de locuinţe pot accesa acum credite cu o dobândă mai mică, oferite pentru a sprijini construirea sau renovarea de «Case Verzi»”, a declarat directorul general al RoGBC, Steven Borncamp.
-
Transgaz ar putea vinde obligaţiuni de 500 milioane lei pentru a construi un gazoduct spre Ungaria
Transgaz va solicita în iulie finanţare din partea Uniunii Europene, pentru susţinerea proiectului de 560 de milioane de euro numit BRUA, care va conecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, a afirmat Văduva într-un interviu acordat Bloomberg.
Dacă fondurile UE vor fi aprobate, Transgaz va trebui să acopere jumătate din costul proiectului din resurse proprii.
“În cazul în care va fi aprobată cofinanţarea europeană, atunci va trebui probabil să pregătim propria finanţare, cu 12 luni înainte de construcţie, aşa că am putea emite obligaţiuni în toamnă, pentru a folosi banii în martie”, a arătat Văduva.
Transgaz ar extinde ulterior conducta de gaze până la Marea Neagră, costul proiectului urmând să crească astfel la 1,1 miliarde de euro, a precizat Văduva.
România anticipează că activităţile de explorare din Marea Neagră ale Exxon Mobil şi OMV Petrom ar putea duce la descoperirea unor noi rezerve de gaze.
Gazoductul BRUA, cu o lungime de 550 de kilometri, ar conecta oraşul Giurgiu de localitatea Csanadpalota din Ungaria şi ar trebui să fie finalizat în 2019. Tronsonul până la Marea Neagră ar adăuga alţi 300 de kilometri la conductă.
Transgaz urmează să solicite acordul acţionarilor, a doua oară în acest an, pentru vânzarea de obligaţiuni, la o adunare din 15 iunie, după ce Ministerul Economiei, principalul acţionar al companiei, a respins planul iniţial pe 28 aprilie, solicitând o analiza mai aprofundată, a spus şeful Transgaz.
Ministerul Economiei deţine 58,51% din acţiunile Transgaz.
-
VREMEA în weekend: Prognoza meteo în ţară, în Bucureşti şi la munte
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 27…28 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor încadra, în general, între 5 şi 15 grade.
BUCUREŞTI
Cerul va fi variabil, cu unele înnorări spre seara şi noaptea, când vor fi posibile averse, însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar cea minimă va fi de 12…14 grade.
MUNTE
Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi 10…15 l/mp. Valorile termice se vor menţine comparabile cu cele din intervalul anterior.
DUMINICĂ
În nordul şi nord-estul ţării vor fi înnorări temporare, dar numai pe arii restrânse, se vor semnala ploi slabe de scurtă durată. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, dar mai ales după-amiaza şi la începutul nopţii, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin dezvoltări noroase convective, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, local în Carpaţii Meridionali, în Oltenia şi Muntenia, cu precădere la deal şi izolat în celelalte regiuni. Vor fi condiţii de grindină, iar cu totul izolat cantităţile de apă vor fi mai însemnate. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 29 de grade, iar cele minime se vor încadra între 4 grade în depresiuni şi 16 grade pe litoral.
LA MUNTE
Vremea rămâne în general instabilă. Cerul va prezenta înnorări mai accentuate după-amiaza şi în prima parte a nopţii, când local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative.
-
VREMEA în weekend: Prognoza meteo în ţară, în Bucureşti şi la munte
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 27…28 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor încadra, în general, între 5 şi 15 grade.
BUCUREŞTI
Cerul va fi variabil, cu unele înnorări spre seara şi noaptea, când vor fi posibile averse, însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar cea minimă va fi de 12…14 grade.
MUNTE
Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi 10…15 l/mp. Valorile termice se vor menţine comparabile cu cele din intervalul anterior.
DUMINICĂ
În nordul şi nord-estul ţării vor fi înnorări temporare, dar numai pe arii restrânse, se vor semnala ploi slabe de scurtă durată. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, dar mai ales după-amiaza şi la începutul nopţii, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin dezvoltări noroase convective, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, local în Carpaţii Meridionali, în Oltenia şi Muntenia, cu precădere la deal şi izolat în celelalte regiuni. Vor fi condiţii de grindină, iar cu totul izolat cantităţile de apă vor fi mai însemnate. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 29 de grade, iar cele minime se vor încadra între 4 grade în depresiuni şi 16 grade pe litoral.
LA MUNTE
Vremea rămâne în general instabilă. Cerul va prezenta înnorări mai accentuate după-amiaza şi în prima parte a nopţii, când local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative.
-
CANNES 2015: Filmul “Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, lăudat de cele mai prestigioase publicaţii cinematografice americane
“O dilemă morală se îmbină cu o viaţă burgheză construită iscusit pe trei planuri în filmul lui Radu Muntean, un captivant anti-thriller”, îşi începe Variety cronica dedicată celui mai recent lungmetraj regizat de Radu Muntean.
“Lupta decisivă dintre denunţarea unei crime şi tăcerea este esenţa filmului lui Radu Muntean, «Un etaj mai jos/ One Floor Below», un captivant anti-thriller. Ca şi apa unui vas care se pregăteşte să dea în clocot, drama regizată de Radu Munteanu este foarte bine măsurată asigurând un control al nivelului de tensiune, care rămâne constant şi foarte discret şi care se îmbină plăcut cu construcţia pe trei planuri a vieţii burgheze, realizată de Radu Muntean”, scriu editorii de la Variety.
Afinitatea regizorului pentru poveştile tinerilor din clasa de mijloc este dezvoltată în cel mai recent film al lui Radu Muntean, iar încrederea pe care o oferă actorilor săi seveşte, ca întotdeauna, dezideratelor sale. Deşi uşor subestimat, “Un etaj mai jos”, un film fără prejudecăţi, mizează pe o temă cu greutate şi merită un loc de frunte în circuitul festivalier, mai spus jurnaliştii de la Variety.
Pe de altă parte, Variety afirmă că “obiectivul nu îl părăseşte aproape niciodată pe Sandu Păstraşcu (Teodor Corban), dar nu este destul de precisă pentru a arată publicului că acţiunea este transmisă prin ochii lui, ci, mai degrabă, prezenţa constantă a personajului îi forţează pe spectatori să se întrebe de motivaţia lui, fără a-l condamna. E un tip perfect «normal», care împarte o afacere cu soţia lui, Olga (Oxana Moravec). (…) În timp ce merge acasă, aude o ceartă violentă, în apartamentul de la primul etaj, între Laura (Maria Popistaşu) şi vecinul ei căsătorit de la etajul 2, Vali (Iulian Postelnicu). Stând mai mult decât ar fi trebuit în holul blocului, Sandu se întâlneşte cu Vali la ieşirea din apartament”.
“Aprecierile pot varia privind Noul Val al filmului românesc, dar trebuie să le acordăm cineaştilor creditul pe care-l merită: ei sunt foarte buni atunci când vine vorba de alegerea titlurilor”, afirmă jurnaliştii de la The Hollywood Reporter.
Ei precizează că acest compliment rămâne valabil şi pentru lungmetrajul “Un etaj mai jos”, cea mai recentă dramă regizată de Radu Muntean, un film puternic şi tăios, o peliculă foarte bună sau dacă nu chiar revoluţionară despre, aşa cum indică titlul, perspectivă şi distanţă.
“O dilemă a unui martor la o crimă. Restul este de văzut în film”, a declarat Radu Muntean despre filmul său, pentru MEDIAFAX, pe 16 aprilie, după ce organizatorii Festivalului de Film de la Cannes au anunţat competiţia secţiunii Un Certain Regard.
“Cred că este locul unde îţi doreşti ca filmul tău să aibă premiera, probabil este cel mai important festival din lume şi funcţionează ca un instrument de marketing. Filmul va fi văzut, va fi probabil vândut, dar, în principal, va fi văzut de publicul cinefil, nişa aceasta tot mai mică a iubitorilor de film”, a spus Radu Muntean.
Filmul regizat de Radu Muntean a obţinut, în 2013, un credit de 921.000 de lei la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), regizorul spunând că la bugetul lungmetrajului au participat şi o serie de cofinanţatori din România.
De asemenea, Radu Muntean a spus că “Un etaj mai jos” este o coproducţie Germania/ Franţa/ Suedia, completând că este un lungmetraj cu un “buget mediu”.
Teodor Corban şi Iulian Postelnicu sunt actorii care deţin rolurile principale, filmul având un scenariu scris de Radu Muntean, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu. Filmul “Un etaj mai jos” va fi lansat anul acesta în cinematografe.
Secţiunea Un Certain Regard face parte din selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, având loc în paralel cu competiţia oficială. Secţiunea a fost introdusă în 1978, de fostul preşedinte al Festivalului de la Cannes Gilles Jacob. În fiecare an, secţiunea Un Certain Regard prezintă o serie de filme cu viziuni şi stiluri diverse, originale şi diferite, care caută recunoaştere internaţională.
Radu Muntean a regizat în anul 2002 lungmetrajul “Furia”, răsplătit cu premiul UCIN pentru cel mai bun debut. Filmul a participat la festivaluri internaţionale de film în Montpellier (Franţa), Mannheim (Germania), Salonic (Grecia), Sofia (Bulgaria) şi Palic (Serbia).
A urmat, în anul 2006, “Hârtia va fi albastră”, desemnat cel mai bun film la Festivalul International Eurasia din Antalya şi premiat cu o menţiune specială a juriului la Sarajevo şi cu premiul special al juriului la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia.
“Boogie”, film lansat în anul 2008, a fost inclus în secţiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs a Festivalului de la Cannes, la acelaşi eveniment fiind prezentat, în 2010, în secţiunea Un Certain Regard, şi lungmetrajul “Marţi, după Crăciun”, cu scenariul scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu.
Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale va fi prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, iar cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako.
-
CANNES 2015: Filmul “Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, lăudat de cele mai prestigioase publicaţii cinematografice americane
“O dilemă morală se îmbină cu o viaţă burgheză construită iscusit pe trei planuri în filmul lui Radu Muntean, un captivant anti-thriller”, îşi începe Variety cronica dedicată celui mai recent lungmetraj regizat de Radu Muntean.
“Lupta decisivă dintre denunţarea unei crime şi tăcerea este esenţa filmului lui Radu Muntean, «Un etaj mai jos/ One Floor Below», un captivant anti-thriller. Ca şi apa unui vas care se pregăteşte să dea în clocot, drama regizată de Radu Munteanu este foarte bine măsurată asigurând un control al nivelului de tensiune, care rămâne constant şi foarte discret şi care se îmbină plăcut cu construcţia pe trei planuri a vieţii burgheze, realizată de Radu Muntean”, scriu editorii de la Variety.
Afinitatea regizorului pentru poveştile tinerilor din clasa de mijloc este dezvoltată în cel mai recent film al lui Radu Muntean, iar încrederea pe care o oferă actorilor săi seveşte, ca întotdeauna, dezideratelor sale. Deşi uşor subestimat, “Un etaj mai jos”, un film fără prejudecăţi, mizează pe o temă cu greutate şi merită un loc de frunte în circuitul festivalier, mai spus jurnaliştii de la Variety.
Pe de altă parte, Variety afirmă că “obiectivul nu îl părăseşte aproape niciodată pe Sandu Păstraşcu (Teodor Corban), dar nu este destul de precisă pentru a arată publicului că acţiunea este transmisă prin ochii lui, ci, mai degrabă, prezenţa constantă a personajului îi forţează pe spectatori să se întrebe de motivaţia lui, fără a-l condamna. E un tip perfect «normal», care împarte o afacere cu soţia lui, Olga (Oxana Moravec). (…) În timp ce merge acasă, aude o ceartă violentă, în apartamentul de la primul etaj, între Laura (Maria Popistaşu) şi vecinul ei căsătorit de la etajul 2, Vali (Iulian Postelnicu). Stând mai mult decât ar fi trebuit în holul blocului, Sandu se întâlneşte cu Vali la ieşirea din apartament”.
“Aprecierile pot varia privind Noul Val al filmului românesc, dar trebuie să le acordăm cineaştilor creditul pe care-l merită: ei sunt foarte buni atunci când vine vorba de alegerea titlurilor”, afirmă jurnaliştii de la The Hollywood Reporter.
Ei precizează că acest compliment rămâne valabil şi pentru lungmetrajul “Un etaj mai jos”, cea mai recentă dramă regizată de Radu Muntean, un film puternic şi tăios, o peliculă foarte bună sau dacă nu chiar revoluţionară despre, aşa cum indică titlul, perspectivă şi distanţă.
“O dilemă a unui martor la o crimă. Restul este de văzut în film”, a declarat Radu Muntean despre filmul său, pentru MEDIAFAX, pe 16 aprilie, după ce organizatorii Festivalului de Film de la Cannes au anunţat competiţia secţiunii Un Certain Regard.
“Cred că este locul unde îţi doreşti ca filmul tău să aibă premiera, probabil este cel mai important festival din lume şi funcţionează ca un instrument de marketing. Filmul va fi văzut, va fi probabil vândut, dar, în principal, va fi văzut de publicul cinefil, nişa aceasta tot mai mică a iubitorilor de film”, a spus Radu Muntean.
Filmul regizat de Radu Muntean a obţinut, în 2013, un credit de 921.000 de lei la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), regizorul spunând că la bugetul lungmetrajului au participat şi o serie de cofinanţatori din România.
De asemenea, Radu Muntean a spus că “Un etaj mai jos” este o coproducţie Germania/ Franţa/ Suedia, completând că este un lungmetraj cu un “buget mediu”.
Teodor Corban şi Iulian Postelnicu sunt actorii care deţin rolurile principale, filmul având un scenariu scris de Radu Muntean, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu. Filmul “Un etaj mai jos” va fi lansat anul acesta în cinematografe.
Secţiunea Un Certain Regard face parte din selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, având loc în paralel cu competiţia oficială. Secţiunea a fost introdusă în 1978, de fostul preşedinte al Festivalului de la Cannes Gilles Jacob. În fiecare an, secţiunea Un Certain Regard prezintă o serie de filme cu viziuni şi stiluri diverse, originale şi diferite, care caută recunoaştere internaţională.
Radu Muntean a regizat în anul 2002 lungmetrajul “Furia”, răsplătit cu premiul UCIN pentru cel mai bun debut. Filmul a participat la festivaluri internaţionale de film în Montpellier (Franţa), Mannheim (Germania), Salonic (Grecia), Sofia (Bulgaria) şi Palic (Serbia).
A urmat, în anul 2006, “Hârtia va fi albastră”, desemnat cel mai bun film la Festivalul International Eurasia din Antalya şi premiat cu o menţiune specială a juriului la Sarajevo şi cu premiul special al juriului la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia.
“Boogie”, film lansat în anul 2008, a fost inclus în secţiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs a Festivalului de la Cannes, la acelaşi eveniment fiind prezentat, în 2010, în secţiunea Un Certain Regard, şi lungmetrajul “Marţi, după Crăciun”, cu scenariul scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu.
Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale va fi prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, iar cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako.
-
Facebook găzduieşte conţinut publicat direct de companii media pe platformă. Cum arată Instant Articles – VIDEO
Articolele şi alte materiale de presă, precum înregistrări video şi fotografii, sunt publicate direct pe paltforma de socializare. În prezent proiectul funcţionează doar pe iPhone, însă se plănuieşte extinderea acestuia, informează USA Today.
În cadrul acestui proiect, Facebook colaborează cu nouă companii mari de media: cinci americane (The New York Times, National Geographic, BuzzFeed, NBC News şi The Atlantic) şi patru europene (The Guardian, BBC News, Spiegel şi Bild).
Aceste nouă companii au fost de acord să colaboreze cu Facebook, în ciuda îngrijorărilor pe care le au privind faptul că acest proiect le-ar putea afecta propriul lor business.
Cel mai important lucru pentru utilizatorii de telefoane inteligente este acela că aceste aşa-numite materiale instant se vor încărca mult mai rapid, de până la 10 ori mai rapid decât atunci când utilizatorii de Facebook sunt obligaţi să dea click pe un link pentru accesarea articolelor într-un alt site.
Cele nouă companii de media pot totodată să vândă sau să plaseze reclame direct în aceste articole şi să păstreze toate veniturile obţinute în acest fel. De asemenea, aceste companii pot să permită Facebook să vândă publicitatea pentru aceste materiale, iar reţeaua de socializare va primi 30% din încasări.
În plus, Facebook permite acestor companii de ştiri să colecteze informaţii despre persoanele care citesc articolele şi materialele instant publicate de acestea.
Pentru companii de media, acest proiect al Facebook este cea mai nouă iniţiativă dintr-o campanie de atragere de noi venituri. Această reţea de socializare, care are peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional, atrage atenţia utilizatorilor de dispozitive mobile – şi determină mai multe vizite pe site-urile de ştiri – decât orice alt serviciu online similar.
Conţinutul video a devenit din ce în ce mai popular printre utilizatorii Facebook şi agenţiile de publicitate care utilizează platforma, după cum relata The New York Times în luna martie.
La rândul lor, instituţiile media doresc ca utilizatorii să beneficieze de o experienţă cât mai bună pe site-urile lor. În timp ce BuzzFeed are o politică făţişă de distribuire a conţinutului său în afara propriului site, The New York Times foloseşte un model de business ce implică plata unui abonament, care constituie o sursă de creştere a veniturilor companiei. Publicaţia a trebuit să cântărească bine beneficiile de a ajunge la utilizatorii de Facebook – şi a obţine veniturile din publicitate ce vin odată cu aceştia – şi ideea de a oferi la liber conţinutul său şi a pierde vizitele pe propriul site din partea utilizatorilor care vor rămâne să citească articolele pe Facebook.
De la lansare, Facebook nu a a împărţit niciodată veniturile din publicitate cu editorii de conţinut. În esenţă, poziţia companiei a fost “puneţi-vă conţinutul pe Facebook şi noi vă vom trimite trafic”. Dar, în ultima perioadă, Facebook a început să experimenteze mai multe opţiuni de împărţire a veniturilor din publicitate. În luna decembrie, platforma a început să difuzeze, în Statele Unite ale Americii, clipuri video din NFL (Liga naţională de fotbal), sponsorizate de compania de telecomunicaţii Verizon. Operatorul mobil a plătit pentru ca respectivele clipuri video să fie livrate în fluxul de ştiri (newsfeed) al utilizatorilor, videoclipurile încheindu-se cu o reclamă. NFL şi Facebook au împărţit veniturile generate astfel.
Noua propunere a Facebook aduce cu sine un alt risc pentru companiile de media: pierderea de informaţii valoroase despre membrii publicului lor. Când cititorii dau click pe un link, o serie de unelte de urmărire (precum cele intitulate cookies, n.r.) permit site-ului care găzduieşte articolul colectarea de informaţii despre cine sunt cititorii, cât de des vizitează site-ul respectiv şi pe ce alte site-uri au navigat pe internet.
Aceste date ar putea acum să ajungă la Facebook, care, precum multe alte companii, le foloseşte pentru a ţinti şi urmări utilizatorii mai eficient pentru vânzătorii de publicitate (lucru care a fost foarte criticat din cauza politicilor de confidenţialitate ale platformei). Deocamdată nu există informaţii referitor la cât de multe astfel de date este dispusă platforma Facebook să împartă cu colaboratorii.
Iar dacă Facebook trece de faza experimentală şi transformă excepţia în regulă când vine vorba de găzduirea conţinutului direct pe platformă, cei care nu vor participa la acest program ar putea pierde o parte semnificativă din traficul web generat, un factor care i-a pus pe gânduri pe mulţi publisheri. Articolele lor s-ar putea încărca mai greu în browsere, iar în timp cititorii ar putea ajunge să evite acele site-uri.
Pe termen lung, toţi editorii vor fi probabil obligaţi să permită publicarea mai uşoară a conţinutului lor în afara propriilor site-uri, potrivit lui Alan D. Mutter, un consultant media care are un blog intitulat Reflections of a Newsosaur.