BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Ce averi au cei trei poliţişti reţinuţi pentru fapte de corupţie: Terenuri, vile, case de vacanţă – FOTO

    Comisarul şef Ioan Ovidiu Mureşan, şeful Poliţiei Judeţene Bistriţa-Năsăud, deţine, potrivit declaraţiei sale de avere, un teren intravilan de 300 de metri pătraţi la Bistriţa, obţinut prin donaţie, fără să menţioneze cine este donatorul, şi o casă de 280 de metri pătraţi.

    Împreună cu soţia sa, funcţionar public la Administraţia Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, el are trei maşini: BMW 320 (an de fabricaţie 2008), BMW X3 (an de fabricaţie 2011) şi Toyota RAV 4 (an de fabricaţie 1996).

    Ioan Ovidiu Mureşan menţionează în declaraţia de avere că s-a împrumutat de la o bancă în 2011 cu suma de 87.000 de lei, pe care trebuie să o ramburseze până în 2018. În 2013, comisarul şef Ioan Ovidiu Mureşan a avut un venit de 79.934 de lei, iar soţia sa 63.903 de lei.

    Comisarul şef Leon Anton Cloşcă, şeful Poliţiei Năsăud, deţine, potrivit propriei declaraţii de avere, două suprafeţe de teren intravilan, una de 7.000 de metri pătraţi în comuna Dumitra şi alta 1.200 de metri pătraţi în comuna Ilva Mică. De asemenea, el are un teren agricol de 7.200 de metri pătraţi în satul Tărpiu.

    Leon Anton Cloşcă este proprietarul a trei case, dintre care două sunt în comuna Salva: de 81, respectiv 110 metri pătraţi, şi una în comuna Ilva Mică, având suprafaţa de 115 metri pătraţi, cumpărată chiar în cursul acestui an.

    Şeful Poliţiei Năsăud are două maşini: un Volkswagen Passat, an de fabricaţie 2003, şi un Opel Frontera din 1994.

    Familia Cloşcă a luat patru împrumuturi de la bănci. În 2008, a contractat un credit de 45.000 de franci elveţieni, iar în 2014 a luat trei credite în lei, în valoare totală de 258.400 de lei, pe care trebuie să le ramburseze până în 2044.

    Şeful Poliţiei Năsăud a câştigat, în 2013, suma de 50.593 lei din salariu, iar soţia sa, angajată a Parchetului Judecătoriei Năsăud, suma de 31.742 de lei.

    Comisarul şef Roberto Hasnăş, şeful Poliţiei Rutiere din cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud, deţine, potrivit declaraţiei de avere a soţiei sale, un teren agricol de 1,3 hectare în comuna Livezile, două suprafeţe de teren extravilan de 0,20 hectare pe Drumul Sigmirului – o zonă rezidenţială a Bistriţei, respectiv 0,06.

    hectare în zona de agrement de la Piatra Fântânele, unde are şi o casă de vacanţă de 100 de metri pătraţi. De asemenea, el are un teren intravilan la Bistriţa, în suprafaţă de 0,10 hectare, pe strada Cascadei, unde şi-a construit, de altfel, şi o casă de 200 de metri pătraţi.

    Împreună cu soţia sa, consilier la cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, Roberto Hasnăş are în proprietate două maşini: Renault Velsatis din 2003 şi Mercedes Benz din 2008.

    De asemenea, familia Hasnăş a reuşit să facă şi economii, respectiv 12.600 de euro depuşi într-o bancă.

    La capitolul datorii, comisarul şef notează că s-a împrumutat în 2009 cu 32.860 de lei de la o bancă, iar în 2012 cu 50.000 de lei de la alta.

    În 2013, Roberto Hasnăş a avut venituri numai din salariu, în total 80.734 de lei, iar soţia sa de asemenea, veniturile acesteia fiind de 39.058 de lei.

    Bugetul familiei s-a completat cu suma de 4.698 de lei, indemnizaţie pe care Roberto Hasnăş a primit-o ca membru în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Bistriţa-Năsăud, organism din care face parte începând cu anul 2012.

  • ”Podul care nu duce nicăieri”. Cum arată construcţia de 350 de milioane de dolari dintre China şi Coreea de Nord – VIDEO

    Podul peste râul Yalu a fost inaugurat în luna octombrie, însă în partea nord-coreeană acesta nu este finalizat. Podul se termină brusc în câmp, nu există clădiri de vamă iar drumuri spre pod nu au fost costruite, scrie Business Insider.

    Un raport publicat de Global Times sugerează că deschiderea propriu-zisă a podului lung de 3 kilometri a fost amânată ”pe termen nedefinit”.

    Oficialităţile din Beijing şi Phenian nu au făcut comentarii oficiale.

    Analiştii străini consideră că întârzierea lucrărilor din partea Coreei de Nord indică îngrijorări cu privire la influenţa economiei chineze asupra ţării. De la fondarea sa, Coreea de Nord a fost extrem de precaută în a deveni dependentă de cele două puteri economice vecine, China şi Rusia.

    Phenianul a început proiecte majore de construcţii, printre care un nou aeroport internaţional şi ansambluri rezidenţiale.

    În afara noului pod, China vrea să dezvolte şi o reţea de drumuri în Coreea de Nord, pentru ca provinciile sale să aibă acces mai uşor la porturile nord-coreene, pentru export la costuri mai mici.

    Vechiul pod dintre cele două ţări, construit în 1937, permite accesul trenurilor, al maşinilor şi camioanelor, însă traficul auto se poate face pe un singur sens. În mod normal, traficul se desfăşoară pe un sens dimineaţa şi pe celălalt după-amiaza.

    Hajime Izumi, specialist în problemele Coreei de Nord la Universitatea Shizuoka din Japonia, este de părere că întârzierile la circularea pe pod sunt un motiv pentru China şi Coreea de Nord să îşi regândească relaţia, trecând de la prietenia comună la o relaţie bazată pe interes comun.

     

  • Ponta, în plenul Camerei: Regret faptul că nu toţi au putut vota în diaspora, am plătit preţul politic. Fac apel pentru adoptarea votului electronic

    “Mulumesc tuturor care au votat din diaspora, indiferent pentru care candidat. Vreau să spun încă o dată că regret faptul că nu toţi au putut vota, că am plătit preţul politic, dar îmi permit să atrag atenţia că cei care au votat în diaspora nu ştiu dacă au venit, sigur au votat cu candidatul Klaus Iohannis majoritatea, mai puţin cu mine, dar nu cred că au venit neapărat de dragul unor partide politice care vorbesc în numele diaspora”, a spus Ponta.

    El a arătat că partidele politice trebuie să adopte legislaţia necesară pentru participarea la vot, arătând că votul electronic este soluţia tehnologică care trebui decisă.

    “Cred că este de datoria celor reprezentanţi în Parlament, tuturor grupurilor politice, să adopte aceste măsuri legislative, unu – crearea cadrului de vot modern, de participare la vot şi doi – atribuţii pentru o instituţie nepolitică care să organizeze votul astfel încât următoarele alegeri să aibă alte teme politice”, a adăugat Ponta.

  • Regizorul Peter Jackson va primi o stea pe Walk of Fame

    Steaua de pe Walk of Fame dedicată regizorului neozeelandez Peter Jackson, în vârstă de 53 de ani, va fi cea de-a 2.538-a distincţie de acest tip acordată unei personalităţi a cinematografiei mondiale, potrivit contactmusic.com.

    La ceremonia de dezvelire a plăcii cu numele regizorului faimos pentru filmele din seriile “Stăpânul Inelelor” şi “Hobbitul” vor participa actorii Orlando Bloom, Evangeline Lily şi Andy Serkis.

    Peter Jackson, un fan al povestirilor fantastice ale lui J.R.R. Tolkien, a făcut istorie cu trilogia “Stăpânul Inelelor”, devenind primul regizor care a realizat trei filme importante simultan. Anterior a primit critici favorabile pentru lungmetrajul “Heavenly Creatures” (1994), care a obţinut Leul de Argint la Festival de Film de la Veneţia şi o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun scenariu.

    Peter Jackson a fost recompensat cu trei premii Oscar, în categoriile “cel mai bun film”, “cel mai bun scenariu adaptat” şi “cel mai bun regizor”, pentru “Stăpânul Inelelor: Întoarcerea regelui” (2004). Pentru acelaşi film, Jackson a primit şi un Glob de Aur pentru cel mai bun regizor.

  • Serialele şi actorii britanici, marii învingători la gala International Emmy Awards 2014

    Canada, Belgia, Suedia, Olanda, Germania şi Brazilia au câştigat fiecare un trofeu la acest eveniment, care a fost organizat luni seară, la New York.

    Britanicii au obţinut un premiu International Emmy la categoria “cel mai bun serial-dramă”, cu “Utopia”, produsă de Dennis Kelly şi Marc Munden, dar şi premiul International Emmy pentru cel mai bun actor, atribuit lui Stephen Dillane, pentru rolul Karl Roebuck din serialul “Tunnel”.

    Britanicii, nominalizaţi la şase categorii, s-au impus şi la categoria “divertisment fără scenariu”, cu programul “Educating Yorkshire”, produs de David Brindley şi David Clews.

    La categoria “cea mai bună actriţă”, britanica Olivia Colman, care o interpretează pe inspectoarea de poliţie Ellie Miller din serialul “Broadchurch”, a fost învinsă de olandeza Bianca Krijgsman, care a fost premiată pentru rolul ei din serialul “Nieuwe Wereld”.

    Belgia s-a impus la categoria “cel mai bun serial-comedie”, cu “Wat Als 2”, de Tim Van Aelst şi Sofie Peeters, iar Germania a triumfat la categoria “cea mai bună miniserie TV”, cu producţia “Unsere Mütter, Unsere Väter”, de Heike Hempel şi Benjamin Benedict.

    Canada, nominalizată la trei categorii, a câştigat un Emmy pentru cel mai bun program artistic, pentru “The Exhibition”, de Damon Vignale şi Miho Yamamoto. Suedia a fost premiată la categoria “cel mai bun documentar”, cu “Frihet bakom galler”, de Maryam Ebrahimi.

    Cea de-a 42-a gală International Emmy Awards, organizată într-un mare hotel newyorkez, a fost prezentată de actorul britanic Matt Lucas. Evenimentul recompensează în fiecare an excelenţa din producţiile de televiziune realizate în afara Statelor Unite. Însă, pentru prima oară, în acest an au fost premiate şi producţiile din Statele Unite realizate în limba spaniolă.

    În această nouă categorie, “cel mai bun program difuzat în primetime realizat în altă limbă decât engleza”, trofeul International Emmy a fost atribuit producţiei în limba spaniolă “El Senor de los cielos”, realizată de Telemundo Studios/ Caracol TV.

    Creatorul serialului “Mad Men” a primit un trofeu International Emmy onorific, la fel ca actorii Christina Hendricks şi John Slattery. CEO-ul grupului Globo, Roberto Irineu Marinho, a fost şi el recompensat cu un trofeu onorific.

    În total, 19 ţări au fost nominalizate în acest an, cu 40 de selecţii în 10 categorii.

    Ţările nominalizate au fost Africa de Sud, Germania, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franţa, Japonia, Germania, Filipine, Portugalia, Marea Britanie, Suedia, Turcia şi, pentru prima dată, Statele Unite, pentru producţii în limba spaniolă.

    Brazilia, care primise cinci nominalizări, a câştigat un International Emmy la categoria “cea mai bună telenovelă”, pentru producţia “Precious Pearl”, de Thelma Guedes şi Amora Mautner.

    International Academy of Television Art and Sciences, organizaţia care decernează aceste premii, este alcătuită din reprezentanţi ai marilor companii mass-media şi personalităţi din industria de divertisment din peste 50 de ţări.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Bănicioiu: Bugetul Ministerului Sănătăţii ar trebui să includă creşteri salariale şi testări genetice pentru cancer

    Ministrul Sănătăţii, Nicoale Băcioiu, a spus că bugetul Sănătăţii a fost, în 2014, de 4,4 miliarde de lei, iar pentru 2015 a solicitat ca această sumă să crescă, astfel încât să poată fi incluse creşterile salariale anunţate, menţinerea burselor pentru medicii rezidenţi, dar şi finanţarea unor programe naţionale de sănătate noi, una dintre propuneri vizând efectuarea de teste genetice pentru cancer.

    “Banii sunt o problemă pană la un anumit punct. Problema este cum gestionezi aceşti bani ca să ajungă pe ceea ce trebuie să fie cheltuiţi. Nu cred că, cu cât ai mai mulţi bani, problemele se rezolvă. Noi trebuie să facem un mecanism care să funcţioneze. La medicamente, nu am vorbit de suplimentarea de buget, pentru că noile molecule nu au adus cheltuieli suplimentare de buget. Noi am cerut un buget mai mare şi discutăm cu Ministerul de Finanţe. L-am fundamentat foarte bine şi trebuie să avem o colaborare foarte bună instituţională, dar şi a miniştrilor de resort. Am solicitat o creştere şi mă aştept ca bugetul să fie peste 4,4 – 4,5 milioane de lei. (….) Consider o prioritate majoră bugetul alocat pentru programe naţionale de sănătate, unde prevedem o creştere suplimentară, pentru a elimina sincope şi disfuncţii, de la 740 milioane de lei la 882 milioane de lei în 2015”, a declarat Bănicioiu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.

    Nicolae Bănicioiu a precizat că sunt mai multe discuţii privind programele naţionale de sănătate, fiind în plan şi introducerea de programe noi.

    “Spre exemplu, dorim să reluăm programul de fertilizare in vitro. Aşa cum am spus, în buget includem şi partea de testare a hipoacuziei la nou-născuţi şi luăm în calcul şi o suplimentare de buget pentru programul de cancer, dar ne gândim să introducem partea de testare genetică pentru bolnavii de cancer. Sper să fie posibil acest fapt şi în România. Suplimentări vor fi şi pe programul «Mama şi copilul» şi tot ce înseamnă prematuri. Şi la programul de transplant ne gândim la suplimentarea veniturilor. Proiectul de buget are în calcul şi creşterile salariale propuse, dar şi bursele pentru medicii rezidenţi”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Referindu-se la testările genetice pe partea de oncologie, ministrul Sănătăţii a explicat că acestea sunt valabile pentru leucemie şi se doreşte ca în anul viitor să nu apară sincope, dar că şi alte tipuri de cancer ar putea beneficia de astfel de testări.

    “Noi aducem partea de finanţare. Protocoalele şi recomandările le aşteptăm de la comisia de oncologie. Este, dacă vreţi, un subprogram naţional care să asigure chiar până la ce este necesar pentru testare. Sumele nu sunt foarte mici, din păcate, dar dacă reuşim să drămuim lucrurile, spre să putem demara chiar din prima parte a anului, dacă nu, în a doua parte, după rectificare, vom avea sume consistente”, a precizat ministrul Sănătăţii.

    La conferinţa Mediafax Talks About Health Reform, organizată cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care are ca parteneri Metropolitan Life şi Terapia Ranbaxy, sunt abordate teme precum stadiul actualizării noii liste de medicamente, cardul de sănătate, legea malpraxisului, dosarul electronic, reabilitarea unităţilor sanitare cu probleme şi necesitatea asigurărilor de sănătate.

    Federaţia Sanitas anunţa, la sfârşitul lunii octombrie, că în urma discuţiilor cu premierul Victor Ponta s-a stabilit ca din ianuarie 2015 să fie majorate cu 100 de lei salariile tuturor angajaţilor din sănătate şi din asistenţă socială, nu doar cele sub plafonul de 1.500 de lei, aşa cum se discutase în iunie, la Ministerul Finanţelor.

  • Papa Francisc, la Strasbourg pentru a vizita instituţiile europene

    Suveranul Pontif urmează să pronunţe câte un discurs solemn în faţa celor două instituţii, în cadrul acestei vizite de patru ore, cea mai scurtă efectuată vreodată de un Papă în străinătate.

    Vizita, în cursul căreia Papa ar urma să ceară Europei să îşi consolideze poziţia în faţa crizei şi a viziunilor naţionaliste, nu include nici o baie de mulţime sau ieşiri în public, spre dezamăgirea credincioşilor locali.

    Aceştia vor putea însă urmări vizita Papei pe două ecrane gigantice instalate în catedrala din Strasbourg. Un spaţiu securizat a fost de asemenea amenajat în faţa Consiliului Europei, de unde aproximativ 2.500 de persoane îl vor putea vedea pe Suveranul Pontif.

    Ultima vizită a unui Papă în aceste instituţii datează din 1988 şi a fost făcută de Ioan Paul al II-lea cu puţin timp înainte de căderea Zidului Berlinului.

  • Ponta le-a spus deputaţilor PSD că vrea restructurarea Guvernului şi Congres în primăvară – surse

    Sursele citate au arătat că Ponta a fost în asentimentul tuturor atunci când a vorbit despre restructurarea Guvernului, fapt care ar echivala cu venirea noului Cabinet în Parlament, pentru a obţine votul parlamentarilor.

    Aceleaşi surse au arătat că restructurarea Cabinetului echivalează cu o comasare a unor ministere.

    Pe de altă parte, Ponta le-a spus deputaţilor, legat de Congresul PSD, că vrea ca acesta să fie convocat la începutul anului 2015.

  • Percheziţii la o asociaţie de nevăzători şi la o confederaţie patronală, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că în acest dosar se fac cercetări care vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2010 – 2014”.

    Potrivit sursei citate, anchetatorii fac nouă percheziţii în municipiile Bucureşti şi Buzău, din care două la sediile unor instituţii publice, iar restul la domiciliile unor persoane.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că au loc percheziţii la sediul Asociaţia Nevăzătorilor din România şi la sediul unei confederaţii patronale.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.