BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Compania italiană Prysmian va investi la Slatina 30 milioane euro, în două fabrici de cabluri

    Începerea producţiei de cabluri de înaltă tensiune este estimată pentru luna iulie.

    Prysmian va extinde de asemenea capacitatea de producţie a unei fabrici de cabluri optice construită în 2013 la Slatina în urma unei investiţii de 20 milioane de euro.

    “Noua fabrică va fi capabilă să producă întreaga gamă de cabluri cu fibre optice de ultimă generaţie”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prima fază a acestui proiect va fi finalizată în ianuarie 2017, ceea ce va contribui la dublarea capacităţii actuale de producţie. Până în 2020 Prysmian intenţionează să tripleze capacitatea de producţie a acestei fabrici, de la 2,5 milioane kilometri de cabluri pe an la 8 milioane kilometri de cabluri.

    Fabrica de cabluri optice va asigura 300 de locuri de muncã permenente.

    Producţia ambelor unităţi va fi destinată atât consumului intern, cât şi exportului.

    Transelectrica şi Prysmian PowerLink vor forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin de transport electricitate între România şi Turcia.

    Operaţiunea va fi efectuată în baza unui memorandum semnat, marţi, la Guvern, document prin care se urmăreşte analizarea pre-fezabilităţii proiectului deja elaborat de Transelectrica, în 2008-2012, stabilirea celor mai bune condiţii în care să fie identificate acţiunile pentru realizarea studiilor şi elaborării raportului final de fezabilitate, precum şi pentru prospectarea proiectului, pentru investitorii potenţiali.

    Grupul Prysmian, producător de cabluri pentru industria energetică şi de telecomunicaţii, deţine în România şi ţări din regiune cinci unităţi de producţie, deservite de 1.400 de salariaţi.

    La nivel global, Prysmian are 91 de fabrici şi aproximativ 19.000 de angajaţi în 50 de state.

    În 2013, grupul italian a avut vânzãri de 7 miliarde de euro la nivel mondial.

  • Muzeul Ţăranului Român împlineşte, joi, 25 de ani de la (re)fondarea sa

    În 1990, Andrei Pleşu, ministrul Culturii de la acea vreme, l-a numit la conducerea Muzeului de la Şosea – aşa cum era numit Muzeul Ţăranului Român – pe pictorul Horia Bernea, cel care timp de 10 ani, împreună cu echipa sa, a reaşezat colecţia înstrăinată în anii comunismului şi a făcut “să renască un muzeu centenar”.

    În anul 1996, a venit şi marea recunoaştere internaţională: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Până în prezent, Muzeul Ţăranului Român este singurul din România care deţine această distincţie în patrimoniul său, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi, dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea “produselor ţăranului român”, prin activităţile sale cu copiii, prin diversitatea acţiunilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme, colocvii şi seri culturale etc.), Muzeul Naţional al Ţăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.

    În ziua aniversară, între orele 10.00 şi 18.00, intrarea la muzeu este liberă.

    De asemenea, publicul care va vizita muzeul de joi până sâmbătă va beneficia de ghidaje gratuite la orele 11.00 şi 15.00.

    Muzeul se va sărbători pe tot parcursul anului cu expoziţii, concerte, târguri cu meşteri şi ateliere de creativitate pentru copii.

  • Piaţa farmaceutică în România: Câte farmacii sunt în Bucureşti şi în ţară şi ce valoare au afacerile

    Numărul total de farmacii a rămas relativ constant anul trecut comparativ cu 2013. Conform datelor Ministerului Sănătăţii, cele mai multe farmacii se regăsesc în Bucureşti (circa 1.000), Constanţa (circa 430) şi Iaşi (415), iar cele mai puţine în judeţele Covasna (60), Caraş-Severin (74) şi Sălaj (75).

    “În total, conform estimărilor noastre, aproximativ 17% din farmaciile din România rămân în mâinile celor mai mari cinci lanţuri de farmacii (fără a lua în considerare asociaţiile de farmacii independente – n.r.). Această cifră este mai mult sau mai puţin identică cu cea de acum un an. Potrivit respondenţilor noştri, lanţurile de farmacii vor continua să se extindă în România în viitor. În plus faţă de lanţurile de farmacii cu acoperire naţională, apar reţele mai mici cu poziţie regională puternică, precum Ecofarmacia, care este activă în regiunea centrală Transilvaniei, şi Farmacia Vlad, activă în zona Timişoarei”, arată raportul PMR.

    Primele cinci reţele de farmacii sunt Catena, deţinută de Anca Vlad, cu peste 500 de unităţi, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unităţi, Dona (275), reţea controlată de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, şi Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron.

    Alte reţele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 judeţe), Farmacia Richter (120), deţinută de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlată de omul de afaceri Valentin Norbert Ţăruş, şi Reţeta (80), deţinută de familia Vonica din Sibiu.

    Potrivit PMR, lanţurile farmaceutice sunt în competiţie în principal între ele şi nu cu farmaciile independente, care se luptă pentru supravieţuire pe o piaţă cu marje reduse.

    “În prezent, situaţia de pe piaţa farmaceutică românească este oarecum dificilă. Marjele sunt reduse, iar unii operatori vor considera că este mai bine să-şi închidă afacerea decât să lupte pentru profitabilitate. Taxa claw-back nu afectează numai producătorii, dar şi alte părţi ale lanţului de distribuţie. Producătorii pun presiune pe distribuitori, iar aceştia la rândul lor pe farmacii. Discounturile sunt acum mult mai puţin substanţiale, iar marjele sunt mici”, menţionează PMR.

    Potrivit datelor PMR, valoarea retailului farmaceutic este estimată se crească cu 4,3% în acest an, cu 7,5% în 2016, cu 7,2% în 2017 şi cu 7,3% în 2018 şi în 2019.

    Compania de cercetare menţionează că actualizarea listei de medicamente compensate va duce la creşterea pieţei de medicamente inovatoare, care se va dezvolta într-un ritm mai rapid decât cel al pieţei generice în următorii ani.

    Totuşi, o situaţie neplăcută este că multe produse nu sunt disponibile pentru pacienţii români, în măsura în care acestea sunt prezente în alte ţări ale UE, fiind atât cazul medicamentelor inovatoare, cât şi al celor de generice, notează PMR.

    În Europa Centrală, care cuprinde şase ţări – Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia, erau în jur de 34.200 de farmacii (fără farmaciile din spitale – n.r.) la finele lunii octombrie 2014, cu 600 mai multe decât în octombrie anul anterior.

    Peste 40% din acestea, respectiv 14.600, sunt concentrate în Polonia, aceasta fiind urmată de România – 23,9%, Bulgaria – 12,2%, Ungaria – 8,7%, Cehia – 8,2% şi Slovacia – 5,6%.

  • Merkel este pregătită pentru un joc al aşteptării în relaţia cu Grecia

    Grecia nu va intra în faliment la sfârşitul lunii februarie, pentru că are resurse să reziste dincolo de această dată, iar Germania este dispusă să aştepte până când necesarul de finanţare va deveni stringent, pentru a-şi întări poziţia în negocieri, a spus sursa, citată de Bloomberg.

    Cancelarul german Angela Merkel analizează încă intenţiile premierului elene Alexis Tsipras, a adoptat o poziţie fermă şi vrea să evite să intre într-un duel cu acesta, a spus o altă sursă.

    Niciun membru al guvernului german nu s-a întâlnit încă cu Tsipras.

    Grecia pare să dea deja înapoi în privinţa cererii de restructurare a datoriilor.

    Guvernul grec nu va mai continua să ceară ştergerea datoriei publice a ţării, care se ridică în prezent la 315 miliarde euro, şi propune înlocuirea actualelor obligaţiuni cu unele corelate cu evoluţia economiei elene, a declarat Yanis Varoufakis, ministrul grec de finanţe.

    Varoufakis a propus introducerea a două noi tipuri de obligaţiuni, şi anume cele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică şi cele numite “perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.

    “Guvernul elen încă lucrează la poziţia sa. Este de înţeles, având în vedere că guvernul este în funcţie de doar câteva zile. Aşteptăm informaţii şi abia apoi vom intra în discuţii”, a afirmat Merkel marţi, la Berlin.

    Ministrul grec de Finanţe vrea ca Grecia să încheie confruntarea cu creditorii săi, Uniunea Europeană, Banaca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    “Ce le voi spune partenerilor noştri este că vom combina excedentul bugetar primar cu reformele. Voi spune «Ajutaţi-ne să ne reformăm ţara şi lăsaţi-ne spaţiul fiscal pentru a face asta, altfel vom continua să ne sufocăm şi vom deveni o Grecie deformată, nu reformată»”, a afirmat Varoufakis.

    Ministrul de finanţe a declarat că guvernul va menţine un excedent bugetar primar cuprins între 1 şi 1,5% din Produsul Intern Brut, chiar dacă Syriza, partidul care conduce coaliţia de guvernare, nu-şi va respecta angajamentele luate în campania electorală privind dimensiunea cheltuielilor bugetare.

    Pe de altă parte, spaţiul de manevră al lui Merkel este limitat, în condiţiile în care se pregăteşte pentru alegeri în landuri, în Hamburg în luna februarie şi în Bremen în mai, pe fondul concurenţei partidului anti-european Alternativa pentru Germania.

    Potrivit unui sondaj de opinie realizat de institutul de cercetări Emnid, 68% dintre germani sunt împotriva restructurării datoriilor Greciei şi doar 28% sunt pentru o astfel de soluţie.

    Una din surse a spus că Germania vrea să colaboreze cu Grecia, dar cancelarul nu va oferi statului elen un tratament special, de care alte ţări care au primit asistenţă financiară nu au beneficiat.

  • Standard & Poor’s va plăti 1,5 miliarde dolari pentru închiderea unui litigiu legat de criza din 2008

    S&P, divizie a McGraw Hill Financial, va plăti 687,5 de milioane de dolari Departamentului de Justiţie al Statelor Unite, iar 19 state federale şi Districtul Columbia vor primi în total o sumă similară.

    Compania a ajuns la un acord separat, de 125 milioane de dolari, cu Sistemul de Pensii al angajaţilor publici din California (Calpers).

    Procuratura americană a acuzat S&P că a înşelat investitorii cu bună ştiinţă, prin atribuirea unor ratinguri ridicate obligaţiunile garantate prin ipoteci, pe care le-a promovat ca fiind independente şi obiective.

    Ratingurile s-au dovedit a fi incorecte, atunci când piaţa imobiliară s-a prăbuşit, fiind urmate de retrogradări care au contribuit la declanşarea crizei financiare.

    S&P nu a recunoscut în cadrul acordului că ar fi comis ilegalităţi, subliniind faptul că nu au fost identificate încălcări ale legilor.

    Acordul cu Departamentul de Justiţie şi statele federale pune capăt unui proces declanşat în 2013 şi marchează cea mai mare sumă plătită de o agenţie de rating în urma acuzaţiilor legate de acordarea unor ratinguri prea ridicate, înainte de criză.

    Spre deosebire de băncile de pe Wall Street, care au plătit peste 100 de miliarde de dolari pentru închiederea unor procese legate de comportamentul de afaceri anterior crizei, agenţiile de rating au scăpat aproape neatinse de litigii şi investigaţii.

    Departamentul de Justiţie efectuează însă o anchetă, aflată în fază preliminară, legată de ratingurile atribuite de Moody’s Investors Service titlurilor garante prin ipoteci, înainte de criză, au declarat surse apropiate situaţiei.

    Un purtător de cuvânt al Moody’s a refuzat să comenteze informaţia.

  • Aurescu, către ambasadorul ucrainean Teofil Bauer: România se aşteaptă ca mobilizarea parţială să evite discriminări etnice

    Întrevederea a avut loc la iniţiativa părţii române.

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi ambasadorul ucrainean la Bucureşti, Teofil Bauer, au discutat despre situaţia de securitate din Ucraina, precum şi rezultatele reuniunii extraordinare din 29 ianuarie a Consiliului Afaceri Externe al UE.

    Bogdan Aurescu a condamnat intensificarea violenţelor din sud-estul Ucrainei şi atacurile asupra populaţiei civile. De asemenea, el a evocat “cu regret” lipsa unor rezultate pozitive ale reuniunii Grupului Trilateral de Contact care a avut loc la Minsk, la 31 ianuarie.

    În ceea ce priveşte cea de-a patra etapă a procesului de mobilizare parţială, şeful diplomaţiei a evidenţiat faptul că România urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces şi este în contact permanent, prin intermediul Consulatului General de la Cernăuţi, respectiv Odesa, şi Ambasadei României la Kiev, cu reprezentanţii etnicilor români, precum şi cu cei ai autorităţilor ucrainene civile şi militare, se arată în comunicatul Ministerului de Externe.

    Ministrul de Externe a transmis aşteptarea părţii române ca “aplicarea prevederilor legale în materie de mobilizare parţială în Ucraina să nu aibă un caracter selectiv şi să se realizeze conform cadrului normativ în materie, în mod imparţial, transparent şi predictibil, cu evitarea oricăror abordări discriminatorii ce ar putea viza inclusiv considerente de ordin etnic”, mai precizează sursa citată.

    Ambasadorul Teofil Bauer a dar asigurări că autorităţile ucrainene vor aplica prevederile legale în privinţa mobilizării parţiale “cu excluderea oricărei forme de discriminare, inclusiv pe criteriu etnic”, informează MAE.

    Totodată, diplomatul a exprimat aprecierea pentru contribuţia persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina la efortul societăţii şi statului ucrainean de combatere a fenomenului separatist din estul ţării.

    La 20 ianuarie în Ucraina a început cel de-al patrulea val de mobilizare militară. Publicaţia Zorile Bucovinei scrie, citând Comisariatul Militar Regională, că aproximativ 2.500 de bucovineni au primit sau urmează să primească ordin de mobilizare.

    Comisarul militar regional Vitali Ciurai a declarat că procesul de recrutare decurge “dificil” în Bucovina.

    “Mobilizarea în ţinut decurge dificil. Cea mai complicată situaţie e în raioanele Hliboca, Storojineţ şi Vijniţa. Conform legislaţiei în vigoare, la înfăptuirea procesului de recrutare sunt implicate organele autoadministrării locale, primăriile, conducătorii întreprinderilor etc. Evident, de persoanele responsabile de mobilizare, care au refuzat să-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu, se vor ocupa de acum organele de drept”, a precizat Vitali Ciurai, după ce doi primari şi directorul unei întreprinderi din Cernăuţi au refuzat să se ocupe de înmânarea ordinelor de prezentare la comisariatele militare, fiind sancţionaţi.

    Din 20 ianuarie în raioanele din nordul Bucovinei în care trăiesc etnici români au avut loc mai multe proteste faţă de mobilizarea parţială.

    Potrivit tocpress.info, care citează portalul de ştiri Cerniveţki Promin, protestatarii nu au de gând să ia parte la războiul din estul Ucrainei, mai ales că doi dintre conaţionalii lor au murit recent în Donbas, unde au loc lupte între forţele militare şi separatişti.

  • Un politician pakistanez promite 200.000 de dolari pentru asasinarea proprietarului Charlie Hebdo

    “Am spus deja că nu voi tolera niciun atac la adresa onoarei Profetului Mahomed”, a declarat Ghulam Ahmad Bilour, fostul ministru pakistanez al Căilor ferate, citat de site-ul publicaţiei L’Express.

    Bilour promite o recompensă de 200.000 de dolari pentru asasinarea proprietarului publicaţiei Charlie Hebdo.

    Demnitarul pakistanez le propune câte 100.000 de dolari urmaşilor fraţilor Cherif şi Said Kouachi, autorii atacului terorist comis pe 7 ianuarie la redacţia Charlie Hebdo, precum şi urmaşilor lui Amédy Coulibaly, autorul crimelor la un supermarket pentru produse evreieşti din Paris.

     

  • Rusia ar putea introduce preţuri maximale la alimentele de bază

    “Trebuie să găsim o modalitate eficientă pentru a introduce (restricţiile privind preţurile alimentelor – n.r.) în textul legii”, a declarat Dvorkovich, citat de Sputnik News.

    Dvorkovich a adăugat că serviciul federal antimonopol din Rusia (FAS) ar putea primi competenţe extinse pentru implementarea restricţiilor, relatează Sputnik News, citată de Wall Street Journal.

    Scăderea semnificativă a rublei faţă de dolar şi euro, declinul cotaţiilor petrolului şi interdicţia impusă de Rusia asupra importurilor de alimente din ţările din Vest, în replică la sancţiunile economice internaţionale, au dus la creşterea inflaţiei, care în decembrie a atins 11,4%.

    Potrivit estimărilor ministerului Economiei, inflaţia va accelera la 12% la finele acestui an.

     

  • Greblă, acuzat şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea de informaţii nedestinate publicităţii

    Procurorii DNA în acuză pe Toni Greblă, pe lângă săvârşirea infracţiunile de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat, şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii dacă este folosită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

    Potrivit anchetatorilor, judcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare“.

    “Pornind de la întâlnirea din 2 octombrie 2014 dintre numitul Niţescu Vasile, judecătorul de Curte Constituţională Toni Greblă şi omul de afaceri Prundianu Mihai, pe parcursul căreia judecătorul i-ar fi promis lui Niţescu Vasile (care avea calitatea de suspect într-o cauză penală) că, în cazul în care din ancheta desfăşurată în acea cauză ar rezulta «un pericol», va afla acel lucru şi i-l va spune: «Dacă e un pericol, îţi aflu, îţi spun eu» “, reiese din referatul procurorilor anticorupţie, transmis Senatului, cu solicitarea de avizare a arestării preventive a lui Greblă.

    Potrivit documentului citat, activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    “Pentru judecătorul Toni Greblă nu are niciun fel de relevanţă faptul că exercită la Curte Constituţională una din funcţiile cele mai importante pentru apărarea valorilor democraţiei, statului de drept, drepturilor şi obligaţiilor fundamentale ale omului, acesta fiind şi motivul pentru care, în aprecierea noastră, nu şi-a schimbat deloc comportamentul şi interesul de a se îmbogăţi fără justă cauză”, potrivit referatului DNA.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    “Nu mă aşteptam să se întâmple acest lucru. Credeam că voi avea parte de o urmărire penală echitabilă şi fără excese. Dar cum suntem într-o campanie permanentă, trebuie să existe şi pagube colaterale”, a spus Toni Greblă, pentru MEDIAFAX.

    Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost trimisă procurorului general al României, care urmează să sesizeze Biroul Permanent al Senatului, pentru a putea fi declanşate procedurile de arestare şi trimitere în juecată a lui Toni Greblă.

    Judecătorul constituţional Toni Greblă este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite. Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • ANALIZĂ: Prinţul Charles a adus în România mai mulţi turişti asiatici, sud-americani şi africani

    Anul trecut, s-au cazat în România 8,4 milioane de turişti, cu 6,6% mai mult decât în anul precedent. Numărul turiştilor străini a crescut cu 11,5%, până la 1,9 milioane, iar cel al românilor cu 5,3%, la 6,5 milioane.

    “Creşterile pe piaţa externă se explică prin campaniile de promovare făcute de România pe pieţele internaţionale. A fost şi campania internaţională pe televiziunea Travel Channel, în care a apărut prinţul Charles, şi care a contribuit decisiv la creşterea numărului de turişti străini în România, chiar şi pentru America de Sud sau Africa. Nu doar datorită lui au fost creşterile, pentru că am avut şi alte campanii, dar prinţul este cunoscut în întreaga lume şi imaginea lui a atras turişti”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Simona Man, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).

    Ca în fiecare an după 1990, România îi atrage cel mai mult pe români, care continuă să meargă în număr mare în destinaţii interne.

    Cu cei 8,4 milioane de turişti, România este departe de a se considera o destinaţie de succes. Într-un clasament al Organizaţiei Mondiale a Turismului, cea mai vizitată ţară din lume este Franţa, cu peste 80 de milioane de turişti în 2013, urmată de Statele Unite (70 de milioane de turişti), Spania (60 de milioane de turişti), China (55 mil. turişti), Italia (47 mil. turişti), Turcia (37 mil. turişti), Germania (31 mil.), Marea Britanie (31 mil.), Rusia (28 mil.) şi Thailanda (26 mil.).

    România stă mai prost şi decât Grecia (18 milioane de turişti), Ungaria (peste 10 mil. turişti), Cehia (9 mil.), Croaţia (10 mil.) sau Polonia (15 mil.), dar este peste Bulgaria, care a înregistrat în jur de 7 milioane de turişti.

    Durata medie a şederii în anul 2014 a fost de 2,5 zile pentru turiştii români, iar la turiştii străini a fost de 2 zile.

    “Durata medie a sejurului este încă foarte mică, uşor mai mare pentru români, deoarece componenta de vacanţă este mai accentuată în cazul românilor. În cazul străinilor, principalul scop al vizitelor în România rămâne cel de business. Aceasta se vede şi din datele legate de destinaţiile preferate de străini, care sunt îndeosebi oraşele. Apreciem că, alături de turismul de business, participarea la diferite evenimente organizate în oraşele din România reprezintă pentru străini motivaţia principală de călătorii în România”, crede Lucia Morariu, preşedintele Asociaţie Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).

    Cu toate acestea, România ar avea motive de optimism, pentru că anul trecut au venit în România cu 24,6% mai mulţi americani şi canadieni (131.600 turişti), cu 35,5% mai mulţi asiatici (225.400), cu 30% mai mulţi sud-americani (15.600) şi cu 34% mai mulţi africani (18.500).

    Potrivit lui Simion Alb, şeful Biroului de Turism al României din America de Nord, creşterea de anul trecut este, între altele, şi rezultatul faptului că pe Dunare au sosit mai multe vase de croazieră cu turişti americani şi canadieni şi că tulburările din Ucraina au determinat companiile de croazieră să renunţe la vizitarea porturilor Ialta, Odesa şi/sau Sevastopol şi să facă opriri la Constanţa şi la Varna.

    “Mă tem, însă, că în anul 2015 ne va fi imposibil să egalăm nivelul record al circulaţiei turistice din America de Nord, din următoarele motive: companiile de croaziere maritime au avut răgazul să îşi amplaseze flota şi să refacă itinerariile, în contextul riscului de tensiuni în zona Mării Negre, la care se adaugă aprecierea semnificativă a dolarului american în raport cu moneda unică europeană, lucru în favoarea destinaţiilor din Europa de Vest, care până în urmă cu câteva luni erau mult mai scumpe decât destinaţii din Europa Centrală şi de Est, care folosesc încă moneda proprie. În acelaşi timp, resursele alocate pentru activităţi de comunicare integrată de marketing în America de Nord au fost, în anii 2013 şi 2014, total nesemnificative”, a declarat Simion Alb pentru MEDIAFAX.

    El spune că pe termen mediu creşterea numărului de turişti va fi inhibată de problemele de acces şi de infrastructură, iar România va fi obligată să amplifice eforturile de marketing care se adresează direct turiştilor potenţiali.

    “Potenţialul pieţelor turistice americană şi canadiană este uriaş. Din SUA sosesc în hotelurile din România mai mulţi turişti decât din Spania sau din Polonia, însă americanii şi canadienii care vizitează România sunt, prin excelenţă, călători independenţi, preferând să îşi facă singuri aranjamentele de călătorie, iar nici operatorii de tururi americani şi canadieni, şi nici cei din ţară nu consideră încă necesare eforturi majore pentru atragerea segmentelor de piaţă interesate să călătoreasca în grup sau care ar putea fi atrase de pachete de vacanţă în România”, a adăugat Alb.

    Din cei 1,9 milioane de străini ajunşi anul trecut în România, majoritatea (1,48 milioane) au mers în Bucureşti şi în oraşele reşedinţă de judeţ, la munte s-au dus 132.014, în timp ce pe litoral au ajuns doar 31.325 turişti (1,6% din total), iar în Deltă doar 13.482 (0,7%).

    De ce nu ajung turiştii străini în Deltă, în condiţiile în care toţi cei care au condus turismul în ultimii ani s-au întrecut să laude această destinaţie şi s-o declare unică în Europa?

    “Pentru că nu îi facem reclamă. Delta nu e promovată deloc, nici măcar pe postul naţional de televiziune. Dacă o mai ţinem aşa 10 ani, ne ia dracu pe noi, cei care am investit zeci de milioane de euro în această zonă. Păcat de Delta asta, pentru că nu se ocupă nimeni de ea şi nu este promovată”, spune Mihai Puflene, care a cheltuit peste 12 milioane de euro pentru a deschide în urmă cu doi ani un complex turistic în Deltă.

    Litoralul românesc nu este nici pe departe un magnet pentru străini, atrăgând anul trecut doar 1,6% din numărul celor care au trecut graniţele ţării şi s-au cazat în hoteluri. Au venit totuşi 5.155 de germani, 4.229 de americani, 2.516 francezi, 2.180 de polonezi, 1.442 italieni şi 1.244 de ruşi. Mult anunţatul charter israelian pe litoral, anul trecut, a adus doar 895 de turişti din această ţară, chiar dacă şefii autorităţii din turism sperau la o mică invazie, ţinând cont şi de promovarea făcută acolo staţiunilor de la Marea Neagră.

    “Litoralul românesc, aşa cum este acum, este depersonalizat şi a pierdut competiţia cu Grecia, Turcia sau nordul Africii, pentru că nu am ştiut să facem o contraofertă pieţei internaţionale. Pe litoral, în afară de cluburile din Mamaia şi unde nu poţi merge dacă ai copii, nu prea ai ce face, pentru că nu există agrement. Toţi s-au repezit să fure sau să cumpere hoteluri, dar spaţiul comun a rămas de izbelişte”, a afirmat Gheorghe Fodoreanu, directorul agenţiei Invitation România.

    România nu reuşeşte să-i atragă pe străini nici măcar “la băi”, ţinând cont că anul trecut au ajuns în staţiunile balneare doar 33.562 de turişti din afara ţării. Această cifră a fost ridicată, însă, de turiştii din Republica Moldova (10.282), deloc renumiţi pentru sumele mari cheltuite în vacanţe. Aceştia au venit în România în urma unui cumul de factori – eliminarea vizelor, obţinerea unor tarife preferenţiale şi intensificarea promovării României în această ţară.

    Fodoreanu crede că rezultatele ar fi mult mai bune dacă s-ar investi mai mult în promovarea ţării în străinătate. El a adăugat că au fost ani în care promovarea nu a fost bine gândită şi că autorităţile au luat, de multe ori, măsuri care au tras turismul în jos.

    “Noi suferim efectele ultimilor 5-8 ani, în care s-au închis multe dintre birourile de promovare turistică a României în străinătate. Ar trebui să fie birouri peste tot în lume, în toată Europa, în Asia, în America Latină … Ar trebui să avem 40-50 de birouri de turism, nu 10-11, câte sunt acum”, a afirmat el.

    Cei mai mulţi străini au ajuns anul trecut din Germania (234.451), Italia (184.514), Israel (139.425), Franţa (123.779), SUA (113.420), Marea Britanie (110.601), Ungaria (106.481), Spania (79.091), Polonia (71.479) şi Austria (60.907). Prin comparaţie, în anul 2009 au venit în România 181.084 de turişti germani, 141.568 de italieni, 100.330 de francezi, 76.906 de unguri, 75.971 de americani, 71.357 de britanici, 58.401 austrieci, 53.649 de israelieni, 53.067 spanioli, 37.713 olandezi şi 13.402 ruşi.

    “În concluzie, pieţele ţintă ar trebui repoziţionate, mai precis primele 10 din topul înnoptărilor, exclusiv ţările vecine, iar produsele promovate ar trebui adaptate fiecărei pieţe ţintă. Resursele financiare de promovare ar trebui şi ele împărţite procentual între pieţele ţintă, în funcţie de ponderea fiecărei pieţe în totalul înnoptărilor. Daca resursele sunt foarte mici, se poate reduce numărul de pieţe ţintă pe care se face promovare”, crede Lucia Morariu.