BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • VREMEA se menţine caldă. PROGNOZA METEO pentru miercuri şi joi, în ţară şi în Capitală

    Vor fi mai ales averse, trecător se vor semnala descărcări electrice şi, îndeosebi în nord-vest şi la munte, cantităţile de apă vor depăşi 15…20 l/mp. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18 grade pe litoral şi 27 de grade în sudul Banatului şi al Munteniei, iar cele minime se vor încadra între 8 şi 16 grade. Dimineaţa şi noaptea, în sud şi sud-est vor mai fi condiţii de ceaţă.

    LA BUCUREŞTI

    Vremea se va menţine caldă. Cerul va fi temporar noros, dar condiţiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 24…25 de grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 15 grade. Dimineaţa şi noaptea este posibil să se formeze ceaţă.

    JOI

    ÎN ŢARĂ

    Vremea se va răci în vestul, centrul şi nordul ţării, unde cerul va fi mai mult noros şi temporar va ploua, iar izolat cantităţile de apă vor fi mai însemnate. În rest, valorile termice se vor situa peste mediile multianuale specifice perioadei, cerul va fi temporar noros şi vor fi ploi pe arii mai restrânse, îndeosebi averse, posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va prezenta intensificări locale în majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 grade în depresiuni şi 27 de grade în sudul Munteniei, iar cele minime se vor încadra între 7 şi 15 grade.

     

     

     

     

  • Prima ţară din lume care acuză Apple că i-a îngropat economia. Compania nu are nicio reacţie

    Prim-ministrul Finlandei, Alexander Stubb, acuză Apple că a distrus economia ţării. “iPhone-ul a omorât Nokia, iar iPad-ul a distrus industria de hârtie”, a declarat Stubbs pentru CNBC.

    Declaraţia lui Stubbs este destul de consistentă, în condiţiile în care Nokia şi producătorii de hârtie reprezentau, nu cu mulţi ani în urmă, segmente esenţiale ale economiei finlandeze. Producătorul de telefoane mobile a fost cea mai importantă companie din Finlanda până în 2007, atunci când Apple a lansat prima generaţie de iPhone.

    În anii ce au urmat, Nokia a intrat într-un declin evident. În aprilie 2013, Microsoft a cumpărat producătorul de mobile pentru 7,2 miliarde de dolari şi a început imediat restructurarea, anunţând că va concedia peste 12.000 de persoane şi că fostul lider pe piaţa telefoanelor mobile îşi va concentra activitatea asupra serviciilor şi reţelelor, o decizie calificată drept “cea mai bună cale de a merge înainte, atât pentru Nokia, cât şi pentru acţionarii săi”.

    Nokia se afla deja în parteneriat cu Microsoft, adoptând sistemul de operare Windows Phone pentru smartphone-urile companiei, înţelegere materializată prin gama de telefoane Lumia.

    Deşi Stubbs i-a acuzat în mod direct pe cei de la Apple, piaţa de smartphone-uri este dominată în continuare de Samsung şi de dispozitivele care rulează sistemele de operare Android, acestea reprezentând peste 70% din numărul total de dispozitive vândute.

  • ZF lansează proiectul „România 5%“

    Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5% creştere economică“, prin care mobilizează clasa de business autohtonă – antreprenori şi companii private – pentru a crea o platformă de relansare economică a României.

    La 25 de ani de la Revoluţie, Româ­nia nu-şi poate permite să rateze convergenţa cu Occidentul. Dacă vom ră­mâ­ne în mlaştina unei creşteri economice mediocre sau chiar în recesiune, dacă degradarea va continua, viitorul Româ­niei ca ţară este sub semnul întrebării.

    Cu 7.000 de euro PIB per capita, faţă de 35.000 de euro PIB per capita mediu în vestul Europei, şi o creştere estimată astăzi la doar 2,2% pentru 2014 şi 2,4% pentru 2015, se pune tot mai mult problema dacă convergenţa Ro­mâniei cu Occidentul se va realiza vreodată sau niciodată.

    Evoluţia structurală a economiei ne-a adus astăzi în situaţia de a fi un simplu furnizor de forţă de muncă necalificată: un milion de salariaţi din cei cinci milioane sunt plătiţi cu salariul minim, iar din cele zece milioane de persoane apte de muncă, doar jumătate sunt salariate.

    Resursele naturale sunt exportate sub formă brută, iar amprenta investiţi­ilor străine în dezvoltarea economică locală este insuficientă. În TOP 100 exportatori sunt doar două companii cu capital local, iar 60% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din Ro­mânia sunt deţinute de companii străine.

    Gradul de urbanizare al popu­laţiei este de 52%, neschimbat din 1990 până în prezent.

    Căderea sistemului de edu­caţie şi a celui de sănătate alungă românii din România, iar pe cei care rămân îi transformă într-o masă de oameni dependenţi de exterior, de baronii locali sau de politicieni. Obiectivul proiectului este crearea unei platforme care să genereze o strategie coerentă de creştere pentru a asigura convergenţa economiei româneşti cu Occidentul şi trecerea la euro în 2019. Este ultima şansă. Altfel, riscul dezintegrării economice, sociale şi politice devine tot mai mare.

    Prin acţiuni de creştere a competitivităţii, de atragere şi alocare eficientă a capitalului şi de refacere a resursei umane, acest program va duce la creşterea PIB per capita şi la creşterea valorii adăugate rămase în România.

    Programul va include cinci secţiuni: Acţiuni de guvernanţă, Capital, Re­surse umane, Fiscalitate şi Antre­pre­noriat.

    Proiectul a debutat printr-o sesiune ZF Expert – „România 5%“, care a avut loc la începutul acestei luni, la care au fost invitaţi antreprenori, econo­mişti, specialişti în fiscalitate şi bancheri pentru a da startul unui plan de refacere a încrederii în economia românească. Măcinată de mediocritatea administraţiei, economia românească este prinsă într-o mlaştină în ultimii cinci ani, cu creşteri economice anemice, care ne îndepărtează tot mai mult de speranţa ca vreodată să ajungem din urmă Occidentul. Ce şanse sunt să putem avea o creştere de cel puţin 10 ani de 5%, de unde trebuie plecat şi ce măsuri s-ar putea lua astfel încât procesul de convergenţă reală faţă de Occident să nu mai fie o himeră? Acestea au fost întrebările adresate celor zece oameni de business din România prezenţi la dezbaterea ZF Expert „România 5%“, care a avut loc la începutul acestei luni la sediul Ziarului Financiar.

    Economiştii Aurelian Dochia, Valentin Lazea (economist-şef la Banca Naţională), Radu Crăciun (economist-şef la BCR), Ionuţ Dumitru (economist-şef la Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal) au fost faţă în faţă cu antreprenorii Dan Şucu (Mobexpert), Adrian Mihai (FAN Courier), Mihnea Şerbănescu (DTZ Echinox, firmă de imobiliare), Octavian Pantiş (TMI România, firmă de resurse umane), bancherul Mihai Bogza (preşedinte al Bancpost, preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini) şi expertul în fiscalitate Ionuţ Simion (partener al PwC). Iar dezbaterea s-a focalizat pe posibilitatea reală a atingerii unui asemenea prag minim de creştere economică. Antreprenorii, cu încrederea provenită din depăşirea zilnică a dificultăţilor din businessul real, au marşat imediat la această idee. Economiştii şi-au manifestat oarecare rezerve pentru posibilitatea atingerii unui astfel de prag. Însă concluzia generală a fost că România are nevoie de o asemenea ţintă, chiar dacă în ultimii ani a fost o inflaţie de planuri şi măsuri de relansare. Testul va fi posibilitatea aplicării măsurilor care vor fi incluse până la urmă în planul de creştere economică de 5%. Aici va fi rolul Ziarului Financiar, care, odată ce va stabili împreună cu clasa antreprenorială şi clasa de business din România ce ar trebui făcut pentru ca economia să fie împinsă dincolo de pragul de creştere de 5%, îşi va asuma rolul de portavoce şi de monitorizare a punerii în practică a acestui plan. Ziarul Financiar va continua dezbaterile pe tema „România 5%“, detaliat pe secţiunile: guvernanţă corporatistă, capital, resurse umane, fiscalitate şi antreprenoriat. Prima schimbare în planul propus de ZF a fost făcută la sugestia invitaţilor de la ZF Expert „România 5%“, şi anume introducerea secţiunii antreprenoriat. Programul va fi completat de ideile de relansare a economiei pe care Ziarul Financiar le-a primit ca răspuns la un chestionar trimis către cei mai importanţi 1.000 de oameni din businessul românesc, care vor apărea în anuarul „Who’s Who in Business“.

    Vezi declaraţiile analiştilor economici pe www.zf.ro.

  • Drept la replică al Adinei Niculae, vicepreşedinte Interagro: Pierderile sunt un eveniment normal în viaţa unei firme

    “Pierderile sunt un eveniment normal în viaţa economică a unei firme şi pot marca o perioadă de investiţii şi reorganizare. Pierderile nu devin o problemă decât dacă sunt pe termen lung. În anul 2012, societatea a avut profit mai mare decât pierderile din 2013. Datoriile sunt şi ele o componentă normală şi necesară a activităţii unei firme moderne. Nivelul datoriilor se reflectă în active”, a declarat Adina Niculae.

    Inter Aviation, deţinută anterior în proporţie de 51% de Adina Niculae, a raportat în anul fiscal 2013 pierderi de 332.000 de lei la venituri totale de 338.000 de lei, potrivit datelor disponibile la ministerul de finanţe. Inter Aviation are datorii de peste 20 de milioane de lei (circa 5 milioane de euro) şi a încheiat anul cu trei angajaţi.

    Omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, a investit în vara anului 2011 circa 6,5 milioane de dolari şi 9 milioane de euro în achiziţia unui avion şi unui elicopter, pentru a le opera în regim de taxi aerian. “Am cumpărat un avion Hawker 900 XP cu 9 locuri şi un elicopter Dolphin cu 5 locuri, care vor fi operate în regim de taxi aerian de către firma Inter Aviation. Firma este deţinuta în proportie de 51% de fiica mea, Adina Niculae, restul fiind în proprietatea InterAgro”, a declarat la acea vreme Ioan Niculae pentru revista Business Magazin.

    Compania Inter Aviation SRL nu mai deţine aeronavele de circa un an, acestea fiind exploatate de o altă societate a grupului Interaviation Charter SRL, parte a grupului Interagro, susţine Adina Niculae.

    Adina Niculae are 25 de ani şi lucrează în afacerea tatălui ei, Ioan Niculae, de trei ani, din poziţia de vicepreşedinte al grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industrie aimentară şi producţie chimică.
     
     

  • Preşedintele comisiei SIE cere audierea conducerii Serviciului după declaraţiile lui Băsescu – VIDEO

    ”Pentru că domnul preşedinte a prezentat şi unele documente, pentru că îl încriminează într-un fel sau altul şi pe fostul director al Serviciului, şi domnia sa spunea că după acest incident nici nu a mai purtat legătura cu serviciul prin intermediul domnului Meleşcanu, ci prin adjuncţii domniei sale, care sunt ofiţeri, vrem să avem o discuţie cu domnul Predoiu, care este în acest moment interimar la conducerea serviciului, să vedem dacă cele afirmate de domnul preşedinte se adeveresc sau nu”, a spus Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a spus că discuţiile vor avea loc cu mai mulţi oficiali din conducerea SIE.

    El a menţionat că speră ca audierile să aibă loc ”cât de repede”.

    ”Dacă voi reuşi şi cât de repede voi reuşi să convoc colegii, care după cum ştiţi sunt în campanie electorală şi e greu să-i aduni, dar eu voi încerca să-i adun”, a precizat Calimente, întrebat când vor avea loc audierile.

    De asemenea, el a susţinut că emiterea hotărârii de guvern prezentată de Traian Băsescu, cu caracter nesecret, a deconspirat activitatea SIE.

    ”În condiţiile în care există acea hotărâre de Guvern, numai că cea dinainte făcea referire direct la instituţie, pe când tocmai asta acuza preşedintele, că sub semnătura domnului Ponta s-a făcut o altă hotărâre, prin care erau făcute adăugiri şi prin care s-a şi deconspirat tipul de activităţi al Serviciului, având în vedere că în prima hotărâre acea parte era secretizată”, a mai afirmat Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a fost întrebat cum a transmis Teodor Meleşcanu adresa privind ofiţerii acoperiţi, dacă i s-au solicitat precizări în acest sens.

    ”În momentul când preşedintele a făcut acele afirmaţii eu am primit un telefon de la domnul Sârbu, care este vicepreşedintele Comisiei, să convocăm comisia. Pentru că eram acasă, în colegiu, era joi sau vineri când s-a întâmplat acest lucru, am aşteptat până luni să vin la Bucureşti să convoc comisia. Spre surprinderea mea, când am ajuns la Parlament, la comisie, deja era răspunsul venit, spunându-ni-se că instituţia s-a autosesizat”, a spus Calimente.

    El a confirmat că răspunsul transmis de Meleşcanu preciza că nu sunt ofiţeri acoperiţi în Guvern.

    ”Am convocat comisia şi am comunicat ceea ce se putea comunica din el. În esenţă, ideea că nu se confirmă, la vremea respectivă, cele afirmate de preşedinte”, a mai declarat Calimente.

    El a fost întrebat dacă precizarea era legată de ofiţeri acoperiţi sau erau inclusă şi categoria foştilor ofiţeri.

    ”Că nu sunt ofiţeri acoperiţi era la vremea respectivă răspunsul”, a menţionat deputatul PNL.

    De asemenea, el a menţionat că documentul nu făcea referire la ”posibili foşti ofiţeri acoperiţi”, dar făcea referire la faptul că şeful statului ”a solicitat informaţii în mod repetat serviciului, iar domnul Meleşcanu spunând că nu i-a dat niciun fel de răspuns, conform legii”.

    ”Aţi văzut că preşedintele tocmai acest lucru îl reclama aseară. Şi domnia sa aseară a subliniat foarte clar că el nu a cerut lista ofiţerilor acoperiţi ai serviciului, ci dacă în Guvern există ofiţeri acoperiţi”, a mai spus Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a fost întrebat cine poate avea astfel de informaţii dacă nu şeful statului.

    ”Conform legii, la informaţia pe care a cerut-o preşedintele, pentru că aţi văzut că a făcut şi dânsul o specificare. Nu a cerut lista tuturor ofiţerilor acoperiţi, a cerut lista dacă sunt ofiţeri acoperiţi în Guvern. Şi la acest segment cred că este îndrituit să aibă acces”, a mai declarat deputatul PNL.

    El a menţionat că, în cazul în care Comisia de control va constata că anumiţi oficiali din conducerea SIE au încălcat legea, nu va putea face altceva decât să sesizeze organele în drept, respectiv Parchetul Militar.

     

  • Directorul Aeroportului Cluj: În 7-8 ani vor exista zboruri spre New York

    Directorul Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” din Cluj, David Ciceo, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că se continuă demersurile pentru extinderea pistei la 3.500 de metri şi se lucrează la devierea râului Someş, parte a proiectului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “În acest an ne apropiem de un trafic de aproximativ 1,2 milioane de pasageri pe Aeroportul Internaţional «Avram Iancu», datorită noilor companii aeriene care au optat pentru Cluj şi a noii piste, de 2.100 de metri, prima etapă a pistei de 3.500 de metri. Continuăm demersurile de extindere a pistei până la 3.500 de metri, iar după finalizarea acestui proiect vom avea zboruri Cluj-Napoca – New York, există potenţial în acest sens şi estimăm că în cel puţin şapte-opt ani vor putea fi operate primele astfel de zboruri. Se lucrează acum la devierea râului Someş, parte a proiectului de extindere a pistei”, a spus Ciceo.

    Potrivit acestuia, de pe aeroportul clujean vor fi operate, în premieră, începând de anul viitor, zboruri spre capitala Suediei, Stockholm.

    Lucrările la pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri au început în septembrie 2011, în prima etapă pista având 2.100 de metri, iar costurile proiectului au fost estimate la aproximativ 78 de milioane de euro.

    Lucrările la prima etapă, cea de construire a pistei de 2.100 de metri, au fost întârziate din cauza unor probleme tehnice descoperite pe parcurs, care au necesitat noi soluţii din partea constructorilor. De asemenea, finanţarea unor lucrări de regularizare şi deviere a pârâului Murători din zonă a fost întârziată, sumele fiind deblocate abia în luna martie 2013 de Administraţia Naţională Apele Române.

    Lucrările au fost realizate de o asociere între firmele SCC Napoca SA, SC ICCO Systems SRL şi SC Geo Arc SRL.

    Pista de 2.100 de metri a fost inaugurată în 26 octombrie 2013, la ceremonie participând preşedintele PNL de la acea vreme, Crin Antonescu, ministrul Transporturilor de atunci, Ramona Mănescu, vicepremierul Liviu Dragnea, şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.

  • Comisia juridică nu a reuşit să ia o decizie în cazul Diniţă. Plenul va hotărî

    Ridicarea imunităţii deputatului Ion diniţă nu a întrunit numărul necesar de voturi favorabile pentru a trece de Comisia juridică a Camerei , urmând ca decizia să fie luată de plen.

    Vicepreşedintele comisiei Ciprian Nica a precizat că 9 voturi au fost ”pentru” în cuviinţarea reţinerii şi a arestării, 13 voturi au fost ”împotrivă”, iar un vot a fost anulat. El a arătat că în cazul arestării erau necesare cel puţin 14 voturi pentru sau împotrivă, adică jumătate plus unul din numărul total al membrilor comisiei.

    ”Nu a fost întrunit numărul necesar de voturi privind arestarea domnului Diniţă”, a spus Nica, cel care a condus şedinţa Comisiei juridice.

    El a precizat că membrii comisiei vor trimite Biroului Permanent un raport în care vor arăta că plenul Camerei Deputaţilor ”este suveran să decidă dacă se va încuviinţa arestarea” deputatului Diniţă.

    Ciprina Nica a mai spus că, în şedinţa comisiei, Ion Diniţă a încercat să se apere de acuzaţiile DNA şi că a fost susţinut de doi avocaţi.

    Plenul Camerei Deputaţilor urmează să se pronunţe în 20 octombrie, prin vot secret cu bile.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru încuviinţarea reţinerii şi a propunerii de arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă – acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu.

    Solicitarea DNA va fi înaintată Parchetului instanţei supreme, care o va transmite Minsterului Justiţiei, pentru ca acesta să o înainteze Camerei Deputaţilor, în vederea obţinerii avizului.

    Potrivit procurorilor, cercetarea în stare de libertate a lui Diniţă prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol derivat din modalitatea şi împrejurările săvârşirii infracţiunilor, întinderea în timp a activităţii infracţionale, urmarea produsă (consecinţe deosebit de grave) şi calitatea publică a persoanelor implicate în activitatea infracţională cercetată în cauză, care generează un mare impact în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unele persoane având funcţii de demnitate publică, înţeleg să îşi exercite funcţia.

    “Încuviinţarea cererii de arestare preventivă a fost formulată şi în considerarea faptului că, lăsarea în libertate a inculpatului, ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influenţării martorilor/suspecţilor, dovadă fiind calitatea acestuia, relaţia cu coinculpatul Căncescu Aristotel Adrian”, mai susţine DNA.

    Deputatul Ion Diniţă este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul lui Aristotel Căncescu, după ce Consiliul Judeţean Braşov ar fi fost prejudiciat, în urma plăţilor nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

    În documente din dosar, obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii subliniază că SC Gotic SA, a deputatului Diniţă, era una dintre firmele “de casă” ale Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, “calitate” rezultată din numărul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire – cu modificarea ulterioară a preţului -, precum şi din conţinutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instanţei în cauză.

    Pe de altă parte, conform aceloraşi documente, în aceeaşi încercare de recuperare a prejudiciilor prin atribuiri în continuare de lucrări în mod abuziv, cu nerespectarea legii în materia achiziţiilor publice, vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu, a avut, din dispoziţia lui Aristotel Căncescu, mai multe întâlniri cu Ion Diniţă, “pentru a-l determina să accepte noi contracte, cu condiţia ca o parte din bani să fie returnaţi pentru recuperarea prejudiciilor din contractele anterioare”.

    În aceleaşi documente, anchetatorii precizează că, din cercetările făcute până la acest moment rezultă că preşedintele CJ Braşov a oferit firmei lui Diniţă, cu sprijinul şi prin complicitatea vicepreşedintelui instituţiei şi a funcţionarilor cu funcţii de conducere din CJ Braşov, două contracte. Primul, încheiat în 2006, a vizat lucrări de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racoş-Şercaia.

    “Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Judeţean Braşov prin achitarea în mod nelegal din dispoziţia abuzivă a inculpatului Căncescu Aristotel a unor sume aferente lucrărilor executate de SC Gotic SA ca urmare a derulării contractelor nr. 8789/10.11.2006, privind lucrările de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş – Rupea şi nr. 69/20.09.2007, privind lucrările de întreţinere, reparaţii şi salubrizare a drumurilor judeţene din Braşov( întreţinere şi salubrizare în sezonul rece -deszăpeziri precum şi întreţinerea şi reparaţii pe timp de vară), este de 32.983.878,71 lei cu TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro”, se menţionează în documentele din dosar.

    Procurorii anticorupţie detaliază plăţile făcute firmei lui Diniţă, precizând astfel că firma deputatului a primit un milion de lei, sumă considerată exorbitantă de către DNA, în schimbul a două straturi de asfalt turnate pe doi kilometri de drum în localitatea Racoş, după care Costea Viorel, director al Direcţiei de Administrare Drumuri şi Poduri din cadrul Consiliului Judeţean, a întocmit un referat prin care a propus alocarea unei alte sume de 2.900.000 lei, pentru plata aceloraşi lucrări. Costea este cercetat şi el în acest dosar, pentru abuz în serviciu.

    “Practic, cei 2 km ai drumului din incinta localităţii Racoş, pe care SC Gotic SA a turnat timp de 6 luni, două straturi de asfalt, au fost plătiţi de către Consiliul Judeţean Braşov cu suma de 1.000.000 lei +2.900.000 lei, deşi nu a existat vreun contract nou sau vreun act adiţional la contractul iniţial (nr. 8798/10.11.2006) şi nici măcar un act de recepţie al pretinselor lucrări efectuate pentru care deja fusese achitată suma exorbitantă de 1 milion lei”, se arată în documentele anchetatorilor.

    Potrivit DNA, în schimbul a două contracte acordate de Consiliul Judeţean Braşov firmei lui Diniţă, aceasta “a virat în tranşe de bani, în perioada 15.11.2006 – 29.06.2007, ce au totalizat 384.750 lei, către SC Canaris SRL, societate deţinută de Căncescu Aristotel Adrian”.

    “În cazul ambelor contracte, achitate prin ordine de plată semnate de inculpatul Căncescu Aristotel, Consiliul judeţean a fost prejudiciat fie prin majorarea nelegală, abuzivă, a preţului contractelor, prin încheierea unor acte adiţionale, fie prin decontarea unor lucrări neefectuate sau care au fost decontate de două ori”, se mai precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de DNA.

    În acest dosar, preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a fost reţinut luni seară, de procurorii anticorupţie, după ce a fost audiat mai multe ore la DNA Braşov.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă în cazul administratorul public al judeţului, Radu Ispas, şi al lui Gabriel Bâgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL.

    Căncescu şi Bâgiu au fost prezentaţi, marţi, instanţei supreme, cu propunerea de arestare preventivă. Propunerea a fost respinsă, cei doi urmând să fie cercetaţi sub control judiciar. Tot sub control judiciar este cercetat Ispas.

    Potrivit anchetatorilor, vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu, este cercetat şi el, pentru abuz în serviciu şi instigare la tentativă la această infracţiune.

  • Programul optimilor de finală ale Cupei României

    Marţi, 28 octombrie

    CS Mioveni – Dinamo, ora 18.00, Stadionul Nicolae Dobrin (Piteşti), Sport.ro

    CSMS Iaşi – Steaua Bucureşti, ora 20.30, Stadionul Emil Alexandrescu (Iaşi), Pro TV

    Miercuri, 29 octombrie

    ASA Târgu Mureş – Ceahlăul Piatra Neamţ, ora 16.00, Stadionul Transil (Târgu Mureş), Digi Sport

    CS Universitatea Craiova – FC Viitorul , ora 18.00, Stadionul Ion Oblemenco (Craiova), Sport.ro

    FC Braşov – Universitatea Cluj, ora 20.30, Stadionul Tineretului (Braşov), Digi Sport

    Joi, 30 octombrie

    Oţelul Galaţi – Pandurii Târgu Jiu, ora 16.00, Stadionul Oţelul (Galaţi), Digi Sport

    Rapid CFR Suceava – Petrolul Ploieşti, ora 18.30, stadionul urmează a fi decis, Digi Sport

    Rapid Bucureşti – CFR Cluj, ora 20.30, Stadionul Giuleşti-Valentin Stănescu (Bucureşti), Sport.ro

    În caz de egalitate după 90 de minute de joc, se procedează la prelungiri şi, dacă egalitatea persistă, la lovituri de departajare.

  • AVERTISMENTUL Rusiei: Vom lua măsuri faţă de amplasarea scutului american antirachetă în România

    “Statele Unite îşi implementează treptat programul european de apărare antirachetă. Fie nu iau în considerare interesele securităţii regionale, fie le ignoră pur şi simplu”, a declarat Gruşko, cu ocazia unei dezbateri publice desfăşurate luni la Moscova, potrivit agenţiei Interfax, relatează Russia Today.

    Armata americană a preluat vineri comanda bazei balistice de la Deveselu, în cadrul unei ceremonii prezidate de comandantul Forţelor Navale pentru regiunea Africa şi Asia de Sud-Vest, contraamiralul John Scorby. Forţele Navale ale SUA au înfiinţat, astfel, la Deveselu, o nouă Unitate de Sprijin (NSF), a cărei comandă a fost preluată de căpitanul Bill Garren.

    Gruşko a mai afirmat luni că statele occidentale trebuie să-şi recunoască greşelile politice şi să stopeze repetarea lor mecanică pentru a îmbunătăţi relaţiile cu Rusia şi situaţia securităţii în general. “Noi şi partenerii noştri occidentali, în primul rând Europa, trebuie să recunoaştem că politicile lor din ultimii ani adâncesc diviziunile dintre Rusia şi Europa, iar acest lucru este extrem de periculos”, a subliniat diplomatul rus.

    “Occidentul trebuie să recunoască în final că implementarea mecanică a politicilor sale recente duce într-un punct mort”, a apreciat reprezentantul permanent al Rusiei la NATO.

    Criza continuă din Ucraina este dovada că o singură structură de securitate bazată pe principiul indivizibilităţii este imposibilă în Europa, a mai declarat Gruşko. “Din păcate, astăzi putem spune că proiectul politic care căuta să unească Europa, Eurasia şi regiunea Euro-Atlantică a eşuat”, a precizat acesta.

    În plus, potrivit diplomatului rus, contribuţia Rusiei la structura de securitate europeană este cea mai mare, iar datorită eforturilor Rusiei, europenii se pot simţi în siguranţă cheltuind doar 1,6-1,8 la sută din PIB pentru apărare şi securitate.

     

  • OTE, Vodafone şi Wind Hellas vor plăti Greciei 381 milioane de euro pentru folosirea unor frecvenţe radio

    Cele trei companii au drept de folosire a frecvenţelor în benzile de 800 şi 2.600 MHz până în 2029, a declarat un reprezentant al Comisiei pentru Telecomunicaţii şi Poştă.

    O treime din suma de 381 de milioane euro va fi plătită în numerar în acest an, iar restul va fi achitat în februarie sau în tranşe anuale în următorii doi ani.

    Vânzarea drepturilor de folosire a frecvenţelor face parte dintr-un plan de privatizare convenit împreună cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Guvernul de la Atena vizează strângerea unei sume în valoare de 1,5 miliarde de euro din retragerea statului din acţionariatul unor companii. Până în prezent, guvernul a ratat obiectivele privind privatizările, în principal din cauza lipsei investitorilor şi a unor probleme de reglementare.